Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-06-25 / nr. 70
lui, marchizul de Salisbury a zis că Englitera urează Persiei prosperitate și putere ; ea nu cere privilegii exclusive, ea voește numai să se bucure la Persia, de aceeași libertate de comerț acordată celorlalte puteri. Englitera aspiră să întrețină cu Persia relațiuni de amiciție cari vor aduce cuceriri comerciale pentru lumea întreagă, iar nu agresiune și risboiu. Viena 4 Iulie. «Noua Presă Liberă», zică că călătoria la Semiin a monitorului Maros, nu e decât o simplă călătorie de exerciții pe Dunăre. N’are nici o legătură cu evenimentele politice din Serbia. Comandantul monitorului a primit deja din luna Mai, instrucțiunile relative la acestă călătorie. Monitorul ar veni și la Viena în cursul acestei veri. Buda Pesta 4 Iulie. Recolta grâului se anunță ca find mediocră în cantitate, calitatea nu e mediocră pretutindeni. Cantitatea pentru exportare abia jumătate din ceea ce s-a exportat în 1838. Starea orzului și a secarei e tot defavorabilă. Belgrad 4 Iulie. Guvernul sârb a rechemat trupele ce se trimesese la graniță, pentru că știrile ofciale anunță că tulburările au încetat în sandjakul Novi Bazar. Miniștrii Velimirovici, Vuki și Milosalievici au fost numiți mare cruce ai ordinului «Tacova». Berlin 4 Iulie. Visite domiciliare s’au făcut acum dece țLte, studenților ruși cari residează aci. Cu această ocazie un rus a fost arestat. Alți doi ruși au fost de asemenea arestați, acum o lună, în urma unor asemenea vise domiciliare. Studenții ruși declară în fiUare că autoritățile au refuzat să le facă cunoscut motivul arestării lor. Sigmaringen 4 Iulie. Regele și Regina României a plecat la Umkirch, aprope de Friburg, ședere de vilegiatură a principelui Leopold, Kralievo 5 iulie. In fiiua ungerii regelui Alexandru, s'a dat un mare pronl în onorea d-lui Persiani. Tenorul suveran a ridicat un toast în sănătatea nașului său iubit Alexandru al II-lea, împărat al Rusiei, care i-a făcut onorea particulară de a face să se represinte la ceremonia ungerii de ministrul său, d. Persiani. Turin 5 Iulie. Eri, în timpul serei, au sosit 800 de Unguri pentru a saluta pe Kossuth. Mulțimea s-a aclamat forte viu. Așai Kossuth primește delegațiunea. Recepțiunea va fi urmată de un mare prânz. Viena 5 Iulie. Se anunță din Petersburg țarului Noua Presă Liberă că in cercurile Curiei se așteptă în curând logodirea principesei Anastasia de Muntenegru cu marele duce Dimitrie Constandinovici. Se asigură de asemenea că Țarul ar dori mai cu deosebire căsătoria mareluiduce moștenitor cu principesa Elena de Muntenegru. —„....eu simțimi meior câtor mai urne—o—noiI simțimi meior duor tuși arnevoitore și celor mai amicale ale Țarului pentru tenorul suveran. Regele va sosi la Belgrad la 12 Iulie. Paris 5 Iulie. Lucrările de scăpare la St. Etienne s’a întrerupt în urma inundării puțului St. Louis care comunică cu puțul Verpilleux. Trupele pălesc puțul pentru a împedica năvălirea mulțimei. Doui ingineri voind să se scobere în puțul în care gazările au făcut explozie, au trebuit să de urcați îndată. Ei au fost pe jumătate asfixiați, D. Carnot și ministrul lucrărilor publice au trimes ajutore. Subscripții particulare s’au deschis la Paris, Ziarele au deschis și ele subscripții în timpul dimineței. Cu totu activitatea și devotamentul ce se depun în lucrările de scăpare nu s’au obținut resultate. Numai s’a dobândit trista siguranță că sunt de la 180-200 de morți din care cea mai mare parte nu vor putea fi regăsiți. Miniștrii Constans și Guyot au plecat în timpul serei la St. Etienne. S’au trimes ajutare, dar credite suplimentare se vor cere după întorcerea d-lor Constans și Guyot, întrebat asupra catastrofei din St. Etienne, ministerul a răspuns că ultimele știri anunță că numărul morților e de 196. Constantinopol 5 Iulie. Știri din Erzerum semnalază arestarea câtorva Armeni asupra bănuilei existenței unui complot în contra guvernului. Se asigură că Porta are intențiunea de a trimite în Armenia spre a potoli fierberea spiritelor, pe monseniorul Kimian, fost episcop de Van, care e forte popular și forte iubit în Armenia. Paris 5 Iulie. Eri a avut loc în insula Lebedelor, inaugurarea solemnă a statuei Libertatei care luminază lumea. D. Carnot a asistat la ceremonie. S’au pronunțat discursuri de către președintele consiliului municipal, de ministrul Statelor Unite și de d. Spuller. Discursurile au fost aclamate de o mulțime imensă. Nici un incident nu s’a întâmplat. CRONICA INTERNA „Voința Națională“ arată că înaintaturile în corpul medical militar, au devenit un fapt împlinit. Cei înaintați la gradul de locotenent-colonel au fost numiți: D. dr. N. Vasilescu, la divisia din Focșani; d. dr. Pârvulescu, la divisia din Galați; d. dr. Gr. Petrescu, la administrația centrală a spitalului militar; d. dr. Șerbanescu, la divisia din Severin; d. dr. St. Dumitrescu la divisia 4 din București. D. locot.-colonel dr. Corvin, medicul corpului III de armată din Galați, a fost numit director al serviciului sanitar din ministeriul de resbel în locul d-lui dr. Demostene, care trece în administrația centrală a spitalului militar. Citim în „Naționalul“ : Una din cele mai bune măsuri luate de d. ministru de interne, este și aceia a îmbunătâțirei serviciului de călărași și dorobanți de prin județe și plăși, adică mărirea numărului acestora cu cel puțin 10 omeni, cari să fie puși sub comanda unui sublocotenent sau cel puțin a unui sergent. Aceștia pe lângă serviciul administrativ și executarea mandatelor, vor face patrula drumurilor mari și vor suma CURIERUL TH. BALAS8AN, statut’o în odaia directorului, de numărul nesuficient a călimărelor și a condeilor, și în fine multe alte lacune de o însemnătate suficientă. D. Lascar Catargiu e definitiv hotărât de a presenta Camerei în sesiunea viitore un proect de lege prin care Dobrogea să se bucure de aceleași drepturi ca și restul țărei. Pentru acest scop, d-sa pe lângă științele culese de inspecția ce o va face personal în Dobrogea, va cere și prefecților mai multe date statistice. După terminarea inspecțiunilor sale, d. Lascar Catargiu va adresa M. S. Regelui un raport asupra stărei în care a găsit diferitele județe ale țărei. Acest raport va fi publicat în «Monitorul oficial*. D. Colonel Jaques Lahovari va pleca Marțea viitore la Sigmaringen, spre a supune M. S. Regelui, decretele de înaintare în armată, ce se va face pe ziua de 1 Iulie. D. Colonel Lahovari se va întorce peste 6 sau 7 zile. Un număr de 59 elevi din anul al 2-le al școllei militare din Capitală, vor fi înaintați pe ziua de 1 Iulie la gradul de sublocotenenți în armele infanteriei, geniului, artileriei și cavaleriei. Cetim în «Figaro de la Tour Eiffel», din ziua de 29 Iunie: «Se anunță că in curând va sosi la Paris Regina României, cunoscută încercările literare sub numele de Carmen Sylva. Pe ziua de 1 Iulie se crează pe lângă reg. 3 de calarași din Capitală încă un escadron permanent. D. V. A. Ureche, profesor la Universitate și membru in comisiunea examinatore a candidaților pentru bacalaureat, va părăsi pentru câteva zile Capitala, forțat de grave interese. D-sa va fi înlocuit de d. Tocilescu sau Cernătescu. D. Alexandri, ministrul nostru la Paris, va veni în țară la finele lui Iulie in vir-InfoQ r»r»jșî Marți, în sala cea mare a Ateneului cel nou din Capitală, era serbatore. Se răsplătea tineritul de ambe sexe, care urmase și se distinsese în anul acesta la conservatorul de musică și declamațiune. Lume forte multa. Sexul frumos ’și avea representatele sale cele mai autorizate și consacrate. Solemnitatea distribuirei premiurilor a început la orele 2 după amiatir. D. ministru al instrucțiunei publice voind a asista la examenile de la licee, n’a putut fi față la acesta serbare. S’au rostit cuvântări de d-nii C. Esarcu și Stăncescu. Apoi a urmat o serie de producțiuni musicale și dramatice executate de cei mai buni elevi ai Conservatorului. In urmă d. Esarcu, ajutat de d. Ed. Waudman, au distribuit elevilor premiile obținute în acest an, încurajând cu vorbe bune pe cei mai distinși dintre elevi. La orele 5 serbarea se terminase. Prin bugetul anului curent al ministerului de finance, fiind prevăzute mai multe locuri de controlori fiscali, au fost numiți pe ziua de 1 iulie. Controlori clasa I: d-nii D. Mihailuc, G. Dinescu, G. Bujorőnu și Al. Bunescu. Controlori în cl. II s’au numit 14 inși și în cl. III s’au numit ca controlori alte 42 de persone. Un al doilea banchet se va da în onorea doctorului Asaki de cătră medicii din capitală. D. Lascar Catargiu a inspectat direcțiunea poștelor și telegrafelor. Inspecțiunea acesta a durat două ore și jumătate. D. Catargiu să zice că a rămas forte nemulțumit de necurățenia odăilor direcțiunei, de lipsa de cerneală pe care a conmai întâia autorităților administrative din județe și din comune. Se mai primesc și multe petițiuni, cari nu sunt de fel privitore la atribuțiunile acestui departament, cum și numerose cereri de funcțiuni ce nu se pot îndestula decât pe baza recomandațiilor formal venite din partea dlor prefecți sau a celorlalte autorități respective. Pentru a nu se perde clar timpul cu cercetarea unor petițiuni și a unor solicitări cari nu sunt de competența ministerului de interne, publicul este încunoștiințat că se va da urmare numai petițiunilor ce intră în atribuțiunile acestui departament, iar reclamațiunile urmeză să fie îndreptate pururea mai întâi autorităților locale din județe și comune și numai în urmă ministerului de interne, atunci când s’ar întâmpla să nu fi fost deslegate în conformitate cu legile, astfel încât ar fi putut atrage nemulțumirile părței jefuitore. Primăria Capitalei a hotărât să se tanseze la import și benzina. Acestă taxă se percepuse până acuma 2 sau 3 ani forte regulat; in urmă însă, printr-o simplă disposiție luată de fostul ajutor de primar St. Petrescu, acesta taxă a fost suprimată pentru a favoriza pe unii importatori din liberalii naționali. Nu avem nimic de zis contra hotărârei luată de primărie, dar fie nepermis a întreba pe d. primar dacă nu crede că ar fi nimerit să tragă la răspundere pe fostul ajutor Petrescu, pentru pagubele ce s’au adus comunei, prin disposițiunea ce luase fără avisul consiliului comunal ? S’au ficat urmatorele numiri in administrație : D. Gavril Emanoil, subprefect la plasa Tutova, jud. Tutova. D. Iordachi Bulaiu subprefect la plasa Nicorești, jud. Tecuciu. D. Lențu, polițaiu al orașului Tecuciu Joi s’a înfățișat înaintea Curței cu jurați din Capitală procesul intentat de un anume Teodorescu, fost funcționar vamal, ziarului «Naționalul* pentru că l’a acuzat pentru furturi. Reclamantul era asistat de d. avocat Goga, iar «Naționalul* era representat de d. Anton Bacalbașa, primul redactor, care-și presintă singur apărarea. Dovedind cu un certificat de la ministerul de finance că in urma celor scrise de noi, Teodorescu a și fost destituit, jurații achitară pe d. Bacalbașa. Sentința a fost primită de asistenți in aplause. BancleM dat la onőrea d-rolai Asaty Joi sara pe la 8 ore, sala otelului Union era înțesată de lume. Peste două sute de persone luaseră loc împrejurul unor mese împodobite cu flori. Erau prezenți un număr mare de medici tineri, printre care d-nii Istrati, Cantacuzino, Buicliu și alți medici distinși, presa Capitalei și aprope 150 de studenți. Ca prezident a fost aclamat doctorul Istrati care a comunicat asistenței mai multe scrisori și depeși prin care unele persone ce erau invitate își exprimau regretul de a nu putea asista la serbare; scrisarea d-lui Niculae Blaremberg a provocat mai ales multe aplauze. Președintele Eforiei spitalelor exprimă in termeni călduroși stima și admirațiunea sa pentru meritele d-rului Asaki. Seria toasturilor a fost deschisă de eroul zilei, D-rul Asaki care a mulțumit tinerimei pentru onorea ce i se face și a terminat prin strigătul: Înainte , prin muncă spre progres. Aplausile și aclamațiunile nu mai sfârșau. D. Marinescu, unul din studenții cei mai eminenți ai facultăței de medicină a urmat. După dânsul a luat cuvântul d-rul Istrafy care in câteva cuvinte elociate a purtat un toast tinerimei universitare. Pe urmă a vorbit D-rul Chiriac care a ridicat paharul in sănătatea presei. D. Laurian ,i-a răspuns cu mare succes, bând in sanatatea adversarilor ce nu erau prezenți dar care, desigur se ralia și ei la opera de progres întreprinsă de tinerime. După dânsul a vorbit d. Frunzescu, care într’o cuvântare înfocată a provocat aplauze furtunose. D. Curelescu a salutat de bună-venire pe dr. Assaky in numele studenților in farmacie. D. Grigore Ventura a ridicat un toast Franciei, mamei intelectuale d-rului Asaki și a nostru a tuturor. Acest toast a fost trimit: o n «HomaU""' o. Muzica a in s cut uui a a surșit la ora 1 in sunetul muzumuia ajunșit la ora 1 in sunetul muzicei care cânta Deștaptăte Române! D-rul Asaki pote fi mândru. ACTE OFICIALE. Consiliat de miniștri, a încuviințat provisoryi, sub reserva ulterioară a aprobărei M. S. Regelui, demisiunea din armată a căpitanului Hartular George din regimentul 8 artilerie pelua de 16 iunie 1889, și rechemarea in activitate de serviciu a căpitanului Palada Grigore din arma artileriei, la vacanța aflată in regimentul 8 artilerie. — Prin decret regal cu No. 1.937 de la 11 Iunie 1889, d. Gheorghe Em. Băleanu, este numit in funcțiunea de director general al penitenciarelor, in locul aflat vacant prin demisiunea d-lui Gr. Fălcoianu. — Sub reserva sacțiunei regale ulterioare , Colegiul I electoral pentru consilierii județului Gorj, este convocat, in ziua de 20 Iulie 1889, la orele 9 dimineața, in localul comunei de reședință, spre a alege doui consilieri in locul d-lor Titu Frumușanu și Ioan Slăvescu, a căror alegere a fost invalidată. Consiliul județului Prahova este autorizat, ca, in sesiune extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu alegerea unui membru din comitetul permanent, care să ia parte in consiliul de igienă al județului. Consiliul județului Dorohoi este automat ca, in actuala sa sesiune extraordinară să se ocupe, și cu găsirea mijlocelor necesare pentru înființarea unui serviciu de expedițiune zilnic între Dorohoi, Săveni, Herța și Darabani. Consiliul județului Dorohoiu este autorizat ca, in actuala sa sesiune extraordinară pentru care se află convocat, și cu cestiunile urmatore : a) Să numescă un advocat, pentru apărarea intereselor județului, înaintea tuturor instanțelor judecătorești; b) Să se pronunțe asupra efectuărei unui împrumut de 100.000 lei de la veri o casă de bancă sau de la particulari, cu procente până la 9 la sută pe un an de zile, pănă ce se va putea vota de corpurile legiuitore legea ce se află depusă, in scopul de a se contracta acest împrumut de la casa de depuneri, consemnațiuni și economie. Târgurile nóstre și străine Afacerile cu cereale atât la noi cât și in străinătate de la Aprilie mai cu samă íncece, a pus pe gânduri pe mulți agricultori, și mai cu samă pe agricultorii noștri cari unii pănă in momentul de față n’a vîndut tot grâul, astfel ca noua recoltă se apropie, și magaziile sunt încă ocupate cu cereale din recolta anului trecut ; pentru mulți situațiunea este atât de grea incât din lipsa de magazie vor fi siliți a vinde marfa cu orice preț ori a’și face magazii provisorie pentru noua recoltă. Un lucru însă nu s’a putut bine deslega, pănă in present, de unde vine scăderea prețurilor in tote târgurile, pe când recoltele din anul trecut a lăsat lipsă in unele părți, afară de aceea esportațiunile de grâu americane ca și stocurile visibile s’a micșorat in mod regulat mai cu samă de la Ianuarie încoa. Dacă astăzi ne găsim in astfel de situațiune, apoi ce vom zice pe viitor, când recoltele după datele actuale au să fie mai abundente in cantitate și calitate in Europa ? La acesta întrebare nu se pote răspunde positiv, fiind ca se știe că in străinătate casele mari de speculațiune își au ziaristica lor care caută a le apăra interesele lor, și de multe ori opiniunea publică este înșelată tocmai așa, după cum este înșelată și in politică. De aceea nu putem fi siguri de recoltele viitore de cât numai atunci, când vor fi in magazie, și acest resultat ’i va proba viitorul, iar nu presentul care ne arată lucrul numai in speranță. La târgul din Paris, numai la grânele străine prețul s’a urcat cu 25—50 cent., astfel grâul de California s’a vândut cu 25 i. n., de Australia cu 25—25 i. n., de la Dunăre cu 22 1. n. suta de kilograme , pe când la grânele indigene prețurile sunt aceleași precum și la celelalte cereale. Aceleași lucru se pote observa in tîrgurile provinciale și in porturile de mare francese, precum și in târgurile de cereale din Germania, Austro Ungaria, Enghitera, etc., unde situațiunea este aceeași din trecut. TV* na nanta infint.H Rfi ffă SGBIG Si terpur to & • ochilor â & H n anul trecut. anul trecut. V. S. Moga. CRONICA ESTERNA Cetim in «Le Temps», sub semnătura d-lui F. Sarcey : Am asistat săptămâna acesta la representațiunea extraordinară pe care Comedia Francesa a dat’o in beneficiul d-lui Rodinier in sala Trocadero,... Representațiunea a fost strălucită. Ea cuprindea, ceia ce e destul de rar in asemenea beneficii, două noutăți: Au crepuscule, poemă dramatică într’un act și în versuri, de Carmen Sylva, și Sur la fisiere d’un bois, poemă dramatică in versuri, de Victor Hugo. Tota lumea știe la Paris, că sub pseudonimel de Carmen Sylva să ascunde o regină, regina României, care ne face onorea de a avea in așa mare stimă meseria nostra de scriitori, încât o esercită de odată cu a ei. Mica poemă care are de titlu: Au crepuscule a fost scrisă de Carmen Sylva în limba țetei ei, a fost tradusă în versuri franceze de către d-ra Elena Văcărescu, care însăși a publicat, mai acum un an sau doi, un volum de poesii: Chants d'Aurore. Aceste poesii, venite din străinătate, semnate de un nume erotic, suscitaseră o vină curiositate. Vorbisem de ele cu multe laude cari nu erau numai de simplă curtenie internațională. Acele cânturi au fost de altfel încununate chiar în acest an de Academie. Reamintim că Garmen-Sylva primise și ea un premiu de la Academie, pentru o carte de cugetări, și, ceia ce e curios e că d. Bengescu care fusese însărcinat de regină să supravegheze la Paris repetițiile dramei sale, este el însuși un laureat al Academiei. D. Bengescu e cu totul ocupat acum de a duce la bun sfârșit, asupra bibliografiei lui Voltaire, o mare lucrare care e o minune de erudițiune, de răbdare și de ingeniositate. Acestä bibliografie tocmai Academia a onorat’o cu sufragiele ei. Apoi, d-sa mai editeza acum, la Jouaust, librăria bbliofililor, o alegere escelentă din operile lui Voltaire. Aceste opere alese nu vor cuprinde mai mult de 10 sau 12 volume. Șase au apărut deja: