Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-07-22 / nr. 79

I­A­R Anul al XVIII-lea No. 79. IASSI Duminică 22 Iulie (3 August) 1890 Apără Duminica, miercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.­­pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.................................................40 Fr.­INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . . 60 BANI- ȘTIRI LOCALE „ . . . ” Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . Anunciuri, Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația “3:©- — Strada, O-olia. 46. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Pas­sage Verdeau, Paris.—1Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loretta, 51 bis strada St. Anna.-- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. C­alenda­rial Septă, m. & ni­e î Hf |j STIL^ VECHIul ț­DA­I _P­A­T­R­O­N­U­L PILEI " j TIMPUL DIN SĂPTÂMÂNĂ STIL NOU | J­I­U A­I PATRONUL , J­ é*J Ba». Sarelui­­ Apu*. Sorelui . .. ,, Augu­ St­­ 22 Dommiei Sf. Mironosiță Maria Magdalena 8 Duminică Eliasar 4—50 7__210! ““ “am Mark. Trofim Teofil și alții 4 Luni Dominicu 4—50 7—20 ii “arît . Martira Cristina La 20 Iulie. Lună plină cu timp 3 Marți Onvald 4-52 7-19 9« ^e­rouri 1 Actor. Sf. Ane și Sf. Olimpia . . ... 6 Mercuri 1 Schimb, la față 4—1 8 7-17 26 Joi Ieromonah­ul Ermelau b a 101 PR,ie­ 7 101 Caietan 4—64 7—16 2* Vineri 1 Marele Martir Panteleimon 8 Vineri Chiriac 4—56 7—14 2 °_____________Sâmbătă Ap. Proctor și Nicanor 9_Sămbătă_Roman_______________________________________________4­57___________—13 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Rotter , C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Alain» criptele nepublicate te vor arde. 2­0 rănim ! La 22. Anul 1877. Țarul și Marele Duce Nicolae rogi pe M. S. Domnitorul a le veni în ajutor. Divisia II și III din armata Română pornește spre Corabia. Radu al X-lea, Domnul țărei Românești, se bate în Transilvania cu Moise Secheli. A. S. R. Domnitorul, strămută cuartierul său general la Grădini, aprope de Corabia. Moise Secheli, domnul Transilvaniei, mare bătut de Români. Racofi, domnul Transilvaniei, fiind bătut de Moldoveni, e silit să să închee pace. La 23. Anul 1877. La 24. Anul 1603. La 25. Anul 1877. La 26. Anul 1476. La 27. Anul 1605: La 28. Anul 1657: Lupta lui Stefan cel mare la Valea Albă. A­vis­ a­nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci în caz con­trariu vom fi puși în neplăcuta posițiune de a suspenda trimi­terea farului nostru, și a’i re­clama la locul competent pen­tru dreptul ce ni se cuvine, pre­­cum­­ si a le publica numele, locuința și suma cu cât ne da­­ tOreSC- JLO,»nlnl»tratla DE VIN»ARE StabDiflentnl Balniar „NASTASACHI“ DIN T -OCNA Renumit pentru apele minerale ce po­sedă, ca tóte clădirile, grădina, pădurea și locul cei aparține situat chiar lângă o­­raș la polele frumosului munte Măgura, este de violare. Doritorii a se adresa la d. locot.-colonel Botez str. Toma­ Cozma No. 9 in Iași. IASSII 21 Iulie 1890. „INDUSTRIA“ Societate pentru încurajarea si apararea industriei nationale Lupta neîntreruptă ce a trebuit să susțină poporul român pentru apăra­rea moșiei strămoșești, a naționalității sale,­­i-a absorbit întru atât activita­tea, în timp de văcari, ia cât fără voia sa a rămas înapoi întru ceea ce privește desvoltarea sa economica. As­tăzi citnd, după atâtea sacrificii, Ro­mânia este un Stat independent. Ro­mânii au simțit că sunt datori să’și insntesca sforțările pentru a pune țara lor în condițiunile pe care trebue să le instigeaca statele moderne. Intre a­­ceste condițiuni una dintre cele fun­damentale este desvoltarea treptată a tuturor puterilor producătore. Țară agricolă Înainte de töte, era firesc ca România să începa prin a da loc unei mai mari impulsiuni pro­­ducțiunei agricole. Sacrificiile făcute In acesta direcțiune au început a da rede imbucuratóre. Producțiunea nós­­tră agricolă nu numai că îndestulăzâ tote nevoile populațiunei, dar încă în­treține mai tot comercial nostru de exportațiune. Nu putem însă rămâne numai a­­gricultori. Ori­cât ar fi de preținsă munca pământului, ori­cât am recu­­noște că agricultura este temelia pe care trebue să se rezim­e tot organis­mul economic al României, totuși in­terese de întâia ordine ne impune în­temeierea unei industrii naționale. Ec­­sistența unei industrii este o condiție de viață pentru tote poporele libere și civilisate. Și nici că se póte con­cepe o civilisațiune temeinică fără ca agricultura să fie complectată prin in­dustrie. Am simțit cu toții, am lucrat fie­care în sfera nostra pentru ca țara să fie înzestrată cu un regim econo­mic care să ocrotesca industria nați­onală. De câți­va ani îndemnați și încu­rajați prin ocrotirea legilor speciale, capitaliștii mari și mici s’au întrecut în a’și închide capitalurile și munca în diferite industrii. Ca tota scurtimea timpului, România posedă deja o in­dustrie proprie. Sumă de fabricate a­­duse până încă acum câți­va ani din străinătate, să lucreze în țară. Indus­tria mică, meseriile de casă, cari mai că dispăruseră, au reînviat mai în tote orașele și mai cu osebire la centră­rile mai populare, începuturile fiind atât de îmbucu­­ratore este de datoria nostru ca să lucrăm pentru a încuraja și a apăra industria națională. Spre acest sfirșit, după ce ne-am consfârnit, ne-am hotărît a înființa o asociațiune sub denumirea de „Indus­tria “ societate pentru încuragiarea și apărarea industriei naționale. Scopul ce urmărim este de a con­lucra și de a ne consfâtui pentru tot ceea ce privește înflorirea industriei române. Vom fi gata a lua apărarea ori­cărui interes industrial, iar când mijlocele ne vor permite, vom veni în ajutorul industriei prin încuragieri sub diferite forme, precum: exposiți­­uni industriale, premierea atelierelor profesionale cari ar forma elevi pen­tru diferite fabricațiuni, publicațiuni populare privitore la industrie, confe­rințe technice și economice, etc. Rezemându-ne pe speranța că în acesta direcțiune vom fi ajutați de toți câți se intereseza de înflorirea indus­triei române, ne permitem a face cel mai călduros apel către industriașii de tote treptele, mari și mici, rugân­­du-i a se înscrie între membrii socie­­tatei „Industria“. Interesele industri­alilor fiind solidare, suntem încredin­țați că strânși uniți vom reuși a face să se ocrotesca, în marginele legilor, tote interesele atât ale întreprinflăto­­rilor de industrii cât și ale lucrato­rilor. Intr’o întrunire ținută in localul Camerei de Comerciu, in­­ Ziua de 22 Main a. c. intre mai mulți industriali, societatea s’a și constituit și s’a ales ca comitet de inițiativă subscrișii cari ’și permit a face acest apel către toți industrialii din țară. Treptat cu desvoltarea societății se vor înființa comitete industriale în di­ferite orașe ale țării, cari vor repre­­sinta societatea centrală. Statutele societății și programul lucrărilor sale se vor decide la întâia întrunire ce va avea loc după ce nu­merul membrilor se va urca la cel puțin una sută. Inchetând, ne permitem a face din nou cel mai călduros apel către in­dustriașii și meseriașii din țară, ru­­gându-i a se asocia la o întreprindere destinată a lupta pentru înflorirea in­dustriei naționale. Comitetul de inițiativă: Președinte: P. S. Aurelian. Membrii: D. Marinescu Bragadiru, Teodor Nica, M. Th. Mandrea, G. G. Assan. NB. Personele cari vor dori sa figu­reze ca membri ai societăței «Industria» pot adresa direct cererile lor către pre­ședintele comitetului de inițiativă. Membrii societăței contribuesc obliga­toriu cu 30 lei anual. (C. Fin.) REPAOSUL DE DUMINICĂ Apelul Comitetului funcționarilor comerciali din Galați către u-nii comercianți. Repaosul de Duminică, acesta salu­tară și bine-facetare măsură pentru să­­natatea și odihna ori­cărui om, este mai cu deosebire indispensabilă co­merciantului și funcționarului comer­cial, care cum știți, din zorii zilei pănă noptea târziu, muncește incontinuu 17—18 ore, fără nici o oră de re­paus, închis fără aer, fără masă re­gulată, fâră sau și mai putä căuta de fa­milie, de sănătate, de persona să chiar. Pentru mulți dintre comercianți și mai ales pentru funcționarii comer­ciali nu mai există familie de­cât de fermă, căci ei nu pot fi în sinul ei de­cât la Paști și la Crăciun. Cei că­sătoriți abia își pote vedea familia și mai cu deosebire copii de câte­va ori pe an. Diram­ăța când pleca la trăba la ora 5 sau 6 își lasă copii dormind, sara când se întorce acasă la 10, 11 ore, îi găsește iarăși dormind. Ce iubire mai pote avea copilul acela pen­tru parintele söu, când abia îl vede din când in când ? Deosebit de acesta la noi comerci­antul și funcționarul și funcționarul comercial din cauza lipsei complecte de repaus și de libertate, nu numai că nu pate să se ocupe cu desvoltarea și îmbunătățirea moralului și intelec­tualului său, dar nu are nici timpul să se gândesca la acesta, măcar așa că incetul cu incetul pierde și aceia ce ar poseda de la părinți. Dar ca să-și mai cultive cunoștin­țele și să mai lege relațiuni familiare la societatea in care trăește, nici nu mai póte fi vorbă. Da aci lipsa de a ști să se conducă când din întâmplare se găsește într’un cerc familiar, de aci lipsa de maniere, de aci desconside­rarea lui în fața celor­ l’alte ramuri de activitate socială. Dacă unui comerciant sau funcțio­nar comercial îi lipsește familia, îi lip­sește societatea, îi lipsește viața regu­lată su în sinul familiei, îi lipsește o­­dihna și sănătatea, pentru ce trăește ? Numai să muncesc, fără să potá întru nimic beneficia de acesta muncă in­­continuă ? Tote acestea face ca mai toți omenii capabili și mai ales tinerii cari ’și fac studiile comerciale speciale și cari ar fi prin urmare mai apți devenind co­mercianți să devolte și să înalțe co­­merciul la nivelul comerciului din alte țări, fug de acesta ramură atât de producătare și folositare țetei și îm­brățișează cariera cu mult mai puțin productive ca funcționarismul milita­rismul etc. etc. Un părinte care ar voi să-și facă copilul său comerciant, când se gân­dește la viața atât de chinuită ce o duce funcționarul comercial și însuși comerciantul, chiar când este în apo­geul său, nu voește să-și mai dea co­pilul in comerciu și preferă ori­ce altă meserie din care causă comercianții astă­zi de abia își mai pot recruta funcționari bani și sunt nevoiți a ’și lua in prăvăliile lor băeți fără nici o educație și cu fel de fel de defecte. Când condițiunile de viață ale co­merciantului și funcționarului comer­cial se vor îmbunătăți ori și care pă­rinte de familie ar avea tragere de inimă să-și dea fiul in comerț și co­mercianții n’ar mai suferi de lipsă de omeni capabili și onești, căci ar avea de unde alege și având omeni pe cari sa potä compta, comerțul lor ar în­flori din ce în ce. Tote aceste nu provin. Domnilor comercianți, de cât, după cum vedeți, din cauza lipsei de repaus și de a­­ceia mai totä lumea civilizată din străi­­natate a introdus „repausul de Du­minică“, acesta bine-facétare mâsurâ reclamată de progres și de mai tota lumea comercială din țară mai cu deo­sebire din București, Craiova, Ploești, etc., unde deja s’a introdus prin ini­țiativa particulară neașteptând, după cum cer unii intervențiunea auto­rităților. Pentru ce ore nu am căuta și noi nci in Galați a introduce acesta mă­sură menită a schimba ca totul în spre bine pozițiunea comerciantului și Înflori comercial ? Se obiecteza că ținând magaziile închise, băeții și funcționarii comer­ciali s’ar strica cu desăvârșire și s’ar conrupe contractând diferite vicii. Ei bine, cum în altă lume nu se întâmplă acesta ? Cum ? numai func­ționarii comerciali sânt expuși la a­­cesta și de ce nu și cei­ l­alți tineri din alte branșe? Cum în străinătate funcționarul comercial este onest și bun și numai la noi este expus a se strica și căpăta viții. Cum la noi sunt alt­fel omenii de­cât aiurea ? Cari nu se conrup chiar amploiații comer­ciali cari sunt in serviciul caselor de comerț din localitate și cari închid deja Duminicile de ani întregi. Din contra toți funcționarii acestor case sunt mult superiori celor­ l’alți In tote privințele, anii dintr’ânșii fac cinste azi comerciului gălățan. După cum vedeți aceste nu sunt de­cât pretexte de omeni cari nu’și înțe­leg interesele, cari le e frică să facă cel mai mic progres. Credem că aceste teze vă vor con­vinge D-lor că repausul de Duminică este singurul mijloc pentru r­idicarea prestigiului comerciantului și înflori­rea comerciului. Facem dar apel la toți acei dintre D-vestra cari nu v’ați decis încă a serbători Duminica, să aderați cu toții la angajamentul făcut deja de cea mai mare parte dintre noi, chiar cu mici sacrificii câte­va Duminici, pănă când se va regula Intr’un mod stabil acesta chestiune. Când toți cumpărătorii vor ști că Duminica după amiază magaziile sunt închise se vor grăbi a’și face cumpă­răturile Sâmbăta sau Duminica îna­inte de amiază, ast­fel nici unul din noi nu va putea spune că va suferi vr’o paguba. Să stârnim dar cu toții ca acesta umanitară măsură de îmbunătățire să se aducă cât mai curând la îndepli­nire și atunci se va vedea folosele ne­mărginite ce va aduce comerțului și comerciantului. La lucru dar cu toții pentru înde­plinirea cât mai urgentă a acestui progres bine-făcător! COMITETUL. T­ELEGRAME Londra 29 Iulie. — O ciocnire a fost intre două trenuri de uvrieri mergând la Mancher. Mocanii ambelor trenuri și doi uvrieri au fost uciși; numeroși uvrieri sunt grav răniți. — «Agenția Renter» află că o bătălie a fost la Chiago intre trupele Guatema­lei și trupele San Salvadorului; cele din­­tâia au perdut 600 omeni, cele de al doi­lea nu au de­cât 87 omeni uciși și răniți. Paris 29 Iulie.— O telegramă oficială a guvernului argentin cu data de 28 Iu­lie, 2 ore 20 minute sera, zice că revolta a fost inăbușită. Președintele Republicei și membrii guvernului sunt la palatul na­țional, de unde expediază ordinele lor.— Ministrul de finanțe a fost pus in libertate. Berlin 29 iulie.— «Gazeta Germaniei de Nord» anunță că Principele Henric de Prusia și Principele Albert de Saxa Al­tenburg vor însoți pe împăratul Wilhelm in Rusia. Bordeaux 30 Iulie.— Un mare incen­diu a distrus atelierele și ferăstraele Bour­­ges; perderile sunt evaluate la suma de 2,800,000 franci. Petersburg 30 Iulie. — Un raport ofi­cial ca data de 1 Iulie asupra recoltei constată că în provinciile meridionale, Je­­katerinoslav, Cherson recolta se arată cu mult mai inferiorá de­cât era la 1 Iulie. Grânele de temut și de primă­vară sunt bune ia o parte a Rusiei din Europa și forte bune în cea­l­ altă parte.

Next