Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-06-25 / nr. 70

Anul al XVII-lea No. 70. IASSI Duminică 25 Iunie (7 Iulie) 1889. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIU­NI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 46. — Strada CS­osia. — 46. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.—i Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorensce, 51 bis strada St. Anna.­- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien, Ca.l.nd.a,rvLl S­ă­p­t­ă­m­â­­n­­ i _ _ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________JUI__11________________ 8TIL VECHIO | |­I­D­A | PATRONUL J Z­I­L­E­I | TIMPUL DIN S­­PTĂMÂNĂ i STIL NOU | Ț­I­U­A ! PA­TRONUL ț>­I­L­E­I______________Răs.. 86relui | Apus. Sorelui Iunie" ■ “ 1 1 . = Iulie " V^’-^ ilîp J " 25 Duminică Sf. Martira Fevronia 7 Duminică Vilibald "A—25 -A 7—44 26 Luni Cuv. David din Tesalonic 8 Luni Elisabeta 7—44 27 Marți Sf Cuv. Samson La 24 Iunie. Pătrariu înteiu, cu timp 2 Marți Cyrul 4—26 7 43 2 ° Mercuri Aducerea muștelor sf. Chir. și Ion 10 Mercuri Amelia 4—27 7—48 29 Joi (t) Sf. apostol Petru și Pavel semn, apoi amestecat. n Joi Benedictu Piu 4­27 7-42 “0 _ Vineri f Sinodul sfinților Apostoli 12 Vineri Quilbert 4—28 7—42 1 Iulie Sâmbătă Sfinții Cosma și Damian 13 Sâmbătă Margareta 4—28 7—41 Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn 20 bani. La 25. La 26. Anul 1853. Anul 1877. La 1. Anul 1888. X­XT XT­X 23 Prințul Știrbein părăsește tronul. Cuartirul general Român se mută la Poiana. Rușii trec prin Plevna fără s-o ocupe. Congresul de la Berlin la Basarabia de la România și o dă Rusiei. M. S. Carol, Domnul României, pleca spre cuartirul său general. Românii aleg pe Gr. Ghica și I. Sturza de Domni. Guvernul provisoriu fuge din București unde se numește o Căimăcănie. X­XT­LIE Se sub­semneza pacea de la Berlin, care recunoște independența Ro­mâniei și -i dă Dobrogea. La 28. La 28. Anul 1878. Anul 1877. La 29. Anul 1822. La 30. Anul 1848. Pe moșia Șoldana ä,“ % se găsesc de vânzare 08 boi parte pentru căsăpie, parte pentru plug, 6 gonitori, 1 go­­nitore, 5 mânzați și 5 mânzate. PE MOȘIA HĂLCENI tot din comuna Șipotele jud. Iași se găsesc de vânzare mai multe obi­ecte de gospodărie, precum : Pluguri, boroni, harabale, cilindruri de curățit grău, o mașină nouă de secere și mai multe altele, tote la cea mai bună stare.—< Ia Iași la sub­semna­­tul sunt de vânzare trei cai cu trei perechi de hamuri și una trăsură bună. Amatorii de a cumpără obiectele aratate mai sus se bine­­voiască a se adresa la dl. Michael I. Ivașcu la Iași strada Procopie No. 26, în dosul Uni­­versităței. IASSI 24 Iunie, 1889, învățământul Femeei, Discursul d-lui G. D. Pallade. D. G. D. Pallade. D-lor deputați, cu ocasiunea budgetului sculelor se­cundare de fete, vreau sa v6 atrag a­­tențiunea asupra unei lipse de echi­libru, care există între învățământul secundar al bieților și între învăță­mântul secundar al fetelor. Vă asigur că atunci când cine­va ar lua cele două cifre date de budget, ar putea să zică că în seara acesta e vorba a­­prope de două specii diferite, că cu totul altă destinațiune are ființa despre care se vorbește în capitolul 18 și cu totul altă destinațiune are ființa de la capitolul 12. Ia adevăr, pe când în privința în­vățământului secundar la scalele de băeți, o rivalitate, demnă de totă lauda, animeazâ mai tote orașele și deputații pe întrecute caută a obține în județul representat de fie­care, câte un gim­­nasiu, câte un liceu sau câte o scula normala, în privința fetelor uitați-vă dintr’un capăt la altul al țărei și de bia găsiți ici colea câte o scula secun­dară de fete, adevărate ose într’un în­­tr’un întins deșert. Cum se pare că atonei când se dă importanța meritată primei părți a învățământului, sa ți­nem înțălenite sculele de fete și pare că ar fi o hotărâre precugetata ca în­vățământul femeei sa fie cu totul ne­­gligiat. Eu, d-lor, cred că noi sunt urmele unui trecut în care societatea nu’și dădea într’un mod complect seamă de rolul adevărat ce trebue se aibă fe­­meea în societate. D-lar, dacă vom continua a crede ca în societate profesiunile liberale și tote ocupațiunile productive aparțin numai bărbatului, ca femeea nu trebue sa servească de­cât ca obiect de agre­ment, p! atunci de­sigur starea învă­țământului secundar de fete va găsi o deplina justificare și budgetul cum l’ați presintat nu sufere nici o critica ; însă dacă vă veți râdica ceva mai sus ca sa puteți atinge nivelul cerințelor secolului și nu veți mărgini destinata femeei la rolul de agrement; dacă veți înțelege rolul mare și complex ce ea are în societate, atunci nu pu­teți ca să nu protestați contra unui budget în care se oglindesc ideile o­­rientale supra destinatei femeei, și nu póte Camera acesta, dacă înțelege gra­vitatea răului, să nu dea angajamentul de a grăbi în acesta privință o reformă forte urgentă și forte vin simțită. D-lor deputați, râul nu se mărgi­­nește numai la disproporția uimitore intre numărul scalelor secundare de fete față cu cel de băeți, dar chiar în privința programelor se observă o diferințâ și o schilodire a o mulțime de studii. Acelea­și științe, în școlele secundare de băeți, i se da o altă desvoltare de­cât în programul sca­lelor de fete. D. A. Bnacovici: Arătați diferința. D. G. D. Pallade: Ori­cum vom face comparația fie după numărul ca­tedrelor fie după numărul materiilor de studiu, vom găsi diferența. Chiar alte manuale se dau. Cele cari se dau la băeți se cred că sunt prea grele pentru fete, dar dovada cea mai evi­dentă că se dă altă desvoltare Învă­țământului secundar la femei e nu­mărul anilor învățământului secundar de fete. In scalele centrale sunt cinci ani, la băeți avem șapte. Apoi aceleași studii, d-le Baacovici pot să fie predate în 5 ani ca și în 7 ! Nu vedeți ca pentru fete aceleași materii de studii sunt supuse la o o­­perație de subțiere, apoi nu vedeți că asemenea procedeuri nu pot fi de­cât în dauna științei. De ce să avem știință bărbătească și femeeascâ ?... Cred că am satisfăcut pe d. Ean­covici. D. vice-președinte . Vă rog, înainte de a satisface pe d. Eancovici, satis­­faceți regulamentul și dorința Camerei de intră în cestiune ; acestea sunt pen­­tru discuțiunea generală a ministerului. D. G. D. Pallade: Cred că vă în­șelați, d-le președinte. Ia discuțiunea generală a ministerului nu pot sâ aduc considerații speciale câtârui gen de scole cum o fac acum pentru șcalele de fete, acolo trebue să iei instruc­țiunea și educațiunea într’un mod ge­neral și sâ sintetisezi observațiile a­­supra tuturor școlelor. Eu cred ca sunt în dreptul meu ca cu ocasiunea acestui grup de învățământ, școlele secundare de fete, sâ fac acest schimb de idei în Parlament... Ziceam, d-lor, că rău a făcut dl. Boncovici când m’a întrerupt ca ace­lași invățământ se dă în școlele se­cundare, atât de fete cât și de­ bieți, pentru că nu este așa, și nici nu pu­tea fi așa față cu ideile ce ne călău­zesc asupra destinatei femeei. Acum să vă arăt inconvenientul practic al lucrului, sa arăt cum, când ai niște instituțiuni șchiope, necesitățile seco­lului trec peste instituțiuni și merg acolo unde trebue să ajungă. Așa, de exemplu, astăzi cum se petrec lucru­rile în școlele de fete nu se dă un învățământ secundar complect. S’au întâmplat fete cari au voit să com­­plecteze studiul și să îmbrățișeze me­dicina—și după mine una din între­prinderile cele mai potrivite, pentru acele din fete cari vor sa se devoteze științei, este tocmai medicina. Deja am început să avem în București fe­mei cari în privința medicinei exce­lează. Ei, în ce situațiune s’au aflat aceste fete când au voit să facă studii universitare. Ele au văzut că în școli au urmat un program schilod și a trebuit să’și complectele instrucțiunea lor aparte, sâ’și iea profesori, să se ducă la 8« supuuf» ’ examen în șcu­t . * ^ ^ • . I wo­­­ wi#wyil‘~Xai­­“ut Oo Out/Cu­C titluri pentru clasa 5, 6 și 7, și așa, făcând studiile în afară de școalele Statului, au putut intra într’o facultate. Ce vă dovedește acesta ! Acesta vă dovedește că în societatea noastră se simte necesitatea unei reforme radi­cale în acestă materie, fiind­că ne aflăm față cu un program din alt secol și trebue să punem tote eforturile ca să ne râdicăm acolo unde ne cheamă ne­cesitățile. Dovadă ca ceea ce spun este așa și în privința învățământului fe­meei suntem în­crnsă sub tóte privin­țele, voiu lua mărturia chiar a mem­brilor din majoritate, bună­ oră măr­turia d-lui Mavrodineanu, să spună dacă d-sa nu m’a deșteptat, cu drept cuvânt, asupra unor modificări din buget. D-sa mi-a spus ca pe lângă că suntem în lipsă de șcâle secundare, apoi iată că la asi­­rine comisiunea bugetară și reduce numărul solven­telor. De ce d. Mavrodineanu protesta și mă convin ca sa mă asociez și eu la amendamentul d-sale ? Pentru că ceea­ ce spune d-sa este o necesitate simțită pentru părinții cari ar voi sa aibă tote facilitățile, ca să dea și fe­telor aceeași cultură cum pot să o dea bieților. Dovadă că acesta dorință a părinților este reală, avem nu­mărul mare de cereri cari se fac la asii din tota țara, pentru instalarea fetelor acolo chiar cu plată. Vedeți clar că lumea aleargă după școlele secundare de fete bine alcătuite. Dacă lucrul este așaj noi nu putem să rămânem pentru fete în starea ac­tuală de penurie, cât privește numărul scoalelor și cu un program schilod, sterp, înapoiat și sălbatec. Cei cari au fericirea să trăiască într’un centru mai luminat, aceea pot găsi mai lesne in­stitute de învățământ , dar cei cari se găsesc în provincie, aceea sunt nevoiți se vadă pe copilele lor condamnate la ignoranța. Eu unul cred că una din căușele cari țip societatea nostra în loc, este acesta lipsă de egalitate în instrucți­unea celor două sexe. Iată două ființe cari, în lupta lor pentru viață, sunt destinate ca sâ ducă acesta luptă mână în mână... Prin sistemul nostru de învățământ uneea i se dă alte idei, alte aspirațiuni, alte aptitudini pe când cea­lalta este pregătită cu totul pentru alt­ceva. Puneți-le acum pe amândouă sa conlucreze și veți vedea lipsa de înțelegere. Pentru ce ! Pentru că, d-lor alt ideal s’a dat femeei și altul băr­batului. In privința femeei—voiu spune un lucru care nu o desonorează, pen­tru ca nu e responsabilă—în lipsa de învățământ în care e ținuta, femeea are disprețul solinței. Pentru ce ? Pen­tru că n’a fost pusă în condițiune ca să’nțelagă însemnătatea acestei ramure de ocupațiune, ea se’nțelegâ totul dul­ceața învățământului. Și nu auziți, buna-era, D-vóstre că adese­ori atunci când ea începe viața în comun, se în­tâmplă ca bărbatul, când voesce sâ-și continue ocupațiunea sa studiese, vo­esce să se ocupe de munca intelec­tuală, găsesce în cea­lalta parte ele­mentul unei lipse de respect și de afecțiune pentru acest fel de muncă. El urmează clina educațiunii primite, și de aceea ar voi de­sigur să nu te mai vadă ocupându-te de lucruri se­riose, ci prefera a vedea pe soțul său apucând o altă cale de distracțiuni luxose și zgomotase. Și când te în­­drumezi pe calea șciințifică și intelec­tuală, în loc să ai un tovarăși care să te îndemne să mergi înainte pe acesta cale, ca să ajungi la acel ideal pe care’l doresci, găsești o resistență, găsește o piedică care te oprește de a ajunge acolo. Și poți oare zice că fiind așa, găsești în femee o culpa­bila ? Nu găsești o victimă a unei e­­ducațiuni laterale, care o’a căutat să o pregătească pentru viața în comun, ci din contra... Ei, d-le președinte, văd ca faci din umăr, semnul d-stră este caracteristic, căci exprimă o si­­tuațiune a Camerei întregi. D. Vice-Președinte. Ar fi bine să veniți la cestiune și sâ nu vă legați de mine căci eu sunt destul de in­dulgent cu Dr. D. G. D. Pallade. Când ’mi fac da­toria, n’am nevoe de indulgență. Știu câ am o oposițiune în acesta cestiune: știu câ­ndi nu am numai oposițiunea conservatore, ci am oposițiunea unei atmosferi de idei; dar eu cred ca am făcut bine, aducând înaintea d-vóstre acesta cestiune, și în acesta n’am fă­cut de­cât să mă inspir de la bunul exemplu oe oi’l dau alte parlamente. Sau de martor pentru acesta pe prie­tenul Parlamentului englez, d. N. Io­­nescn, să vă spună dacă nu adese­ori ’mi comunică, și sorb cu plăcere, ști­ințele cari mi se dă, că în Parlamen­tul englez fórte adese­ori se discuta cestiunea condițiunei femeei, fie ca în­vățământ, fie ca drepturi civice și a­­tâtea alte puncte de vedere cari pri­vesc jumătățile omed­rei. Acum de curând, nu mai departe, a fost pusă din nou în discuțiune a­­cesta cestiune în Parlamentul englez, și am văf­ut cu plăcere numărul în­semnat de voturi ce au avut autorii propunerei. Vedeți dar, d-lor, ca nu trebue să fugiți de acesta cestiune, de tema de a nu fi considerați ca utopiști, și ca sa vă dau mai mult curagiu, vă voiu da încă un nume care vă va încura­­gia să îmbrățișați reforma condițiunei femeei. Tot­ dea­una, în materia politică și socială, e bine să fi­ei câte un das­căl, și vă mărturisesc că dascălul care­­ l-am eu este tot un englez, Stuart Mill. Și în materie financiară și în materie economică și în materie de reforme, vei găsi în el omul politic care știe să facă parte drepta necesi­­tatea de guvernământ, dar în același timp și revendicărilor secolului. El nici o dată nu confundă ceea ce este posibil cu ceea ce este imposibil, el are curagiul, când este convins de o reformă, să-și spună părerea pe față. Și sâ nu credeți că faceți o cunoștință nouă ; deja vă e cunoscut; el e ma­estrul nostru adese­ori în materie po­litica­ d-vestre­i luați ca model și-l urmați în cestiuni de regim represen­­tativ, unde a știut să deslege cestiu­nile cu cea mai mare precisiune. Ei bine, tot același dascăl, când este vorba despre cestiunea femeei, a pus jalonele, a tras linia mare care trebue să ne conducă în acesta materie. (în­treruperi). Știu domnilor, că d-un ministru al instrucțiunei nu va veni imediat cu transformarea legei învățământului fe­meei. Ceea ce am spus este un desi­­derat și a-și dori sa văd începuturi, ca sa pot spera în realisarea chiar mai îndepărtată a desideratului meu. De alt­fel este, d-lor, un mare pas când Camera începe a se deprinde cu dis­cutarea unor asemenea cestiuni și le dă o atențiune religiosă, acesta este un omagiu ce se aduce însemnaturei cestiunei. TELEGRAME. Cair 3 Iulie. După o depeșă a colone­lului Woodhouse o luptă a avut loc în jo­sul Wadi-Halfa. 70 de egipteni și 500 derviși au fost uciși. Numărul răniților e incă necunoscut. Două tunuri au fost luate de la derviși cari au bătut in retragere. Paris 3 Iulie. O catastrofă teribilă s-a întâmplat afli la amiaflo in minele din St. Etienne în puțurile Verpilleux. Două exprosii de grifa au avut loc pe când 300 de lucrători se aflau in puț. Cadavre numerose s’au scos deja. Sunt puțini supraviețuitori, și se crede că numărul morților se urcă la mai mult de 200. Londra 4 Iulie. Șahul s’a dus la pri­mărie unde a fost primit întrun mod stră­lucit. Răspuns­ănd unei adrese a autorităților municipale Șahul a declarat că pune un forte mare preț pe amiciția, puterea și industria Engliterei și că speră că visu­l sa va deschide o nouă eră pentru relați­­unile între Englitera și Persia. Principele de Galles, fiul său, ducele de Cambridge, marchizul Salisbury, miniștrii, representanții mai multor puteri și alte personalități Însemnate au asistat la aces­­tă recepțiune. La dejunul ce s’a dat la onorea Șahu-

Next