Curierul Foaea Intereselor Generale, 1893 (Anul 20, nr. 1-64)

1893-01-06 / nr. 1

Anul al XXMea No. I. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr. pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTS ,pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , . . . t Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc... Ajund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag.IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. — Strada 30. Sus.­160. ASSI Miercuri 6­­ 18. Ianuarie 1893. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BAL AS­SAN) FOAMA INTERESELOR GENERALE Da.lexxda.x'&l S e p t ă 32a. â a e I CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA­ se primesc anunciuri la D­. Adam, négociant-comissionaire 81. rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81. Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 61 rue Caumartin.­­­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenkaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. TIMPUL DIN SEPTAMÂNI STIL NOU | DIVA | PATRONUL DI­L­E­I | Söreim La o lumină nouă cu timp ameste­cat și mai mult frig. Ianuarie 15 Duminică Mauru 10 Luni Marcelin 17 Marți Antoniu 18 Mercuri Prisca 19 Joi Canut 20 Vineri Sebastian 21 Sâmbătă Aloisia Rotter <f1 C­oRiemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­iVr. 20 bani. 7-34 4-47 7-33 4-49 7-33 4-50 7—32 4—52 n 01 4 ro STÍL VEOHIU I I O A PATRONUL ț> I L E ianuarie j 3 Duminică­­ Sf. Păr. Malachia și sf. Mart. Gordie 4 Luni Ad. celor 70 Apost. și Cuv. Teoctist 5 Marți Sf. Mar. Teofim și Teona 6 Marcuri (f) Botezul Domnului 7 Joi (fi Profetul loan Botezătorul 8 Vineri Cuv. M. Domnica și c. Păr. George Í______________________Sâmbătă Sântul Martir Poliect saa3.T3­ ani. La 3 anul 1595, Breda, Stroe și Radu Bu­­zescu nimicesc avant-garda Turcilor la Pu­tinei. La 4 anul 1634. Matheiu Basarab V. se prezintă Sultanului a primi învestitura. La 5 anul 1859 Alexandru I. Cuza V. se alege de Divanul ad hoc Domn al Moldovei La 6 anul 1541. Petru Rareș V. ocupă tro­nul Moldovei a doua oră. La 7 anul 1595. Mihaiu Bravul bate Rus­­ciucul. La 8 anul 1595, Mihaiu Bravul, ocupă tot malul Dunărei contra Turcilor. La 9 anul 1390, Mircea cel Mare indice un tractat reciproc de alianță cu Polonia. Creditul Agricol—Județul Iași. i’ub­licațiu­n­e No. 2. Acționarii Creditului Agri­col din Județul Iași auot rugați a se întruni în Adunare Generală ordinară : Duminecă 24 Ianuarie 1893, era 12 din zi, în localul Cassei, strada St­­an cel Mare No. 38 etajul de sus, spre a lua parte la deliberările și de­­ciâîurile ce se vor lua asupra cesti­guitor la ordinea zilei, care sunt: 1. Prezentarea bilanțului pe 1892 și darea de seamă a gestiunei pe a­­cel an. 2. Aprobarea distribuirea beneficii­lor realizate. Sunt rugați Domnii acționari a se conforma disposițiunilor cuprinse in ti­tlul IV din regulamentul legei vechi a Creditelor Agricole spre a putea lua parte la aceata Adunare Generală. Administrator, D. D. Mavrocordat Secretar, A. Pilescu. TELEGRAMA Cu ocasiunea sSutelor Serbători ale Crăciu­nului și a Anului nou, I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei D. D. Iosif Naniescu, au adresat M. S. Regelui României Carol I, ur­­mătorea telegramă , Iași, 1 Ianuarie 1893. Majestatea Sale Regelui României Carol I, Slie, București. Sub­semnatul împreună cu tot clerul eparhiei Vechii Mitropolii a Moldovei și Sucevei rugăm pe Maj­statea Vostre și buna voiți a priimi și smeritele nes­ire felicitări și urări pentru Sfintele serbători a­le nașterii Domnului și a­­nul nou 1893. Să trăiți Majestatea Vostră întru mulți ani fericiți înpreună cu Maes­­tatea Sa Rgina Eliaabeta cu Alteța Sa Moștenitorul Tronului Principele Ferdinand și cu tânăra Sa soție Prin­cipesa Maria. Să trăiască România, * Iași, 5 ianuarie 1893 Primim din partea D-lui Prefect al poliției nostre C. P. Balș, urma­­torea telegramă care i-a fost trimisă de d. Ministru P. P. Carp cu ocazia căsătoriei A. S. R. Principelui Fer­dinand moștenitoriul tronului Româ­niei cu Principesa Maria de Edinburg, in ziua de 10 Ianuar­it, nou, la Sig­­maringen. Iată aceea telegrama : La 29 Decembre a avut loc la Sigmaringen căsătoria Principelui Fer­dinand moștenitoriul tronului Româ­niei cu principesă Maria. Căsătoria s-a celebrat cu mare pompă înaintea unui public ilustru și numeros. Au asistat Majestatea Sa Împăratul Ger­mania, Majestatea Sa Regele Româ­­niei, Alteța Sa Imperială marele duce Alexis al Rusiei, Altețele Regale du­cele și ducesa de Edimburg, Princi­pesele Victoria, Alexandra și Beatrice surorile Principesei Marie, Principele Alfred tera Sa fratele Principesei Maria, Al­regală Contesa de Flandra, Alteța Sa Regala Principele Albert al Belgiei, ducele și ducesa de Con­naught, Principele și Principesa he­­reditari de Saxa Mainingen, Prințul și Principesa Leopold de Hohenzolern, Principesa Daum­era de Hohenzolern, Prințul și Principesa Hereditari de Hohenzolern, Prințul și Principesa Friderich de Hohenzolern, Principele Carol de Hohenzolern, Ambasadorul Rusiei la Berlin ca reprezentant al Majestăței Sale Împăratului Rusiei, Ambasadorul Eogh­terei la Berlin, pre­cum și cu un măr mare de înalți dig­­nitori cari însoțeau pe acești înalți ospeți Principi, precum și invitații României, Președintele Consiliului de Miniștri Lascar Catargi, Președintele Senatului G. Cantacusino, Președintele Camerei General Manu, D. Dimitrie Sturza senator, Ministrul afacerilor steine Al. Lahovary, General Florescu, D. Calenderu, Ministru nostru la Ber­lin Ghica, General Vlădescu, Colonel Bocescu, Colonel Comaneanu, Conda și Maior Cocea. La orele 3 și jumătate actul Căsăto­riei civile a fost dresat înaintea Impe­­ratului Germaniei, Regele României, Prinți și Princese și a D-lui Lascar Catargiu președintele Consiliului de Miniștri a României. La orele 4 a avut loc ceremonia religiosa in presența tuturor invitați­lor. Principele Ferdinand, Principesa Maria și părinții au primit felicitările celor cari asistau. La orele 7 a a­­vut loc un prânz de gală, care a fost dat la marea sală a terasei din nou construită. Toasturile pentru Princi­pele Ferdinand, pentru Pr­incipesa Maria și prosperitatea României au fost ridicate de Alteța Sa Regală Principele Leopold, de Majestatea sa Regale României, de A. Sa R. Ducele de Edimburg. La orele 10 Prințul Ferdinand și Principesa Maria au ple­cat la Castelul de Krauchenvics unde vor sta aproape zece zile. Ambasa­dorul Turciei la Berlin din ordin spe­cial a Majestăței Sale Sultanului a fe­licitat pe Majestatea Sa Regele Ro­mâniei. Ministru Președinte ad interim P­­P. Carp De la Sigmaringen Ziua căsătoriei De la 10 a. m. până la 12 Curtea a primit felicitările nenumeroselor persone și a numeroselor deputațiuni. La 12 și ja m. a avut loc un prînz in familie. La 2 ore, căsătoria civilă oficială de ministrul d. de Wedel, in presența pă­rinților, a Regelui României, a Impara­tului, a președinților și a miniștrilor ro­mâni. La 4 dopa emează, cununie religiosa oficiată de preotul local al bisericii ca­tolice. Ia cortegiu, împăratul conducea pe ducesa d’Edimburg, Regele României pe Prințesa văduvă de N­ohenzollern mama sa, Prințul României pe mama sa, Prin­țesa Leopold și ducele d’Edimburg pe lo­­godnica. La intercere, tinerii căsătoriți mergeau in capul cortegiului; împăratul a conferit Prințului Româ­niei ordinul Vulturului Negru și a numit pe ducele d’Edimburg amiral Ambasadorul Turciei Tevfik Pașa a ve­nit pentru a asista la căsătorie. La 7 ore sară un mare prânz de gală, Prințul Leopold de Hohenzollern a pro­nunțat cel d’intâia o alocațiune, mulțumind împăratului, care, prin prezența sa, ca șef superior al Casei de Hohenzollern, a dat o mai mare strălucire și cosfințire acestei serbări. El a mulțumit in urmă represanților Reginei Engh­ierii, ai împă­ratului Rusiei și ai celorlalți suverani re­­presentați. Regele Carol a făcut in urmă, se re­iasă, in termeni călduroși, faptul că po­porul român serbează acastă zi in mod cel mai solemn și cel mai vesel; el a zis că urările acestui popor vor ajunge de la gurile Dunării până la Sigmaringen. Termină zicând : «inima Mea și întregul Meu popor beau in sănătatea noilor că­sătoriți». Ducele d’Edimburg a beat in sănăta­tea rudelor Prințului, zace nuumai o onore pentru regele Carol și moștenitorul său de bună speranță, ci și ridicarea dinastiei române in cercul fa­miliilor monarh­ice ale Europei, o dis­­tincțiune așa­dar, care trebuie să umple de bucurie nu numai pe România, c ci și pe prietenii ei sinceri­. După ce amintește despre meritele re­gelui Carol pentru crearea României mo­derne, gazeta vieneză urmează: «Mândria pe care o simt Românii a­­cum este pe atât de justificată, pe cât și de sinceră... Atitudinea Camerelor româ­nești și a presei de acolo dovedesc, in a­devăr, că veleitățile antidinastice intre Prut și Dunăre au amuțit cu totul, că credința și realitatea dinastică sunt vir­tuți cetățenești care au prins deja rădă­cini puternice in România... «. Și in adevăr, e știut că cu cât mai sigură și mai respectată va fi situația di­nastiei române,—in urma legăturei înche­iate,—cu atât mai sigură și mai puter­nică va fi și poziția României in situația ei, astăzi incă nu cu totul neamenințată, la sud-estul Europei... «..România a devenit o țară europană cu o misiune culturală pentru Orient; ea e u­n element de mancă conser­vatore, și mereu progresivă, o garanție și un model de desvoltare liniștită și bine­cuvântată. De­sigur că aceată frumosä și mult promitetare poziție nu e încă lip­sită de greutăți și primejdii.. România e in drumul evenimentelor care se vor în­tâmpla odată intre Moscova și Constan­­tinopol, și misiunea ei este să păstreze o poziție hotaritore in partea ei, să fie a­­dică pregătită culturalicește, politicește și militărește pentru tote cazurile... «La tote aceste lucrări s’au gândit de­sigur in ziua căsătoriei nu numai Regele Carol, moștenitorul seu și mireasa aces­tui», ci și toți cetățenii și prietenii sin­ceri ai României...» »Lupta». Căsătoria prințului moștenitor și presa străină »Die Presse« din­­ Viena a publicat in frun­tea numerului seu de la 10 ianuarie un arti­col din care extragem următorele : «îmbucurătorul eveniment familiar din Casa domnitore română deșteaptă atenți­unea și simpatia departe peste granițele vecinului regat prieten. Căsătoria moște­nitorului Tronului român formează o le­gătură a Curții din București cu familia regală a Marii Britanii, atât de respec­tată in tota lumea și care deja de mult­e in legături de rudenie cu cele mai de frunte familii monarchice. In acesta in ASISTENTA PRIN MUNCA COLONIA DE LA CHALMETTE Nenorociții — Ce devin la Colonie. categorii — Resultatele Nenorociții A aduna pe nenorociții fără adă­post a-i focalui, a le hrăni stomacu­rile muncite de foame, a le procura un culcuș pentru trupurile lor obo­site, e bine; dar a-i trimite a doua zi pentru a-i aduna din nou pentru o noapte și a­ le da iar drumul, la intervale mai mult sau mai puțin de­părtate, e a-i munci vecinie in acelaș cerc și a menține, ca să zicem așa, spiritul de vagabondagiu, in loc să se remedieze roua stare morală lo care nu poate fi împiedecat de a cădea obicinuitul refugielor. Or, Îmbunătățirea, ridicarea acestei stări morale, e datoria care trebue s’o îndeplinească colectivitatea. E de trebuință să îmbărbătăm pe desnădejduit și să-l punem in măsura să-și poata agonisi hrana atunci când inca e in stare să muncească. 1 Manca va fi marele întăritor, i E nevoe insă, pentru ca acest mij­­­­loc sa fie eficace, ca această întărire­­să se exercite intr’un mediu sănătos ■ susceptibil de a îndrepta in acelaș timp spiritul și inima. Care poate fi acest mediu dacă nu acela unde se regăsește, departe de vicii, de seibătăcit, de părăsirile crude de orașele populate, liniștea câmpului și frumoasa natură ? pus Omul amărit, muncit de nenorocire, uita față in față cu câmpul, poate sugestiunile rele primind de la pămâ­nt, care nu e tot­deauna ingrat, resplata sforțărilor sale, și să revină la o apreciare mai bună a lui Iosuși in dorința unui fel de reabilitare. Aceasta a ințeles-o consiliul muni­cipal din Paris. Necruțînd, in materie de asistență, nici o tentativă fie pentru copil fie pentru adult, a încercat să ridice pe om prin muncile agricole. Ce devin la Colonie. Asistența publică posedă la caste­lul Chalmette, comuna Fourtieu, can­tonul Epernay, plasa Epernay, depar­tamentul Marne, o fermă aptă expe­riențelor de colonii agricole. El a vroit să-și dea seama de efectele ce ar pu­tea produce acest gen de colonie a­­supra unor lucrători fără lucru și a­­dunați prin asiluriie de nopte. In Ianuarie 1892, el transformă fer­ma Chalmette. El o populă cu neno­rociți de prin asiluri și plasă în anul acesta cinci­zeci și șapte lucrători. A­­ceștia fură luați in majoritate dintre muncitorii de pământ, 84 lucrători de cămp și 28 de oraș. Ei fură întrebuințați la lucrări de culturi, de gradinărie, de agricultură și de creștere. Li se dete un salariu de 50 bani pe zi și fură supuși la o disciplină pre­care; ei fură intrebu­­ințați la o muncă aprope continuă, fă­­cându-i să înțelega că e bine să mun­­cesca ca să invețe un meșteșug. Iată observarea care a fost făcută in privință acestor colonii, din cari cei mai rei au fost bețivi din viciu și vagabonzii de profesiune: Mulți au căzut in mizerie in urma circumstanțelor independente de voin­ța lor: bóle, nenorociri de familii, îm­prumutări de bani, etc., și toți faci intr’o stare de despădâjduire adâncă. Preocuparea de a’și asigura existența imediată îi apasă, îi slăbesc privațiu­nile, bóla sau suferințele morale, nu mai sunt destul de tari ca să pun.. lupta; ei nu mai văd in vre ä de­cât nedreptate și ducere­­­ar n­­ipe cari mulți­ il consider ci­eoi­nde miseriile trebue să înceteze, ji*­ îi ?’a infățișăt citi űat prin parke penibilă, căci,,­­ a reuși un oarbitalft treime Diverse

Next