Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)
1893-01-06 / nr. 1
Anul al XXMea No. I. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTS ,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . t Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc... Ajunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 30. Sus.160. ASSI Miercuri 6 18. Ianuarie 1893. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAMA INTERESELOR GENERALE Da.lexxda.x'&l S e p t ă 32a. â a e I CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA se primesc anunciuri la D. Adam, négociant-comissionaire 81. rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81. Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. TIMPUL DIN SEPTAMÂNI STIL NOU | DIVA | PATRONUL DILEI | Söreim La o lumină nouă cu timp amestecat și mai mult frig. Ianuarie 15 Duminică Mauru 10 Luni Marcelin 17 Marți Antoniu 18 Mercuri Prisca 19 Joi Canut 20 Vineri Sebastian 21 Sâmbătă Aloisia Rotter <f1 CoRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. UniVr. 20 bani. 7-34 4-47 7-33 4-49 7-33 4-50 7—32 4—52 n 01 4 ro STÍL VEOHIU I I O A PATRONUL ț> I L E ianuarie j 3 Duminică Sf. Păr. Malachia și sf. Mart. Gordie 4 Luni Ad. celor 70 Apost. și Cuv. Teoctist 5 Marți Sf. Mar. Teofim și Teona 6 Marcuri (f) Botezul Domnului 7 Joi (fi Profetul loan Botezătorul 8 Vineri Cuv. M. Domnica și c. Păr. George Í______________________Sâmbătă Sântul Martir Poliect saa3.T3 ani. La 3 anul 1595, Breda, Stroe și Radu Buzescu nimicesc avant-garda Turcilor la Putinei. La 4 anul 1634. Matheiu Basarab V. se prezintă Sultanului a primi învestitura. La 5 anul 1859 Alexandru I. Cuza V. se alege de Divanul ad hoc Domn al Moldovei La 6 anul 1541. Petru Rareș V. ocupă tronul Moldovei a doua oră. La 7 anul 1595. Mihaiu Bravul bate Rusciucul. La 8 anul 1595, Mihaiu Bravul, ocupă tot malul Dunărei contra Turcilor. La 9 anul 1390, Mircea cel Mare indice un tractat reciproc de alianță cu Polonia. Creditul Agricol—Județul Iași. i’ublicațiune No. 2. Acționarii Creditului Agricol din Județul Iași auot rugați a se întruni în Adunare Generală ordinară : Duminecă 24 Ianuarie 1893, era 12 din zi, în localul Cassei, strada Stan cel Mare No. 38 etajul de sus, spre a lua parte la deliberările și deciâîurile ce se vor lua asupra cestiguitor la ordinea zilei, care sunt: 1. Prezentarea bilanțului pe 1892 și darea de seamă a gestiunei pe acel an. 2. Aprobarea distribuirea beneficiilor realizate. Sunt rugați Domnii acționari a se conforma disposițiunilor cuprinse in titlul IV din regulamentul legei vechi a Creditelor Agricole spre a putea lua parte la aceata Adunare Generală. Administrator, D. D. Mavrocordat Secretar, A. Pilescu. TELEGRAMA Cu ocasiunea sSutelor Serbători ale Crăciunului și a Anului nou, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, au adresat M. S. Regelui României Carol I, următorea telegramă , Iași, 1 Ianuarie 1893. Majestatea Sale Regelui României Carol I, Slie, București. Subsemnatul împreună cu tot clerul eparhiei Vechii Mitropolii a Moldovei și Sucevei rugăm pe Majstatea Vostre și buna voiți a priimi și smeritele nesire felicitări și urări pentru Sfintele serbători ale nașterii Domnului și anul nou 1893. Să trăiți Majestatea Vostră întru mulți ani fericiți înpreună cu Maestatea Sa Rgina Eliaabeta cu Alteța Sa Moștenitorul Tronului Principele Ferdinand și cu tânăra Sa soție Principesa Maria. Să trăiască România, * Iași, 5 ianuarie 1893 Primim din partea D-lui Prefect al poliției nostre C. P. Balș, urmatorea telegramă care i-a fost trimisă de d. Ministru P. P. Carp cu ocazia căsătoriei A. S. R. Principelui Ferdinand moștenitoriul tronului României cu Principesa Maria de Edinburg, in ziua de 10 Ianuarit, nou, la Sigmaringen. Iată aceea telegrama : La 29 Decembre a avut loc la Sigmaringen căsătoria Principelui Ferdinand moștenitoriul tronului României cu principesă Maria. Căsătoria s-a celebrat cu mare pompă înaintea unui public ilustru și numeros. Au asistat Majestatea Sa Împăratul Germania, Majestatea Sa Regele României, Alteța Sa Imperială marele duce Alexis al Rusiei, Altețele Regale ducele și ducesa de Edimburg, Principesele Victoria, Alexandra și Beatrice surorile Principesei Marie, Principele Alfred tera Sa fratele Principesei Maria, Alregală Contesa de Flandra, Alteța Sa Regala Principele Albert al Belgiei, ducele și ducesa de Connaught, Principele și Principesa hereditari de Saxa Mainingen, Prințul și Principesa Leopold de Hohenzolern, Principesa Daumera de Hohenzolern, Prințul și Principesa Hereditari de Hohenzolern, Prințul și Principesa Friderich de Hohenzolern, Principele Carol de Hohenzolern, Ambasadorul Rusiei la Berlin ca reprezentant al Majestăței Sale Împăratului Rusiei, Ambasadorul Eoghterei la Berlin, precum și cu un măr mare de înalți dignitori cari însoțeau pe acești înalți ospeți Principi, precum și invitații României, Președintele Consiliului de Miniștri Lascar Catargi, Președintele Senatului G. Cantacusino, Președintele Camerei General Manu, D. Dimitrie Sturza senator, Ministrul afacerilor steine Al. Lahovary, General Florescu, D. Calenderu, Ministru nostru la Berlin Ghica, General Vlădescu, Colonel Bocescu, Colonel Comaneanu, Conda și Maior Cocea. La orele 3 și jumătate actul Căsătoriei civile a fost dresat înaintea Imperatului Germaniei, Regele României, Prinți și Princese și a D-lui Lascar Catargiu președintele Consiliului de Miniștri a României. La orele 4 a avut loc ceremonia religiosa in presența tuturor invitaților. Principele Ferdinand, Principesa Maria și părinții au primit felicitările celor cari asistau. La orele 7 a avut loc un prânz de gală, care a fost dat la marea sală a terasei din nou construită. Toasturile pentru Principele Ferdinand, pentru Principesa Maria și prosperitatea României au fost ridicate de Alteța Sa Regală Principele Leopold, de Majestatea sa Regale României, de A. Sa R. Ducele de Edimburg. La orele 10 Prințul Ferdinand și Principesa Maria au plecat la Castelul de Krauchenvics unde vor sta aproape zece zile. Ambasadorul Turciei la Berlin din ordin special a Majestăței Sale Sultanului a felicitat pe Majestatea Sa Regele României. Ministru Președinte ad interim PP. Carp De la Sigmaringen Ziua căsătoriei De la 10 a. m. până la 12 Curtea a primit felicitările nenumeroselor persone și a numeroselor deputațiuni. La 12 și ja m. a avut loc un prînz in familie. La 2 ore, căsătoria civilă oficială de ministrul d. de Wedel, in presența părinților, a Regelui României, a Imparatului, a președinților și a miniștrilor români. La 4 dopa emează, cununie religiosa oficiată de preotul local al bisericii catolice. Ia cortegiu, împăratul conducea pe ducesa d’Edimburg, Regele României pe Prințesa văduvă de Nohenzollern mama sa, Prințul României pe mama sa, Prințesa Leopold și ducele d’Edimburg pe logodnica. La intercere, tinerii căsătoriți mergeau in capul cortegiului; împăratul a conferit Prințului României ordinul Vulturului Negru și a numit pe ducele d’Edimburg amiral Ambasadorul Turciei Tevfik Pașa a venit pentru a asista la căsătorie. La 7 ore sară un mare prânz de gală, Prințul Leopold de Hohenzollern a pronunțat cel d’intâia o alocațiune, mulțumind împăratului, care, prin prezența sa, ca șef superior al Casei de Hohenzollern, a dat o mai mare strălucire și cosfințire acestei serbări. El a mulțumit in urmă represanților Reginei Enghierii, ai împăratului Rusiei și ai celorlalți suverani representați. Regele Carol a făcut in urmă, se reiasă, in termeni călduroși, faptul că poporul român serbează acastă zi in mod cel mai solemn și cel mai vesel; el a zis că urările acestui popor vor ajunge de la gurile Dunării până la Sigmaringen. Termină zicând : «inima Mea și întregul Meu popor beau in sănătatea noilor căsătoriți». Ducele d’Edimburg a beat in sănătatea rudelor Prințului, zace nuumai o onore pentru regele Carol și moștenitorul său de bună speranță, ci și ridicarea dinastiei române in cercul familiilor monarhice ale Europei, o distincțiune așadar, care trebuie să umple de bucurie nu numai pe România, c ci și pe prietenii ei sinceri. După ce amintește despre meritele regelui Carol pentru crearea României moderne, gazeta vieneză urmează: «Mândria pe care o simt Românii acum este pe atât de justificată, pe cât și de sinceră... Atitudinea Camerelor românești și a presei de acolo dovedesc, in adevăr, că veleitățile antidinastice intre Prut și Dunăre au amuțit cu totul, că credința și realitatea dinastică sunt virtuți cetățenești care au prins deja rădăcini puternice in România... «. Și in adevăr, e știut că cu cât mai sigură și mai respectată va fi situația dinastiei române,—in urma legăturei încheiate,—cu atât mai sigură și mai puternică va fi și poziția României in situația ei, astăzi incă nu cu totul neamenințată, la sud-estul Europei... «..România a devenit o țară europană cu o misiune culturală pentru Orient; ea e un element de mancă conservatore, și mereu progresivă, o garanție și un model de desvoltare liniștită și binecuvântată. Desigur că aceată frumosä și mult promitetare poziție nu e încă lipsită de greutăți și primejdii.. România e in drumul evenimentelor care se vor întâmpla odată intre Moscova și Constantinopol, și misiunea ei este să păstreze o poziție hotaritore in partea ei, să fie adică pregătită culturalicește, politicește și militărește pentru tote cazurile... «La tote aceste lucrări s’au gândit desigur in ziua căsătoriei nu numai Regele Carol, moștenitorul seu și mireasa acestui», ci și toți cetățenii și prietenii sinceri ai României...» »Lupta». Căsătoria prințului moștenitor și presa străină »Die Presse« din Viena a publicat in fruntea numerului seu de la 10 ianuarie un articol din care extragem următorele : «îmbucurătorul eveniment familiar din Casa domnitore română deșteaptă atențiunea și simpatia departe peste granițele vecinului regat prieten. Căsătoria moștenitorului Tronului român formează o legătură a Curții din București cu familia regală a Marii Britanii, atât de respectată in tota lumea și care deja de multe in legături de rudenie cu cele mai de frunte familii monarchice. In acesta in ASISTENTA PRIN MUNCA COLONIA DE LA CHALMETTE Nenorociții — Ce devin la Colonie. categorii — Resultatele Nenorociții A aduna pe nenorociții fără adăpost a-i focalui, a le hrăni stomacurile muncite de foame, a le procura un culcuș pentru trupurile lor obosite, e bine; dar a-i trimite a doua zi pentru a-i aduna din nou pentru o noapte și a le da iar drumul, la intervale mai mult sau mai puțin depărtate, e a-i munci vecinie in acelaș cerc și a menține, ca să zicem așa, spiritul de vagabondagiu, in loc să se remedieze roua stare morală lo care nu poate fi împiedecat de a cădea obicinuitul refugielor. Or, Îmbunătățirea, ridicarea acestei stări morale, e datoria care trebue s’o îndeplinească colectivitatea. E de trebuință să îmbărbătăm pe desnădejduit și să-l punem in măsura să-și poata agonisi hrana atunci când inca e in stare să muncească. 1 Manca va fi marele întăritor, i E nevoe insă, pentru ca acest mijloc sa fie eficace, ca această întăriresă se exercite intr’un mediu sănătos ■ susceptibil de a îndrepta in acelaș timp spiritul și inima. Care poate fi acest mediu dacă nu acela unde se regăsește, departe de vicii, de seibătăcit, de părăsirile crude de orașele populate, liniștea câmpului și frumoasa natură ? pus Omul amărit, muncit de nenorocire, uita față in față cu câmpul, poate sugestiunile rele primind de la pământ, care nu e totdeauna ingrat, resplata sforțărilor sale, și să revină la o apreciare mai bună a lui Iosuși in dorința unui fel de reabilitare. Aceasta a ințeles-o consiliul municipal din Paris. Necruțînd, in materie de asistență, nici o tentativă fie pentru copil fie pentru adult, a încercat să ridice pe om prin muncile agricole. Ce devin la Colonie. Asistența publică posedă la castelul Chalmette, comuna Fourtieu, cantonul Epernay, plasa Epernay, departamentul Marne, o fermă aptă experiențelor de colonii agricole. El a vroit să-și dea seama de efectele ce ar putea produce acest gen de colonie asupra unor lucrători fără lucru și adunați prin asiluriie de nopte. In Ianuarie 1892, el transformă ferma Chalmette. El o populă cu nenorociți de prin asiluri și plasă în anul acesta cincizeci și șapte lucrători. Aceștia fură luați in majoritate dintre muncitorii de pământ, 84 lucrători de cămp și 28 de oraș. Ei fură întrebuințați la lucrări de culturi, de gradinărie, de agricultură și de creștere. Li se dete un salariu de 50 bani pe zi și fură supuși la o disciplină precare; ei fură intrebuințați la o muncă aprope continuă, făcându-i să înțelega că e bine să muncesca ca să invețe un meșteșug. Iată observarea care a fost făcută in privință acestor colonii, din cari cei mai rei au fost bețivi din viciu și vagabonzii de profesiune: Mulți au căzut in mizerie in urma circumstanțelor independente de voința lor: bóle, nenorociri de familii, împrumutări de bani, etc., și toți faci intr’o stare de despădâjduire adâncă. Preocuparea de a’și asigura existența imediată îi apasă, îi slăbesc privațiunile, bóla sau suferințele morale, nu mai sunt destul de tari ca să pun.. lupta; ei nu mai văd in vre ä decât nedreptate și ducerear nipe cari mulți il consider cieoinde miseriile trebue să înceteze, ji* îi ?’a infățișăt citi űat prin parke penibilă, căci,, a reuși un oarbitalft treime Diverse