Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-06-25 / nr. 70

lui, marchizul de Salisbury a zis că En­­glitera urează Persiei prosperitate și pu­tere ; ea nu cere privilegii exclusive, ea voește numai să se bucure la Persia, de aceeași libertate de comerț acordată celor­lalte puteri. Englitera aspiră să întrețină cu Persia relațiuni de amiciție cari vor aduce cuceriri comerciale pentru lumea întreagă, iar nu agresiune și r­isboiu. Viena 4 Iulie. «Noua Presă Liberă», zică că călătoria la Semiin a monitorului Maros, nu e de­cât o simplă călătorie de exerciții pe Dunăre. N’are nici o legătu­ră cu evenimentele politice din Serbia. Comandantul monitorului a primit deja din luna Mai, instrucțiunile relative la acestă călătorie. Monitorul ar veni și la Viena în cursul acestei veri. Buda­ Pesta 4 Iulie. Recolta grâului se anunță ca find mediocră în cantitate, ca­litatea nu e mediocră pretutindeni. Can­titatea pentru export­ar­e abia jumătate din ceea ce s-a exportat în 1838. Starea orzului și a secarei e tot de­favorabilă. Belgrad 4 Iulie. Guvernul sârb a re­chemat trupele ce se trimesese la grani­ță, pentru că știrile ofciale anunță că tulburările au încetat în sandjakul Novi­ Bazar.­­ Miniștrii Velimirovici, Vuk­i și Mi­­losalievici au fost numiți mare cruce ai ordinului «Tacova». Berlin 4 Iulie. Visite domiciliare s’au făcut acum d­ece țLte, studenților ruși cari residează aci. Cu această ocazie un rus a fost ares­tat. Alți doi ruși au fost de asemenea a­­restați, acum o lună, în urma unor ase­menea vise domiciliare. Studenții ruși declară în fiUare că au­toritățile au refuzat să le facă cunoscut motivul arestării lor. Sigmaringen 4 Iulie. Regele și Regina României a plecat la Umkirch, aprope de Friburg, ședere de vilegiatură a princi­pelui Leopold, Kralievo 5 iulie. In fiiua ungerii re­gelui Alexandru, s'a dat un mare pron­l în onorea d-lui Persiani. Tenorul suveran a ridicat un toast în sănătatea nașului său iubit Alexandru al II-lea, împărat al Rusiei, care­­ i-a făcut onorea particulară de a face să se repre­­sinte la ceremonia ungerii de ministrul său, d. Persiani. Turin 5 Iulie. Eri, în timpul serei, au sosit 800 de Unguri pentru a saluta pe Kossuth. Mulțimea­­ s-a aclamat forte viu. Așai Kossuth primește delegațiunea. Recepțiunea va fi urmată de un mare prânz. Viena 5 Iulie. Se anunță din Peters­burg țarului Noua Presă Liberă că in cercurile Curiei se așteptă în curând lo­godirea principesei Anastasia de Munte­­negru cu marele duce Dimitrie Constan­­dinovici. Se asigură de asemenea că Țarul ar dori mai cu deosebire căsătoria marelui­­duce moștenitor cu principesa Elena de Muntenegru. —„­....eu simțimi meior câtor mai urne­—o—noiI simțimi meior d­uor tuși arne­­voitore și celor mai amicale ale Țarului pentru tenorul suveran. Regele va sosi la Belgrad la 12 Iulie. Paris 5 Iulie. Lucrările de scăpare la St. Etienne s’a întrerupt în urma inun­dării puțului St. Louis care comunică cu puțul Verpilleux. Trupele pălesc puțul pentru a împedica năvălirea mulțimei. Doui ingineri voind să se scobere în puțul în care gazările au făcut explozie, au trebuit să de urcați îndată. Ei au fost pe jumătate asfixiați, D. Carnot și ministrul lucrărilor publice au trimes aj­utore. Subscripții particulare s’au deschis la Paris, Ziarele au deschis și ele subscripții în timpul dimineței. Cu totu activitatea și devotamentul ce se depun în lucrările de scăpare nu s’au obținut resultate. Numai s’a dobândit trista siguranță că sunt de la 180-200 de morți din care cea mai mare parte nu vor pu­tea fi regăsiți. Miniștrii Constans și Guyot au plecat în timpul serei la St. Etienne. S’au trimes ajutare, dar credite supli­mentare se vor cere după întorcerea d-lor Constans și Guyot, întrebat asupra catastrofei din St. E­­tienne, ministerul a răspuns că ultimele știri anunță că numărul morților e de 196. Constantinopol 5 Iulie. Știri din Erze­­rum semnalază arestarea câtor­va Armeni asupra bănuilei existenței unui complot în contra guvernului. Se asigură că Porta are intențiunea de a trimite în Armenia spre a potoli fier­berea spiritelor, pe monseniorul Kimian, fost episcop de Van, care e forte popu­lar și forte iubit în Armenia. Paris 5 Iulie. Eri a avut loc în insu­la Lebedelor, inaugurarea solemnă a sta­­tuei Libertatei care luminază lumea. D. Carnot a asistat la ceremonie. S’au pronunțat discursuri de către pre­ședintele consiliului municipal, de minis­trul Statelor­ Unite și de d. Spuller. Discursurile au fost aclamate de o mul­țime imensă. Nici un incident nu s’a întâmplat. CRONICA INTERNA „Voința Națională“ arată că înain­­taturile în corpul medical militar, au devenit un fapt împlinit. Cei înaintați la gradul de locotenent-colonel au fost numiți: D. dr. N. Vasilescu, la divisia din Focșani; d. dr. Pârvulescu, la di­visia din Galați; d. dr. Gr. Petrescu, la administrația centrală a spitalului militar; d. dr. Șerbanescu, la divisia din Severin; d. dr. St. Dumitrescu la divisia 4 din București. D. locot.-colonel dr. Corvin, medicul corpului III de armată din Galați, a fost numit director al serviciului sa­nitar din ministeriul de resbel în locul d-lui dr. Demostene, care trece în ad­ministrația centrală a spitalului militar. Citim în „Naționalul“ : Una din cele mai bune măsuri lu­ate de d. ministru de interne, este și aceia a îmbunătâțirei serviciului de că­lărași și dorobanți de prin județe și plăși, adică mărirea numărului aces­tora cu cel puțin 10 omeni, cari să fie puși sub comanda unui subloco­tenent sau cel puțin a unui sergent. Aceștia pe lângă serviciul administra­tiv și executarea mandatelor, vor face patrula drumurilor mari și vor sum­a­ CURIERUL TH. BALAS8AN, statut’o în odaia directorului, de numărul nesuficient a călimărelor și a condeilor, și în fine multe alte lacune de o însemnătate suficientă. D. Lascar Catargiu e definitiv hotărât de a presenta Camerei în sesiunea viitore un proect de lege prin care Dobrogea să se bucure de aceleași drepturi ca și restul țărei. Pentru acest scop, d-sa pe lângă știin­țele culese de inspecția ce o va face per­sonal în Dobrogea, va cere și prefecților mai multe date statistice. După terminarea inspecțiunilor sale, d. Lascar Catargiu va adresa M. S. Regelui un raport asupra stărei în care a găsit diferitele județe ale țărei. Acest raport va fi publicat în «Moni­torul oficial*. D. Colonel Jaques Lahovari va pleca Marțea viitore la Sigmaringen, spre a su­pune M. S. Regelui, decretele de înain­tare în armată, ce se va face pe ziua de 1 Iulie. D. Colonel Lahovari se va întorce peste 6 sau 7 zile. Un număr de 59 elevi din anul al 2-le al școllei militare din Capitală, vor fi îna­intați pe ziua de 1 Iulie la gradul de sub­locotenenți în armele infanteriei, ge­niului, artileriei și cavaleriei. Cetim în «Figaro de la Tour Eiffel», din ziua de 29 Iunie: «Se anunță că in curând va sosi la Pa­ris Regina României, cunoscută în­cercă­rile literare sub numele de Carmen Sylva­. Pe ziua de 1 Iulie se crează pe lângă reg. 3 de calarași din Capitală încă un escadron permanent. D. V. A. Ureche, profesor la Univer­sitate și membru in comisiunea examina­­tore a candidaților pentru bacalaureat, va părăsi pentru câte­va zile Capitala, forțat de grave interese. D-sa va fi înlocuit de d. Tocilescu sau Cernătescu. D. Alexandri, ministrul nostru la Paris, va veni în țară la finele lui Iulie in vir-InfoQ r»r»jșî Marți, în sala cea mare a Ateneu­lui cel nou din Capitală, era serbatore. Se răsplătea tineritul de ambe sexe, care urmase și se distinsese în anul acesta la conservatorul de musică și declamațiune. Lume forte multa. Sexul frumos ’și avea representatele sale cele mai au­­torizate și consacrate. Solemnitatea distribuirei premiuri­­lor a început la orele 2 după amiatir. D. ministru al instrucțiunei publice voind a asista la examenile de la li­cee, n’a putut fi față la acesta serbare. S’au rostit cuvântări de d-nii C. E­­sarcu și Stăncescu. Apoi a urmat o serie de produc­­țiuni musicale și dramatice executate de cei mai buni elevi ai Conservato­rului. In urmă d. Esarcu, ajutat de d. Ed. Waudman, au distribuit elevilor premiile obținute în acest an, încura­jând cu vorbe bune pe cei mai dis­tinși dintre elevi. La orele 5 serbarea se terminase. Prin bugetul anului curent al mi­nisterului de finance, fiind prevăzute mai multe locuri de controlori fiscali, au fost numiți pe­­ ziua de 1 iulie. Controlori clasa I: d-nii D. Mihai­­luc, G. Dinescu, G. Bujorőnu și Al. Bunescu. Controlori în cl. II s’au numit 14 inși și în cl. III s’au numit ca con­trolori alte 42 de persone. Un al doilea banchet se va da în ono­rea doctorului Asaki de cătră medicii din capitală. D. Lascar Catargiu a inspectat direc­țiunea poștelor și telegrafelor. Inspecțiunea acesta a durat două ore și jumătate. D. Catargiu să zice că a rămas forte nemulțumit de necurățenia odăilor direc­­țiunei, de lipsa de cerneală pe care a con­mai întâia autorităților administrative din județe și din comune. Se mai primesc și multe petițiuni, cari nu sunt de fel privi­­tore la atribuțiunile acestui departament, cum și numerose cereri de funcțiuni ce nu se pot îndestula de­cât pe baza recoman­­dațiilor formal venite din partea d­lor pre­fecți sau a celor­lalte autorități respective. Pentru a nu se perde clar timpul cu cercetarea unor petițiuni și a unor soli­citări cari nu sunt de competența ministe­rului de interne, publicul este încunoști­­ințat că se va da urmare numai petițiu­­nilor ce intră în atribuțiunile acestui de­partament, iar reclamațiunile urmeză să fie îndreptate pururea mai întâi autorită­ților locale din județe și comune și nu­mai în urmă ministerului de interne, a­­tunci când s’ar întâmpla să nu fi fost des­­legate în conformitate cu legile, ast­fel în­cât ar fi putut atrage nemulțumirile părței jefuitore. Primăria Capitalei a hotărât să se tan­­seze la import și benzina. Acestă taxă se percepuse până acuma 2 sau 3 ani forte regulat; in urmă însă, printr-o simplă disposiție luată de fostul ajutor de primar St. Petrescu, acesta taxă a fost suprimată pentru a favoriza pe u­­nii importatori din liberalii naționali. Nu avem nimic de zis contra hotărârei luată de primărie, dar fie­ ne­permis a în­treba pe d. primar dacă nu crede că ar fi nimerit să tragă la răspundere pe fos­tul ajutor Petrescu, pentru pagubele ce s’au adus comunei, prin disposițiunea ce luase fără avisul consiliului comunal ? S’au ficat urmatorele numiri in admi­nistrație : D. Gavril Emanoil, sub­prefect la plasa Tutova, jud. Tutova. D. Iordachi Bulaiu sub­prefect la plasa Nicorești, jud. Tecuciu. D. Lențu, polițaiu al orașului Tecuciu Joi s’a înfățișat înaintea Curței cu ju­rați din Capitală procesul intentat de un anume Teodorescu, fost funcționar vamal, ziarului «Naționalul* pentru că­ l’a acuzat pentru furturi. Reclamantul era asistat de d. avocat Goga, iar «Naționalul* era representat de d. Anton Bacalbașa, primul­ redactor, ca­­re-și presintă singur apărarea. Dovedind cu un certificat de la minis­terul de finance că in urma celor scrise de noi, Teodorescu a și fost destituit, ju­rații achitară pe d. Bacalbașa. Sentința a fost primită de asistenți in aplause. BancleM dat la onőrea d-rolai Asaty Joi sara pe la 8 ore, sala otelului U­­nion era înțesată de lume. Peste două sute de persone luaseră loc împrejurul unor mese împodobite cu flori. Erau prezenți un număr mare de me­dici tineri, printre care d-nii Istrati, Can­­tacuzino, Buicliu și alți medici distinși, presa Capitalei și aprope 150 de studenți. Ca prezident a fost aclamat doctorul Istrati care a comunicat asistenței mai multe scrisori și depeși prin care unele persone ce erau invitate își exprimau re­gretul de a nu putea asista la serbare; scrisarea d-lui Niculae Blaremberg a pro­vocat mai ales multe aplauze. Președintele Eforiei spitalelor exprimă in termeni călduroși stima și admirațiu­­nea sa pentru meritele d-rului Asaki. Seria toasturilor a fost deschisă de e­­roul zilei, D-rul Asaki care a mulțumit tinerimei pentru onorea ce i se face și a terminat prin strigătul: Înainte , prin muncă spre progres. Aplausile și acla­­mațiunile nu mai sfârșau. D. Marinescu, unul din studenții cei mai eminenți ai facultăței de medicină a urmat. După dânsul a luat cuvântul d-rul Istrafy care in câte­va cuvinte elociate a purtat un toast tinerimei universitare. Pe urmă a vorbit D-rul Chiriac care a ridicat paharul in sănătatea presei. D. Laurian ,i-a răspuns cu mare suc­ces, bând in sanatatea adversarilor ce nu erau prezenți dar care, de­sigur se ralia și ei la opera de progres întreprinsă de tinerime. După dânsul a vorbit d. Frunzescu, care într’o cuvântare înfocată a provocat aplauze furtunose. D. Curelescu a salutat de bună-venire pe dr. Assaky in numele studenților in farmacie. D. Grigore Ventura a ridicat un toast Franciei, mamei intelectuale d-rului Asa­ki și a nostru a tuturor. Acest toast a fost trimit: o­ n «HomaU""' o. M­­uzica a in­ s cut­ uui a a surșit la ora 1 in sunetul mu­zumui­a a­junșit la ora 1 in sunetul mu­­zicei care cânta Deștaptăte Române! D-rul Asaki pote fi mândru. ACTE OFICIALE. Consiliat de miniștri, a încuviințat pro­visoryi, sub reserva ulterioară a aprobă­­rei M. S. Regelui, demisiunea din armată a căpitanului Hartular George din regi­mentul 8 artilerie pe­­l­ua de 16 iunie 1889, și rechemarea in activitate de ser­viciu a căpitanului Palada Grigore din arma artileriei, la vacanța aflată in regi­mentul 8 artilerie. — Prin decret regal cu No. 1.937 de la 11 Iunie 1889, d. Gheorghe Em. Bă­­leanu, este numit in funcțiunea de direc­tor general al penitenciarelor, in locul a­­flat vacant prin demisiunea d-lui Gr. Făl­­coianu. — Sub reserva sacțiunei regale ulte­rioare , Colegiul I electoral pentru consilierii județului Gorj, este convocat, in ziua de 20 Iulie 1889, la orele 9 dimineața, in localul comunei de reședință, spre a alege doui consilieri in locul d-lor Titu Frumu­­șanu și Ioan Slăvescu, a căror alegere a fost invalidată. Consiliul județului Prahova este auto­­rizat, ca, in sesiune extraordinară pentru care se află convocat, să se ocupe și cu alegerea unui membru din comitetul per­manent, care să ia parte in consiliul de igienă al județului.­­ Consiliul județului Dorohoi este au­tomat ca, in actuala sa sesiune extraor­dinară să se ocupe, și cu găsirea mijloce­­lor necesare pentru înființarea unui ser­viciu de expedițiune zilnic între Dorohoi, Săveni, Herța și Darabani.­­ Consiliul județului Dorohoiu este autorizat ca, in actuala sa sesiune extra­ordinară pentru care se află convocat, și cu cestiunile urmatore : a) Să numescă un advocat, pentru apă­rarea intereselor județului, înaintea tutu­ror instanțelor judecătorești; b) Să se pronunțe asupra efectuărei unui împrumut de 100.000 lei de la veri o casă de bancă sau de la particulari, cu procente până la 9 la sută pe un an de zile, pănă ce se va putea vota de corpu­rile legiuitore legea ce se află depusă, in scopul de a se contracta acest împrumut de la casa de depuneri, consemnațiuni și economie. Târgurile nóstre și străine Afacerile cu cereale atât la noi cât și in străinătate de la Aprilie mai cu samă íncece, a pus pe gânduri pe mulți agri­cultori, și mai cu samă pe agricultorii noștri cari unii pănă in momentul de fa­ță n’a vîndut tot grâul, ast­fel ca noua recoltă se apropie, și magaziile sunt încă ocupate cu cereale din recolta anului tre­cut ; pentru mulți situațiunea este atât de grea in­cât din lipsa de magazie vor fi siliți a vinde marfa cu ori­ce preț ori a’și face magazii provisorie pentru noua re­coltă. Un lucru însă nu s’a putut bine des­­lega, pănă in present, de unde vine scă­derea prețurilor in tote târgurile, pe când recoltele din anul trecut a lăsat lipsă in unele părți, afară de aceea esportațiunile de grâu americane ca și stocurile visibile s’a micșorat in mod regulat mai cu samă de la Ianuarie încoa. Dacă astă­zi ne gă­sim in ast­fel de situațiune, apoi ce vom zice pe viitor, când recoltele după datele actuale au să fie mai abundente in can­titate și calitate in Europa ? La acesta întrebare nu se pote răspunde positiv, fiind ca se știe că in străinătate casele mari de speculațiune își au ziaristica lor care caută a le apăra interesele lor, și de multe ori opiniunea publică este înșelată tocmai așa, după cum este înșelată și in politică. De aceea nu putem fi siguri de recol­tele viitore de cât numai atunci, când vor fi in magazie, și acest resultat ’i va pro­ba viitorul, iar nu presentul care ne ara­tă lucrul numai in speranță. La târgul din Paris, numai la grânele străine prețul s’a urcat cu 25—50 cent., ast­fel grâul de California s’a vândut cu 25 i. n., de Australia cu 25—25 i. n., de la Dunăre cu 22 1. n. suta de kilo­grame , pe când la grânele indigene pre­țurile sunt aceleași precum și la cele­l­alte cereale. Aceleași lucru se pote observa in tîrgurile provinciale și in porturile de mare francese, precum și in târgurile de cereale din Germania, Austro Ungaria, En­­ghitera, etc., unde situațiunea este aceeași din trecut. TV* na nanta infint.H Rfi ffă SGBIG Si ter­pur to & • ochilor â & H n anul trecut. anul trecut. V. S. Moga. CRONICA ESTERNA Cetim in «Le Temps», sub semnătura d-lui F. Sarcey : Am asistat săptămâna acesta la repre­­sentațiunea extra­ordinară pe care Come­dia Francesa a dat’o in beneficiul d-lui Rodinier in sala Trocadero,... Representațiunea a fost strălucită. Ea cuprindea, ceia ce e destul de rar in a­­semenea beneficii, două noutăți: Au cre­puscule, poemă dramatică într’un act și în versuri, de Carmen Sylva, și Sur la fisiere d’un bois, poemă dramatică in ver­suri, de Victor Hugo. Tota lumea știe la Paris, că sub pseu­­donimel de Carmen Sylva să ascunde o regină, regina României, care ne face o­­norea de a avea in așa mare stimă me­seria nostra de scriitori, în­cât o esercită de odată cu a ei. Mica poemă care are de titlu: Au crepuscule a fost scrisă de Carmen Sylva în limba țetei ei, a fost tradusă în versuri franceze de către d-ra Elena Văcărescu, care însăși a publicat, mai acum un an sau doi, un volum de poe­­sii: Chants d'Aurore. Aceste poesii, ve­nite din străinătate, semnate de un nume erotic, suscitaseră o vină curiositate. Vor­bisem de ele cu multe laude cari nu erau numai de simplă curtenie internațională. Acele cânturi au fost de alt­fel încunu­nate chiar în acest an de Academie. Rea­mintim că Garmen-Sylva primise și ea un premiu de la Academie, pentru o carte de cugetări, și, ceia ce e curios e că d. Ben­­gescu care fusese însărcinat de regină să supravegheze la Paris repetițiile dramei sale, este el însuși un laureat al Acade­miei. D. Bengescu e cu totul ocupat a­­cum de a duce la bun sfârșit, asupra bi­bliografiei lui Voltaire, o mare lucrare care e o minune de erudițiune, de răb­dare și de ingeniositate. Acestä bibliogra­fie tocmai­ Academia a onorat’o cu sufra­­giele ei. Apoi, d-sa mai editeza acum, la Jouaust, librăria b­bliofililor, o alegere es­­celentă din operile lui Voltaire. Aceste o­­pere alese nu vor cuprinde mai mult de 10 sau 12 volume. Șase au apărut deja:

Next