Cuvântul Liber, august 2016 (Anul 28, nr. 149-171)

2016-08-05 / nr. 153

VINERI, 5 AUGUST 2016 • ANUL XXVIII, NR. 153 (6.864) • 16 PAGINI, 2 LEI. E­DITORIAL, „CALVARUL, ARDEALUL ROMÂNESC ŞI EXTREMISMUL MAGHIAR REFLECTAT ÎIN LUCRĂRILE UNOR SCRIITORI ŞI PUBLICIŞTI ROMÂNI ŞI STRĂINI” I­n anul 1947 - scrie doctor G. Raţiu -, călătorind prin Ardeal, am ajuns în casa unui învăţător pensionar, într-o comună de pe plaiurile Sălajului. Din vorbă în vorbă, am ajuns să-mi povestească grozăviile trăite în cei patru ani, cât a durat ocupaţia horthystă în nord­­vestul României". Adică, pe timpul Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, când Germania nazistă, a lui Hitler, şi Italia fascistă, a lui Mussolini, au rupt nordul Ardealului, dând această parte din România Mare, făurită la 1 Decembrie 1918, Ungariei horthyste. Un adevărat calvar declanşat de extremismul maghiar, bazat pe şovinism, xenofobie, pornire revanşardă, revizionism, ură dementă, manifestându-se „ca o molimă" aici, în Centrul Europei. Din păcate, adevărul despre acele dezlănţuiri sălbatice a fost tăinuit, mulţi ani ascuns, pentru a nu ajunge la cunoştinţa publică. Un adevăr, ţinut sub obroc, de unguri mereu negat, de autorităţile române neglijat, să nu supere minoritatea maghiară, de multe ori prea agresivă, cu pretenţii exagerate, cerând mereu nu egalitate în drepturi, deoarece drepturi au, cu prisosinţă, ci supradrepturi şi privilegii! Extremismul naţionalist maghiar a existat, există şi va exista, prin acele acţiuni antiromâneşti calificate! Ei, cei care bat toba hungarismului, nemulţumindu-se că, în conformitate cu legile româneşti, cu Constituţia, Legea fundamentală a ţării, au reprezentanţi în Parlamentul European, deputaţi şi senatori în Parlamentul României, au avut, din 1990 încoace, miniştri, chiar doi vicepremieri, secretari de stat, directori prin ministere importante, membri prin structurile pe plan local, iar în justiţie şi în administraţie pot folosi limba maternă. Cu toate acestea, din 1990 încoace, liderii maghiari ţipă, peste tot, ca din gură de şarpe, că ei, minoritarii, nu au drepturi! Nicio altă minoritate din România n-a făcut aşa ceva, în cei 26 de ani postdecembrişti. Lor gura nu le mai tace. Iar pretenţiile minoritare se înmulţesc pe zi ce trece. Sunt contestate prevederile articolului 1 din Constituţia României, privind stipularea: „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Tot mai insistentă este pretenţia la autonomia teritorială, pe criterii etnice, a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, chiar a unei zone care să se întindă de la graniţa cu Ungaria, cuprinzând judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa Năsăud, Mureş, Harghita şi Covasna, până spre Braşov. Exact ca pe vremea Diktatului de la Viena! Toate acestea,sunt însoţite de contestarea obligativităţii de a învăţa limba română, oficială în stat, istoria şi geografia României după manualele româneşti, ci după cele editate la Budapesta. Doctrina hungaristă a acestor lideri maghiari, cu ordine şi îndrumări de la Budapesta, doctrină generatoare a extremismului maghiar, extremism dominat de concepţii imperiale şi de sentimente revanşarde, de revizionism, au fost arătate, în decursul vremii, de mulţi „scriitori şi ziarişti români şi străini". Despre caracterul nociv, despre „consecinţele dramatice ale pătrunderii doctrinei hungariste în mentalul unor maghiari" au fost scrise cărţi, au fost publicate studii. Ei, acei autori, LAZĂR LĂDARIU (Continuare în pag. a 3-a) I­ V. Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER"! Preţul pe o lună este de 16 iei pentru persoane fizice şi 23 de iei pentru persoane juridice, plus 2,56 iei taxe poştale. Folosiţi cu încredere serviciile de publicitate ale cotidianului I Monument inaugurat, în Satul Olimpic din Rio, dedicat sportivilor decedaţi în Satul Olimpic din Rio de Janiero, a fost inaugurat, de către preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, Thomas Bach, un monument (care include o piatră din situl antic de la Olympia, leagănul Jocurilor din Grecia) dedicat memoriei sportivilor decedaţi, în cadrul Jocurilor Olimpice. Monumentul inaugurat este dedicat, în special, celor 11 israelieni ucişi la Olimpiada de la München, din anul 1972, victime ale atacului, revendicat de grupul palestinian „Septembrie Negru", împotriva delegaţiei israeliene. înainte de a ţine un moment de reculegere, preşedintele CIO, Thomas Bach, campion olimpic, la scrimă, în 1976, la Montreal, cu echipa de floretă a Germaniei Federale, în prezenţa atleţilor israelieni şi germani, a enumerat numele celor 11 ostatici ucişi în 1972. „Jocurile Olimpice - a declarat preşedintele Thomas Bach - au fost, întotdeauna, o afirmare a vieţii. Ne dorim ca această comemorare să fie o afirmare a vieţilor lor". Prezente la inaugurarea monumentului au fost Ankie Spitzen şi Kiana Moreno, două văduve ale victimelor de la München. „Este un moment incredibil de important. Am aşteptat 44 de ani pentru acest moment. Ne-am bătut pentru memo­ria lor şi pentru recunoaşterea faptului că acei oameni dragi, ucişi cu sânge rece la München, aparţin familiei olimpice" - spunea Ankie Spitzen, văduva fostului antrenor al echipei israeliene, ucis la München. „Preşedintele Bach le-a pronunţat numele şi a ţinut un minut de reculegere. Nu pot descrie emoţia mea. Este un moment istoric, pentru care îi mulţumesc preşedintelui Bach" - a adăugat liana Moreno, văduva halterofilului Yossef Moreno, unul din primii ostatici ucişi". A fost, de asemenea, pronunţat, de către Thomas Bach, preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic, şi numele lui Nodar Kumaritaşvili, component al echipei de sanie a Georgiei, mort într-un accident produs la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver din 2010. (Sursa: AGERPRES) LAZĂR LĂDARIU ^ SECVENȚA^ „La mulţi ani!** prietenului şi colaboratorului nostru­­Hajdú Győző, scriitor de etnie maghiară, apărător al interesului national si al adevărului, bun cetăţean si patriot român. _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________­ Guvernul a aprobat stema oraşului Ungheni­ în şedinţa de miercuri, 3 august, Guvernul României a adoptat Hotărârea privind aprobarea stemei oraşului Ungheni, judeţul Mureş, după ce proiectul a fost discutat, potrivit legii, în comisia judeţeană formată din specialişti în istorie, heraldică, sociologie, economie, folclor şi alte domenii, fiind însuşit de Consiliul Local al oraşului, prin Hotărârea nr. 14/2015, în anexa la recenta decizie a Executivului sunt descrise atât însemnul, cât şi semnificaţiile acestuia. stema oraşului Ungheni - se arată în document - este compusă „dintr-un scut triunghiular de azur cu marginile rotunjite, mobilat cu trei turnuri de biserică octogonale de argint, cu câte trei ferestre arcuite negre și bază (Continuare în pag. a 3-a) (I-S.) Biblioteca Judeţeană ­ 1­o *■«

Next