Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-11-25 / nr. 125
Anul al XVIII-lea No. 125. IASSI Duminică 25 Noenbre (7 Dec.) 1890 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI MANUNCIURILOR (N IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTI , pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.........................................................40 Fr.INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE . ... 1 Fr.EPISTOLE NEBANCATE, nu se primesc. Adunciuri: Pag. 1,50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 80 b. Redacția și Administrația ă.S. — Strada Solia= — CURIERUL FOAEA INTERESELOR GENERALE La 22 Noembre. Pătrariu din urmă, cu timp senin, apoi zăpadă și ger. Decembre 78 . 109 11 12 13 Ambrosiu Concepția Măriei Lecadia Melchiade Damaschin Epimachu Lucia CONRESPONDENȚI IN STREINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la D. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Peres Paris — John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA a Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien, L (TH. BALASSAN) NfcTO E MC B TZE La 25. Anul 1660. Resbel între Români, Moldoveni și Poloni aprope de Argeș. La 26. Anul 1582. Petre Vodă șchiopul, bate și gonește pe Cazacii cari veniau a prăda țara și îi omorâ pe toți. La 27. Anul 1439. Tătarii ocupă partea din Moldova prădând-o. La 28. Anul 1877. Plevna e ocupată Intâiü de Români, armata lui Osman capituleză după o crâncenă luptă. La 20. Anul 1659. Ștefan, fiul lui Vasile Lupul, ocupă tronul Moldovei. La 30. Anul 1877. Țarul, Marele duce Nicolae și M. Sa Domnitorul, fac intrarea triumfală în Plevna. 1 decei mii brize. La 1. Anul 1877. Românii bat pe Turci la Tolovița. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, London Jí. C. Manuscriptele nepublicate se vor^ Un Xr. 90 et STIL VECHIUL PI ÜA Naembre 25 Duminica 26 Luni 27 Marți 28 Mercuri 29 Joi 80 Vineri _______1 Dec.__________Sâmbătă XX a. r ■u. 1 pt a. zn et PA TRONUL S>ILEI 1_ TIMPUL DIN SFiPTĂMÂNA STIL NOU IN 1 DA 81. M Ecaterina gi Mercurie Cut. Par. Alipiu stîlpnicul Martirul lacob Persul Cut. Ștefan cel nou Martirii Paramon și Piromont Ap. Andrei, întâiul chemat. Prof. Naum 658 înainte de Christ. Duminică Luni Marți ilercuri Joi Vineri Sâmbătă PATRONULUI LEI Răs. Sdrelui ^.VII D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de a achita costul abonamentului ce d-lor au a da, căci In caz contrar vom fi puși In neplăcuta posițiune de a se suspenda trimiterea Ziarului nostru, și a’i reclama la locul competent petru dreptul ce ni se cuvine, precum Yocuința și suma a le publica numele, Iocu cât ne datoresc. Administrația De relizare via D lui Leon Bogdan citatA la Copua via via da Rondul I in întindere de 3 falci aproximativ, având casft mare de locuința, atenanse, pivnița, grajdiuri, hambar, două fântâni, cramă etc. tote In cea mai perfecta stare. Doritorii se vor adresa la Îngrijitorul acestei vii, cu locuința la vie. LOTERIA Reuniunei Femeilor Române Biletele acești loterii, cu câștigul principal de 30.000 lei, a cărei tragere va fi la 24 Decemvrie anul curent, se află de vânzare la Iași la depositul de ziare al d-lui E I. Brummer, str. Golia, lânga tipografii Th. Balassa, (fostele dugheni ale Băniei), și la tote chioșcurile de ziare.— 1 leu Ililetu, IASSI, 24 Noembre 1890 Mele DomeniiM Coronei Dumineca 11 Noembrie a avut loc loc in comuna Prodai in fața unui numeros public compus din cler, învățaturi, silvicultori, proprietari și locuitori veniți unii din Sinaia și din Bușteni, alții de peste munți a unui nou și frumos local școlar clădit din piatra pe o mică înălțime și aprope de drumul de fier astfel că prima clădire ce o vede cineva intrând prin Predel in țară este acest model de școlla pe care fâlfia mândru drapel național, d. Ion Kalinderu. Administratorul domeniului Coronei, care îndeplinește cu cea mai mare tragere de inimă fru nasețe ordine și inițiative prin care Majestatea Sa Regele arata solicitudinea sa parintescfi țărani, a pronunțat un discurs asupra datorielor sociale și morale ale învățătorului, pe care ’l reproducem aci cu plăcere: Cucernici, părinți, d-lor, d-lor, fata a treia școlă care se inființază in acesta comună frumósa și plină de viitor (Predel.) Cred ca e de prisos a ve mai spune ce mulțumire sufletesc și simț când am a executa ordine auguste așa de bine-facetare pentru fiii poporului. Mă cunoșteți de mai bine de șase ani, așa că știți sinceritatea acestui sentiment, care mă aduce aci pentru a me sote bine cu d-vostra și in special cu d-nii învățători de la diferite școli din comunele învecinate, care au venit la acesta serbare, arătând astfel interesul ce trebue cu toții sa ’i avem pentru tot ce pute contribui la luminarea poporului român. Acesta convorbire ’mi este și mai plăcuta, prin faptul ca văd printre noi și mai multe persone, tot din nemul nostru, care au venit la serbarea nostra. Intr’a a fi consacrata inaugurărei unei școli, nu pote fi cred, nimic mai nemerit decât de a cerceta obligațiunile pe care inluența ce o au invâțâtorul și invățărea asupra minței și caracterul tinerilor, le impune acestora in domeniul moral și social. Domnilor invetatori, omul are infisente doua porniri, din care una ’1 indemna la lucru, alta la repaus, el incerca așadar doua atracțiuni contrarie, una care 51 duce la mișcare, și alta care l’ar ține pe loc. Amandouö aceste porniri pot fi nevetamatore, așa e cazul când cea de a doua nu implica părăsirea datoriei, disprețul obligațiunei, de exemplu când omul pate fara să vatăme onorea, fara să lase in suferință vreunul din interesele sale, să se dea plăcerei, plimbărei sau să frem de liniștit acasă. Cazul acesta este foarte rar și n'avem sa ne ocupăm aci ,de el; e forte rar că omul in versta sa fragedă adică copilul, căci de acesta avem să tratam aci, se pot fi indiferent și fără inconvenient moral, fara mustrare de cuget, se asculte de luna sau de ce-i alta din aceste voci si interiore. Daca este un adevăr demonstrat și semnalat de vechimea cea mai depărtată până in filele nóstre de cele doua clase de omeni cele mai competente in acesta materie, de preoții și filosofii, apoi este acea ca omul e dubla, că are in sine doua genii care se impotrivesc ca lumina și întunericul; aceste doua genii sunt unul acel al binelui, cel alt acel al zeului. Aceste odată stabilite și stabilitatea omenilor le-au admis totdeauna române să tragem consecința lor stricte. Ce altă consecință putem insă trage de aci decat datoria impusă de Dumnezeu și de Societatea educatorilor copiilor, adică părinților mai intăiți și apoi învățăturilor, să deprindă pe aaceste fragede ființe iacă din etatea ajunge până la ei, adicasă cea mai plăpânda, cind și firea e mai mladiosa, sa combată pornirile rele, pentru a desvolta numai pe cele bune care reprezintă vocea virtute, a adevărului, pe când cele dintâi o duc numai la deșertăciune și la perie. Omul trebue prin urmare să resiste răului, din momentul in care se deștepta intr’visul intelegență. Se vorbește mult in vremea nostru de lupta pentru sistanță. Lupta in contra viciului și a pârâvirilor este adevărata luptă pentru existența, trebue să fie grija de căpetenie. Sa formăm, d-lor învățători, cugetări drepte, inimi tari și bune și celel alte vor veni pe urmă. Antichitatea, căreia’i plăcea să prezinte învățămintele sale sub haina alegoriei, ne-a lăsat frumosa poveste despre Eracvie, care infățișându-i-se, pe de o parte Voluptatea, adică viciul sub o forma ademenitare, și pe de alta Virtutea cu fruntea severa, se trase in partea acesteia și o luă de călăuză. lnvățătorul trebue să lucreze astfel incât, când acesta dilemă se va pune mai târziu școlarilor săi, ei să facă aceiași alegere. Omenii insă nu se influențaza, caracterele nu se formăzu tocmai prin precepte și sfaturi, ori oe ae bune. Preceptul cel mai ascultat toate acel al exemplului, acest precept are viața, se impune prin imitație, stăpânește vederea fără a osteni auriul. Un general nu imbarbateza pe soldații săi prin ordine de a fi frumóse, prin proclamații răsboinice, trebue inainte de töte să ’și espite viața la tóte primejdiele câmpului de bârne, astfel făcu și Napoleon, când strigă soldaților, care se temeu să nu more, că ghiulean care trebue sa ’i curme viața nu era incă turnata, astfel făcu in câmpiele Bulgariei regele nostru Carol I, deșteptând astfel vitejia soldaților noștri și venind ia ajutorul poporului bulgar, cu care ne lega atâtea amintiri istorice. Părinții ar trebui mai curât ca orice cine sa dea aceste exemple, din nenorocire știm ca in genere nu putem aștepta acesta de la satepii noștri, in starea lor in apoita de cultura, învățătorul și invățătărea ,trebue dar să-i suplinesca și să duca acesta sarcina, prea grea până acum pentru familii. Cugetul învățătorului si fie dar curat, pentru copilul sa nu invețe nimic rău de la ei. Un mare poet al Irmei antice, Juvenal care biciuia tóte viciurile vremei sale striga: „depărtați de „zidurile in care locuește tinerimea, „tot ce ar putea sa vateme urechea „sau ochii ei. Nu se pute îndestul „respecta nevinovăția copilului, părinte, „dacă umbli cu gândul st faci o fapta „da care trebue sa roșești, cugeta la „fiul tău in logan, și acestă imagine „sâ ta opresca de a faca răul.“ Un popor care a avut și el zile de mărire, cel Chinez, s’a înconjurat cu un zid imens pentru a feri Imperial seu de invaziuni, învățătorul care are respunderea atâtor suflete, trebue să tragă pe cât se pate in jurul spațiului unde se strâng copii încredințați zelului seu, îngrădire de igienă morala cara sa opresca orice rău de a nu lase nici odată copii fără supraveghere și fara control. Mai trebue să explicăm de ce? N’ați venut ce se face când balele epidemice și contagiose se întind intr’o țara. Se inființază un cordon sanitar imprejurul locurilor bântuite de molima, se lasă partea flagelului, precum la incendiuri se lasă partea focului, se izoleza sate sau orașe pentru a scăpa județe. Ei bine, învățătorul trebue și el să tragă pe cât póte, un cordon sanitar moral in contra latirei viciului, in contra propagațiunei virtijelor sociale, care s’ar comunica desigur tinerei și interesantei lor turme. Vedeți clar că grele pot fi consecințele neingrijirei sau slabiciunei învățătorilor, care din contra printr’o bună îndeplinire a menirei lor pot contribui puternic a face ómeni buni, folositori, cu adevăr sprijinitori ai Statului. D-lor invațători, să nu uităm deci că omul e născut imitator și propagator, bun sau rău exemplul lucreza asupra lui cu o putere pe care natura sa o explică, și-l face conștiincios sau lipsit de principii și demoralizat. De la învățători trebue dar sa vie sfaturi și exemple bune pentru ca să obție o bună recoltă morală și astfel lucrând, ei vor fi, după Dumnezeu, cei mai mari bine-facători ai copiilor și vor dobândi drepturi la recunoștința Statului și a societaței. Am convingerea că învățătorii și invățătorele vor ține semn de bună-voința ce acesta administrațiune o arată, și de saoriQdele pe care le face din înalta inițiativă a M. Sale, pentru a respândi invațamântul in satele Domeniului Coronei și pentru ca moralitatea, care trebue să fie regula de purtare pentru fie cine, să sa implânte in populațiunile rurale. Arătând aceste dorințe și dând aceste îndemnuri, învățătorii și invățăturele, care vor face sa triumfe aceste, principii vor da o cauză de mulțumire Auguștilor Noștri Suverani cari nu lipsesc nici odată de a incuragia și resplati pe cei care merita. După ce m’am întreținut cu voi d-lor învățători, simt o plăcere tot atât de mare a convorbi și cu voi scumpi copii, care locuiți in acesta frumósa comună unde natura și-a vărsat darurile, unde omenii găsesc sub o climă fericită sănătatea și forța și dau armatei nóstre buni soldați, agriculturei și industriei buni și îndemânatici muncitori. Am vorbit de industrii căci in tóta acesta lungă și frumósit vale a Prahovei, mișcarea industrială crește din <Ji iuți, astfel ca străinul chiar este uimit. Aveți dar, dragă copii, un câmp imens deschis, care va va da o recoltă bogată, dacă iubiți lucrul și acest lucru va fi cu atât mai productiv pentru voi, cu cât veți fi mai luminați și mai instruiți. Aveți acum o frumosa școla care este un mic monument, înzestrata cu tot ce se cere pentru studiu. Alături de sălile de clasă este un atelier unde elevii vor putea învăța strungaria. O bună creștere—prin acest cuvînt înțelegem cultura inteligenței și inimei omului, de la cea mai fragedă copilărie până la epoca când ajunge la plina desvoltare a forțelor sale fizice și morale—are de scop să desvolte sănătatea, rațiunea sa și bunele sale tendințe, adică acele care -l duc spre bine, spre virtute. Sănătatea, buna stare a forțelor nostre corporale, jocul lor ușor și mlădios, fara care viața nu e complecta, e numai o umbră și cu o mai de nici un folos, sănătatea se întreține prin mâncare bine pregătita și indestulatare, prin viața la aer liber, cum din fericire puteți să trăiți voi locuitori ai câmpului, ea se păstreză și se întărește mai cu semn prin lucrul zilnic; bine înțeles un lucru proporțional cu vârsta și cu forțele vostre. In condițiuni raționale cum spunem mai sus, tóte poporele știu ca munca este adevărata mamă a sânătăței, cadete Grecilor și Romanelor, strămoșii noștrii, puterea pe care o dovedesc faptele și monumentele lor cari ne uimesc. Rațiunea este cel mai frumos dar pe care l-a primit omul de la creator, ea e lumina de care sunt lipsite animalele care sunt numai niște unelte in mâna omului care le indrepteza a lupft voia ea. Ea nu iorată interesele, drepturile și datoriile nóstre , acestor din urma trebue să subordonăm pe celel alte. Prin lumina ce ne dă deplina ei valora conștiinței, care o pune pe acesta in stare să recunosca morala, acel scop și coronament al educațiunei. In puține cuvinte, sănătatea, rațiunea, conștiința, iată cele trei condițiuni neapărat trebuinciuse educațiunei și vieței omenești pentru scrav și bogat,cran, orășan sau soldat, pentru cel care trebue sö comande și cel care trebue sé asculte și fără care omul ar fi ca peștele fara inotatóre, ca paserea fără aripi. Lucrați dar copii și nu uitați că aci in apropriere pe iulțimele Peleșului, Suveranii noștrii se bucură de progresele ce la veți face, mărind astfel vara și buna stare a satului vostru. Pătrunși dar de adâncă recunoștință pentru neincetata părintesca îngrijire a Suveranilor noștrii, se unim vocea cu toții, Domnelor, Domnilor și dragi copii, spre a ura din tota inima . Trăiască Regele nostru Trăiască Regina nostru Trăiască Principele nostru, Moștenitorul Coronei. După acest discurs, învățătorii d-nii Stan Nițescu, P. Kițiănescu primarul ia numele consiliului comunal, și alții arătară prin diferite alocațiuni însemnătatea acelei zile pentru populațiunea acelei frumose văi. Extragem din nimerita cuvântare a inventatórei d-ra Dușescu rândurile urmatore care infațișază bine însemnătatea acestei moi gcele : „Prodatul este dator multă recunoștința M. Sale. Io timp de trei ani s’au zidit in acest plaiu cu cheltuela proprie a M. S. doua școli din cele mai frumóse și o biserica care face admirațiunea orașelor și a străinilor care trec prin acesta frontieră. Ca și Domnii cei vechi cu care țara sa fa