Cuvântul Liber, iulie 2016 (Anul 28, nr. 128-148)

2016-07-22 / nr. 143

MCMPM'i'DMit I M,A S-ar putea ca să fi trecut ceva mai puţin supusă atenţiei o carte excepţională, antologia, cu o prefaţă, note şi comentarii de D. Vatamaniuc - „Mihai Eminescu: «Sfântul pământ al Transilvaniei»" (Transilvania sub dualismul austro-ungar), ediţia a ll-a, Editura Seculum Vizual, Bucureşti, 2014. Un Eminescu „îndrăgostit de oamenii şi de meleagurile transilvane", „prieten cu ardeleni (Ioan Slavici, Aron Pumnul), cu pledoarii pentru vechimea, continuitatea şi drepturile românilor din Transilvania." O carte de referinţă, referitoare la părţi din publicistica poetului naţional Mihai Eminescu, cel mai mare gazetar al tuturor timpurilor. Un Eminescu „cu legături străvechi cu Transilvania", ai cărui străbuni ardeleni trec Carpaţii, stabilindu-se în Bucovina, „de unde o ramură a familiei ajunge în Moldova." După cum se ştie, Eminescu „îşi face studiile la Cernăuţi, sub îndrumarea revoluţionarului ardelean de la 1848, profesorul Aron Pumnul". La îndemnul acestuia, Eminescu întreprinde „mai multe călătorii în Transilvania", cunoscând, rând pe rând, Blajul (la 16 ani), numit de el „Mica Romă", Clujul, Braşovul, Sibiul, Alba lulia, Aradul, Timişoara, Oradea, îşi continuă studiile la Viena, face parte din „Asociaţia Studenţilor Români" de acolo - „România Jună", participă la pregătirea şi ţinerea serbării de la Putna (august 1871), manifestare a „solidarităţii românilor de sub stăpânire străină." La Bucureşti, unde se stabileşte, face parte „din Societatea «Carpaţi», întemeiată de transilvăneni", care cerea eliberarea Transilvaniei, chiar cu arma în mână, şi drepturi naţionale pentru românii transilvăneni. Pentru „condamnarea politicii austro-ungare faţă de românii de acolo, Eminescu este pus sub supraveghere, sub urmărirea atentă a Biroului vienez de informaţii." Având în vedere tocmai amintitele legături ale înaintaşilor lui cu Transilvania, se explică şi începerea „activităţii lui scriitoriceşti în presa românilor din Imperiul Austro-Ungar, precum şi colaborarea, cu poezii, la revista «Familia» lui Iosif Vulcan", căruia, cu schimbatul, de el, nume, din Eminovici în Eminescu, îi trimite şi articolul «Repertoriul nostru teatral», cu propunerea unor piese pentru reprezentaţiile din Transilvania, la înfiinţarea, la Lugoj, a Societăţii pentru Fond de Teatru. Printr-un articol, publicat în ziarul „Albina" lui Vincenţiu Babeş, Eminescu „la apărarea lui Aron Pumnul şi a instituţiilor culturale bucovinene." (Continuare în pag. a 3-a) LAZĂR LĂDARIU !( SECVENŢA ) TURCIA - ÎN STARE DE URGENŢĂ! După seria arestărilor, a reţinuţilor, a suspendaţilor, a destituirilor în masă în rândul celor suspecţi că ar fi luat parte în puciul eşuat, consideraţi susţinători ai imamului Fethullah Gülen, devenit inamicul nr. 1 al lui Recep Erdogan, preşedintele Turciei, asumând să reintroducă pedeapsa cu moartea pentru cei 60.000 de suspectaţi până acum, mai dă, o dată, cu parul în baltă! Guvernul de la Ankara a instaurat starea de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, pentru trei luni! Care a fost motivul luării acestei decizii excepţionale? Să fi avut Erdogan în vedere că situaţia de securitate din Turcia se menţine instabilă, cu precădere în aria capitalei Ankara şi a oraşului Istanbul? Convins că imamul Gülen „încearcă să-l doboare", Recep Erdogan a intrat la idee, susţinând că unul dintre principalii lui foşti aliaţi, lider spiritual al mişcării „Hizmet", având adepţi mai ales tineri bine educaţi, a devenit duşmanul de moarte al lui, fiind împotriva violenţei cultivate de Erdogan şi împotriva Statului Islamic. Erdogan cere SUA extrădarea lui Gülen, aflat la New-York. Frica de o nouă, a doua, încercare de revoltă militară, după arestarea, reţinerea, suspendarea, demisia celor 60.000 de turci, teama de a fi înlăturat de la putere l-au determinat pe Recep Erdogan să introducă starea de urgenţă. Măsură care îi nelinişteşte pe liderii europeni şi ai SUA. LAZĂR LĂDARIU ROMÂNIA „CAMPIOANĂ LA CREŞTEREA ECONOMICĂ”, DAR ŞI PE PRIMII. LOC LA SĂRĂCIE! în România „economia a crescut" an de an (mai ales în timpul guvernării lui Ponta) însă, paradoxal este că populaţia trăieşte tot mai prost. Procentul celor care trăiesc în sărăcie sau la limita subzistenţei este tot mai accentuat. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică şi a Eurostat „rata sărăciei din ţara noastră, de 24,6%, ne plasează pe primul loc în Uniunea Europeană"; datele sunt din anul 2015. Mai exact 2.885.000 de persoane se aflau în această situaţie neplăcută, în timp ce în Bulgaria erau doar 2.468.000 persoane, iar în Ungaria doar 1.878.000 persoane. Guvernele perindate în fruntea ţării au anunţat şi anunţă programe care au rămas şi rămân pe hârtie, ele nefiind aplicate niciodată. Datele furnizate de Eurostat, preluate de revista „Capital", arată că „aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă, în 2014, la riscul de sărăcie şi excludere socială, în timp ce la nivelul UE procentul este de 24,4%, adică 122 milioane de persoane. La acest capitol, lângă noi se află Bulgaria, cu 40,1% şi Grecia cu 36%, iar cele mai reduse riscuri se găsesc în Cehia, cu 14,8%, Suedia cu 16,9% şi Olanda cu 17,1%. La nivelul întregii Uniuni Europene, numărul celor aflaţi în sărăcie severă se ridică la 41,1 milioane persoane, reprezentând 8,2% din totalul populaţiei." Corina Creţu, comisar european pentru dezvoltare regională spune: „Sărăcia la sate este mult mai mare şi aceasta contribuie la creşterea totală a sărăciei, care arată că zona rurală reprezintă 45% din întreaga ţară. România are la dispoziţie peste 572 milioane de euro finanţare din Fondul European de Dezvoltare Regională pentru perioada 2014- 2020, disponibili pentru proiecte ce vizează incluziunea socială şi reducerea sărăciei, însă la jumătatea anului 2016 gradul de absorbţie este zero. Nivelul foarte redus de absorbţie a fondurilor europene este o problemă pentru toate programele la care participăm şi a fost deja identificat drept un risc pentru creşterea economică de anul acesta şi de anul viitor (mai ales în condiţiile unor potenţiale reduceri a investiţiilor publice pentru a ne putea încadra în deficitul bugetar prognozat). Dar în cazul reducerii sărăciei, dezinteresul IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) COMENTARIU Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER"! Preţul pe o lună este de 16 lei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,56 lei taxe poştale. Folosiţi cu încredere serviciile de publicitate ale cotidianului mmm ' C8T1DU.X MbPISEAN DEMOCRATIC SI »«11PE.SDENT Biblioteca Judeteanfi*" MUREȘ "