Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-07-22 / nr. 79
IAR Anul al XVIII-lea No. 79. IASSI Duminică 22 Iulie (3 August) 1890 Apără Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.................................................40 Fr.INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 BANI- ȘTIRI LOCALE „ . . . ” Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația “3:©- — Strada, O-olia. 46. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Passage Verdeau, Paris.—1Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Calendarial Septă, m. & nie î Hf |j STIL^ VECHIul țDAI _PATRONUL PILEI " j TIMPUL DIN SĂPTÂMÂNĂ STIL NOU | JIU AI PATRONUL , J é*J Ba». Sarelui Apu*. Sorelui . .. ,, Augu St 22 Dommiei Sf. Mironosiță Maria Magdalena 8 Duminică Eliasar 4—50 7__210! ““ “am Mark. Trofim Teofil și alții 4 Luni Dominicu 4—50 7—20 ii “arît . Martira Cristina La 20 Iulie. Lună plină cu timp 3 Marți Onvald 4-52 7-19 9« ^erouri 1 Actor. Sf. Ane și Sf. Olimpia . . ... 6 Mercuri 1 Schimb, la față 4—1 8 7-17 26 Joi Ieromonahul Ermelau b a 101 PR,ie 7 101 Caietan 4—64 7—16 2* Vineri 1 Marele Martir Panteleimon 8 Vineri Chiriac 4—56 7—14 2 °_____________Sâmbătă Ap. Proctor și Nicanor 9_Sămbătă_Roman_______________________________________________457___________—13 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Alain» criptele nepublicate te vor arde. 20 rănim ! La 22. Anul 1877. Țarul și Marele Duce Nicolae rogi pe M. S. Domnitorul a le veni în ajutor. Divisia II și III din armata Română pornește spre Corabia. Radu al X-lea, Domnul țărei Românești, se bate în Transilvania cu Moise Secheli. A. S. R. Domnitorul, strămută cuartierul său general la Grădini, aprope de Corabia. Moise Secheli, domnul Transilvaniei, mare bătut de Români. Racofi, domnul Transilvaniei, fiind bătut de Moldoveni, e silit să să închee pace. La 23. Anul 1877. La 24. Anul 1603. La 25. Anul 1877. La 26. Anul 1476. La 27. Anul 1605: La 28. Anul 1657: Lupta lui Stefan cel mare la Valea Albă. Avis anii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz contrariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea farului nostru, și a’i reclama la locul competent pentru dreptul ce ni se cuvine, precum si a le publica numele, locuința și suma cu cât ne da tOreSC- JLO,»nlnl»tratla DE VIN»ARE StabDiflentnl Balniar „NASTASACHI“ DIN T -OCNA Renumit pentru apele minerale ce posedă, ca tóte clădirile, grădina, pădurea și locul cei aparține situat chiar lângă oraș la polele frumosului munte Măgura, este de violare. Doritorii a se adresa la d. locot.-colonel Botez str. Toma Cozma No. 9 in Iași. IASSII 21 Iulie 1890. „INDUSTRIA“ Societate pentru încurajarea si apararea industriei nationale Lupta neîntreruptă ce a trebuit să susțină poporul român pentru apărarea moșiei strămoșești, a naționalității sale,i-a absorbit întru atât activitatea, în timp de văcari, ia cât fără voia sa a rămas înapoi întru ceea ce privește desvoltarea sa economica. Astăzi citnd, după atâtea sacrificii, România este un Stat independent. Românii au simțit că sunt datori să’și insntesca sforțările pentru a pune țara lor în condițiunile pe care trebue să le instigeaca statele moderne. Intre aceste condițiuni una dintre cele fundamentale este desvoltarea treptată a tuturor puterilor producătore. Țară agricolă Înainte de töte, era firesc ca România să începa prin a da loc unei mai mari impulsiuni producțiunei agricole. Sacrificiile făcute In acesta direcțiune au început a da rede imbucuratóre. Producțiunea nóstră agricolă nu numai că îndestulăzâ tote nevoile populațiunei, dar încă întreține mai tot comercial nostru de exportațiune. Nu putem însă rămâne numai agricultori. Oricât ar fi de preținsă munca pământului, oricât am recunoște că agricultura este temelia pe care trebue să se rezime tot organismul economic al României, totuși interese de întâia ordine ne impune întemeierea unei industrii naționale. Ecsistența unei industrii este o condiție de viață pentru tote poporele libere și civilisate. Și nici că se póte concepe o civilisațiune temeinică fără ca agricultura să fie complectată prin industrie. Am simțit cu toții, am lucrat fiecare în sfera nostra pentru ca țara să fie înzestrată cu un regim economic care să ocrotesca industria națională. De câțiva ani îndemnați și încurajați prin ocrotirea legilor speciale, capitaliștii mari și mici s’au întrecut în a’și închide capitalurile și munca în diferite industrii. Ca tota scurtimea timpului, România posedă deja o industrie proprie. Sumă de fabricate aduse până încă acum câțiva ani din străinătate, să lucreze în țară. Industria mică, meseriile de casă, cari mai că dispăruseră, au reînviat mai în tote orașele și mai cu osebire la centrările mai populare, începuturile fiind atât de îmbucuratore este de datoria nostru ca să lucrăm pentru a încuraja și a apăra industria națională. Spre acest sfirșit, după ce ne-am consfârnit, ne-am hotărît a înființa o asociațiune sub denumirea de „Industria “ societate pentru încuragiarea și apărarea industriei naționale. Scopul ce urmărim este de a conlucra și de a ne consfâtui pentru tot ceea ce privește înflorirea industriei române. Vom fi gata a lua apărarea oricărui interes industrial, iar când mijlocele ne vor permite, vom veni în ajutorul industriei prin încuragieri sub diferite forme, precum: exposițiuni industriale, premierea atelierelor profesionale cari ar forma elevi pentru diferite fabricațiuni, publicațiuni populare privitore la industrie, conferințe technice și economice, etc. Rezemându-ne pe speranța că în acesta direcțiune vom fi ajutați de toți câți se intereseza de înflorirea industriei române, ne permitem a face cel mai călduros apel către industriașii de tote treptele, mari și mici, rugându-i a se înscrie între membrii societatei „Industria“. Interesele industrialilor fiind solidare, suntem încredințați că strânși uniți vom reuși a face să se ocrotesca, în marginele legilor, tote interesele atât ale întreprinflătorilor de industrii cât și ale lucratorilor. Intr’o întrunire ținută in localul Camerei de Comerciu, in Ziua de 22 Main a. c. intre mai mulți industriali, societatea s’a și constituit și s’a ales ca comitet de inițiativă subscrișii cari ’și permit a face acest apel către toți industrialii din țară. Treptat cu desvoltarea societății se vor înființa comitete industriale în diferite orașe ale țării, cari vor represinta societatea centrală. Statutele societății și programul lucrărilor sale se vor decide la întâia întrunire ce va avea loc după ce numerul membrilor se va urca la cel puțin una sută. Inchetând, ne permitem a face din nou cel mai călduros apel către industriașii și meseriașii din țară, rugându-i a se asocia la o întreprindere destinată a lupta pentru înflorirea industriei naționale. Comitetul de inițiativă: Președinte: P. S. Aurelian. Membrii: D. Marinescu Bragadiru, Teodor Nica, M. Th. Mandrea, G. G. Assan. NB. Personele cari vor dori sa figureze ca membri ai societăței «Industria» pot adresa direct cererile lor către președintele comitetului de inițiativă. Membrii societăței contribuesc obligatoriu cu 30 lei anual. (C. Fin.) REPAOSUL DE DUMINICĂ Apelul Comitetului funcționarilor comerciali din Galați către u-nii comercianți. Repaosul de Duminică, acesta salutară și bine-facetare măsură pentru sănatatea și odihna oricărui om, este mai cu deosebire indispensabilă comerciantului și funcționarului comercial, care cum știți, din zorii zilei pănă noptea târziu, muncește incontinuu 17—18 ore, fără nici o oră de repaus, închis fără aer, fără masă regulată, fâră sau și mai putä căuta de familie, de sănătate, de persona să chiar. Pentru mulți dintre comercianți și mai ales pentru funcționarii comerciali nu mai există familie decât de fermă, căci ei nu pot fi în sinul ei decât la Paști și la Crăciun. Cei căsătoriți abia își pote vedea familia și mai cu deosebire copii de câteva ori pe an. Diramăța când pleca la trăba la ora 5 sau 6 își lasă copii dormind, sara când se întorce acasă la 10, 11 ore, îi găsește iarăși dormind. Ce iubire mai pote avea copilul acela pentru parintele söu, când abia îl vede din când in când ? Deosebit de acesta la noi comerciantul și funcționarul și funcționarul comercial din cauza lipsei complecte de repaus și de libertate, nu numai că nu pate să se ocupe cu desvoltarea și îmbunătățirea moralului și intelectualului său, dar nu are nici timpul să se gândesca la acesta, măcar așa că incetul cu incetul pierde și aceia ce ar poseda de la părinți. Dar ca să-și mai cultive cunoștințele și să mai lege relațiuni familiare la societatea in care trăește, nici nu mai póte fi vorbă. Da aci lipsa de a ști să se conducă când din întâmplare se găsește într’un cerc familiar, de aci lipsa de maniere, de aci desconsiderarea lui în fața celor l’alte ramuri de activitate socială. Dacă unui comerciant sau funcționar comercial îi lipsește familia, îi lipsește societatea, îi lipsește viața regulată su în sinul familiei, îi lipsește odihna și sănătatea, pentru ce trăește ? Numai să muncesc, fără să potá întru nimic beneficia de acesta muncă incontinuă ? Tote acestea face ca mai toți omenii capabili și mai ales tinerii cari ’și fac studiile comerciale speciale și cari ar fi prin urmare mai apți devenind comercianți să devolte și să înalțe comerciul la nivelul comerciului din alte țări, fug de acesta ramură atât de producătare și folositare țetei și îmbrățișează cariera cu mult mai puțin productive ca funcționarismul militarismul etc. etc. Un părinte care ar voi să-și facă copilul său comerciant, când se gândește la viața atât de chinuită ce o duce funcționarul comercial și însuși comerciantul, chiar când este în apogeul său, nu voește să-și mai dea copilul in comerciu și preferă orice altă meserie din care causă comercianții astăzi de abia își mai pot recruta funcționari bani și sunt nevoiți a ’și lua in prăvăliile lor băeți fără nici o educație și cu fel de fel de defecte. Când condițiunile de viață ale comerciantului și funcționarului comercial se vor îmbunătăți ori și care părinte de familie ar avea tragere de inimă să-și dea fiul in comerț și comercianții n’ar mai suferi de lipsă de omeni capabili și onești, căci ar avea de unde alege și având omeni pe cari sa potä compta, comerțul lor ar înflori din ce în ce. Tote aceste nu provin. Domnilor comercianți, de cât, după cum vedeți, din cauza lipsei de repaus și de aceia mai totä lumea civilizată din străinatate a introdus „repausul de Duminică“, acesta bine-facétare mâsurâ reclamată de progres și de mai tota lumea comercială din țară mai cu deosebire din București, Craiova, Ploești, etc., unde deja s’a introdus prin inițiativa particulară neașteptând, după cum cer unii intervențiunea autorităților. Pentru ce ore nu am căuta și noi nci in Galați a introduce acesta măsură menită a schimba ca totul în spre bine pozițiunea comerciantului și Înflori comercial ? Se obiecteza că ținând magaziile închise, băeții și funcționarii comerciali s’ar strica cu desăvârșire și s’ar conrupe contractând diferite vicii. Ei bine, cum în altă lume nu se întâmplă acesta ? Cum ? numai funcționarii comerciali sânt expuși la acesta și de ce nu și cei lalți tineri din alte branșe? Cum în străinătate funcționarul comercial este onest și bun și numai la noi este expus a se strica și căpăta viții. Cum la noi sunt altfel omenii decât aiurea ? Cari nu se conrup chiar amploiații comerciali cari sunt in serviciul caselor de comerț din localitate și cari închid deja Duminicile de ani întregi. Din contra toți funcționarii acestor case sunt mult superiori celor l’alți In tote privințele, anii dintr’ânșii fac cinste azi comerciului gălățan. După cum vedeți aceste nu sunt decât pretexte de omeni cari nu’și înțeleg interesele, cari le e frică să facă cel mai mic progres. Credem că aceste teze vă vor convinge D-lor că repausul de Duminică este singurul mijloc pentru ridicarea prestigiului comerciantului și înflorirea comerciului. Facem dar apel la toți acei dintre D-vestra cari nu v’ați decis încă a serbători Duminica, să aderați cu toții la angajamentul făcut deja de cea mai mare parte dintre noi, chiar cu mici sacrificii câteva Duminici, pănă când se va regula Intr’un mod stabil acesta chestiune. Când toți cumpărătorii vor ști că Duminica după amiază magaziile sunt închise se vor grăbi a’și face cumpărăturile Sâmbăta sau Duminica înainte de amiază, astfel nici unul din noi nu va putea spune că va suferi vr’o paguba. Să stârnim dar cu toții ca acesta umanitară măsură de îmbunătățire să se aducă cât mai curând la îndeplinire și atunci se va vedea folosele nemărginite ce va aduce comerțului și comerciantului. La lucru dar cu toții pentru îndeplinirea cât mai urgentă a acestui progres bine-făcător! COMITETUL. TELEGRAME Londra 29 Iulie. — O ciocnire a fost intre două trenuri de uvrieri mergând la Mancher. Mocanii ambelor trenuri și doi uvrieri au fost uciși; numeroși uvrieri sunt grav răniți. — «Agenția Renter» află că o bătălie a fost la Chiago intre trupele Guatemalei și trupele San Salvadorului; cele dintâia au perdut 600 omeni, cele de al doilea nu au decât 87 omeni uciși și răniți. Paris 29 Iulie.— O telegramă oficială a guvernului argentin cu data de 28 Iulie, 2 ore 20 minute sera, zice că revolta a fost inăbușită. Președintele Republicei și membrii guvernului sunt la palatul național, de unde expediază ordinele lor.— Ministrul de finanțe a fost pus in libertate. Berlin 29 iulie.— «Gazeta Germaniei de Nord» anunță că Principele Henric de Prusia și Principele Albert de Saxa Altenburg vor însoți pe împăratul Wilhelm in Rusia. Bordeaux 30 Iulie.— Un mare incendiu a distrus atelierele și ferăstraele Bourges; perderile sunt evaluate la suma de 2,800,000 franci. Petersburg 30 Iulie. — Un raport oficial ca data de 1 Iulie asupra recoltei constată că în provinciile meridionale, Jekaterinoslav, Cherson recolta se arată cu mult mai inferiorá decât era la 1 Iulie. Grânele de temut și de primăvară sunt bune ia o parte a Rusiei din Europa și forte bune în ceal altă parte.