Cuvântul Libertății, mai 2017 (Anul 29, nr. 8336-8360)

2017-05-04 / nr. 8338

2 / cuvântul libertății Președintele Iohannis, despre comisia privind alegerile din 2009. Nu cred că asta e prioritatea Președintele Klaus Iohannis a declarat ieri, la Suceava, răspunzând unei întrebări legată de comisia parlamentară privind alegerile din 2009, că acest lucru nu este prioritar, în condițile în care marile achiziții privind Apărarea ”,stau de câteva săptămâni”. ”Nu cred că asta a fost prioritatea numărul unu pentru Parlament. Să nu uite Parlamentul și coaliția de guvernare că țara destule probleme. Marile achiziții pentru apărare stau de câteva săptămâni în Parlament, nu le discutăm, dar discutăm alegeri­le din 2009. Și la nivel de Parlament e nevoie de prioriti­­zarea lucrurilor”, a declarat președintele Klaus Iohannis. Comisia parlamentară a fost cerută de PSD și ALDE la jumătatea lunii aprilie, după dezvăluirile făcute de Dan Andronic cu privire la noaptea alegerilor și persoanele aflate în anturajul lui Traian Băsescu. Dan Andronic susținea că în seara celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009 a mers la locuința lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde se aflau, printre alții, George Maior, șef al SRI la momentul respectiv, Florian Coldea, prim-adjunct al directo­rului SRI, și Laura Codruța Kovesi, la momentul acela procuror general al României Dan Andronic scria că Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi erau preocupați, în seara alegerilor, de victoria lui Traian Băsescu, în dosarul deschis de Parchetul General în această cauză a fost audiat deja Gabriel Oprea. Parlamentarii susțin însă că nu vor suspenda activi­tatea comisiei până la finaliza­rea anchetei penale. EDITOR: S.C. ED­PRESS COM S.R.L. Redacția și administrația: 200733 Craiova, str. Nicolaescu Plopșor nr. 2 A, TEOFAX 0251/41.41.41. 41.24.57. Număr de inmatrulare la Registul Comerțului: 116/1410/2005; ISSN 1220-9538 SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII SR EN ISO 9001:2012 CERTIFICAT NR. 406/C/2012 Societate cu capital integral privat Cod fiscal: R0 17758027 __________Internet www.cyd­ress.ro__________ REDACTOR-ȘEF: ___________MIRCEA CANTĂR___________ Prim-redactor-șef adjunct: ____________MAGDA BRATU____________ Redactor-șef adjunct: __________MARGA BULUGEAN__________ DEPARTAMENTE: Actualitate: Laura Motițche, Radu Iliceanu, Valentin Ceaușescu Eveniment Carmen Zuican Economie : Politica: Marga Bulugean Educație: Cristi Păuni Culturi Magda Bratu Sport: Marius Ciistov, Cosmin Staicu Fotoreporter TV Bologh Secretariat: 0251.412.457 Publicitate: 0251.412.552 Redacția: 0251.412.613 Responsabitate juridica pentu conținutul articolului aparține autorului. De asemenea, in cazul unor agenți de presă și personalăți d­ate, responsabitatea juridică le aparțne. joi, 4 mai 201­7 actualitate <o Z s Angela Merkel - Vladimir Putin, două cunoștiințe vechi! MIRCEA CANTAR Angela Merkel și Vladimir Putin se cunosc, reciproc, ca puțini alți lideri politici europeni. Fiecare cunoaște lim­ba celuilalt și longevitatea lor în politică i-a obligat la întâlniri, în mai multe rân­duri. Cu toate acestea relațiilor lor mo­mentane sunt vizibil tensionate. De la ultima sa deplasare, la Soci, în februa­rie 2007, când Vladimir Putin a primit­­o, prezentându-l pe Conny, labradorul său negru, despre care Angela Merkel a povestit ulterior, a trecut multă vre­me și s-a perturbat amiciția lor politică. Au rămas relațiile de afaceri foarte com­plicate între țările lor. Cu toate acestea, Vladimir Putin o preferă ca interlocu­tor pe Angela Merkel, înaintea Bruxel­­les-ului. Și nu doar pentru că Rusia cultivă preponderent relațiile bilaterale, cât pentru spiritul pragmatic al cancelarului german. Pe de altă parte, elita rusă, în general, și Vladimir Putin în special, s-au arătat de-a dreptul iritați, în 2014, când Germania a susți­nut și provocat sancțiunile decretate de Uniu­nea Europeană, ca răspuns la anexarea Crime­­ei. Berlinul și-a schimbat poziția și Rusia a ră­mas surprinsă de rolul jucat de Republica Fe­derală în susținerea retoricii anti-ruse în Euro­pa de Est, după cum apreciază cotidianul Iz­­vestia. Pentru Vladimir Putin, Angela Merkel a devenit o problemă din cauza poziției acesteia privind Ucraina și apărarea sancțiunilor euro­pene contra Rusiei. Pe fond, întâlnirea de la malul Mării Negre nu a schimbat mare lucru. La trei ani de la căderea președintelui ucrai­nian, Viktor Ianukovici, Vladimir Putin conti­nuă să califice momentul respectiv drept „o lovitură de stat”, în timp ce Angela Merkel opi­nează că din punctul său de vedere, actualul șef de stat ucrainian, Petro Poroșenko, a ajuns la putere ..la o manieră democratică”. „Nu sun­tem de acord pe originea conflictului", a măr­turisit cancelarul. Cu toate acestea, vizita de marți a fost importantă. Cu cinci luni înaintea alegerilor legislative din Germania, din 24 sep­tembrie a.c., este obligatoriu pentru actualul cancelar să demonstreze opiniei publice că are disponibilitatea de a contribui la ridicarea ime­diată a sancțiunilor decise contra Rusiei, în contextul respectării acordului de la Minsk, cum dorește Vladimir Putin, care a vorbit de normalizarea relațiilor între Moscova și Berlin. Acum i-a cerut președinte­lui rus să uzeze de influența sa pe lân­gă liderul Ramzan Kadirov, de a pune capăt violențelor contra homosexua­lilor din regiune. Revenirea la un dia­log dificil și prudent este așteptată, de partea germană. Mai ales că Londra, din cauza Brexit, Washington-ul după alegerea lui Donald Trump, Ankara unde președintele Recep Erdogan nu ezită să o acuze pe Angela Merkel de practici naziste, mai mult se depăr­tează. Subiectele abordate: lupta îm­potriva terorismului, Siria, Orientul Mijlociu, Ucraina, și, bineînțeles, Do­nald Trump pe care Angela Merkel l- a întâlnit la Washington. Vladimir Pu­tin chiar s-ar fi arătat interesat de per­sonalitatea președintelui american. Sunt, în ge­neral, dosare pe care de-a lungul anilor Angela Merkel a căutat să le soluționeze, prin susține­rea lui Francoise llaUahde.jBir^ji­țeles, s-a vor­bit, în comentariile de ieri, de un dialog al sur­zilor, dar poate că lucrurile nu au stat chiar așa. Rămâne în discuție chestiunea încrederii reciproce. întrebată dacă vede Rusia interfe­­rându-se în alegerile germane, Angela Merkel a dat un răspuns evaziv, cum că n-ar fi fost decât „anxioasă”. La rândul său, Vladimir Pu­tin a asigurat că țara sa nu a intervenit nicioda­tă în chestiunile interne ale altor țări. Angela Merkel nu a dorit să mai comenteze, în limbaj diplomatic, tăcerea este uneori mai elocventă decât locvacitatea searbădă. Comisia juridica din Senat: Condamnații pentru fapte de corupție, incluși pe lista pentru grațiere Comisia juridică din Senat a votat, ieri, un amendament la Legea grațierii, potrivit căruia persoanele condamnate pentru luare sau dare de mită și trafic sau cumpărare de influență vor fi grațiate, senatorul PMP Traian Băsescu pledând pentru un vot favorabil. ”Am propus-o (luarea de mită - n.r.) pentru grațiere, având în vedere că se face eventuala grațiere cu plata prejudiciului și având în vede­re că nu discutăm de recidiviști. E ușor de înțe­les ce mă mobilizează. Până la ultima lege a fi­nanțării campaniilor electorale, toate partidele pot fi acuzate, așa cum s-a și întâmplat cu foarte mulți oameni și de luare de mită și de abuz în serviciu, lucruri pe care se cam merge. Eu sunt de acord să fie pedepsiți cei care au dus banii acasă. Și trebuie pedepsiți. Banii ăștia s-au dus în geci, în umbrele, pentru că așa au funcțio­nat lucrurile în realitate. Dacă ne facem acum că au venit Fecioarele Maria, neprihănite și Par­chetele noastre pleacă pe această linie, asta a creat o atmosferă de supunere a clasei politi­ce”, a spus Traian Băsescu. Reprezentantul PNL, senatorul Da­niel Fenechiu, a precizat că liberalii nu vor susține un amendament privind gra­țierea niciunei fapte de corupție. O po­ziție similară a avut și reprezentantul USR, George Dircă. ’’Nici USR nu sus­ține sub nicio formă grațierea niciunei fapte de corupție. Trebuie să transmitem, avem obligația să transmitem un mesaj foarte important, că fap­tele de corupție, chiar dacă sunt la prima faptă sau nu, nu trebuie grațiate sub nicio formă. Este foarte important ca toată lumea să înțeleagă că o dacă ce ai ajuns într-o funcție publică nu trebuie să faci abuz de acea funcție, nu trebuie să iei mită, nu trebuie să soliciți mită pentru a îndeplini sau nu un act și trebuie să înțelegem că societa­tea română trebuie să devină mai responsabilă, iar cineva care ajunge într-o funcție publică tre­buie să-și exercite acele atrubuții cu bună cre­dință, nu în interesul de a acumula averi perso­nale”, a spus George Dircă. Supus la vot, amendamentul a fost aprobat cu cinci voturi ’’pentru” și trei ’’împotrivă”, res­pectiv reprezentanții PNL, USR și UDMR. Ministerul Public și UNBR, împotriva grațierii faptelor de corupție. Ar fi o mare greșeală Reprezentanții Ministerului Public și ai Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) s-au expri­mat împotriva introducerii condamnaților pentru fapte de corupție în prevederile legii grațierii, în cadrul dezbaterii din Comisia juridică a Senatului. ’’Ministerul Public constată și in act de faptul că infracțiunile de co­rupție constituie încă o problemă importantă la nivel național, în so­cietatea românească. Nu avem stra­tegii naționale pe cinci ani pentru combaterea furturilor din buzuna­re, nu avem strategii pe cinci ani pentru combaterea infracținilor vă­tămate din culpă pe care le-ați gra­țiat, în schimb avem strategii cinci­nale în care sunt angajate toate in­stituțiile statului român, cu obligații punctuale interne și internaționale pentru combaterea infracțiunilor de corupție...”, a declarat reprezentan­tul Ministerului Public, Irina Kuglar. La rândul său, reprezentantul UNBR, Ion Ilie Iordăchescu, a ca­talogat grațierea acestor fapte drept ”o mare greșeală”. ’’Tocmai acest aspect a fost avut în vedere de spațiul public, iar când spun spațiul public, mă refer la toți re­prezentanții din mass-media, la toți cetățenii acestei țări (...) Această infracțiune de corupție, cum ar fi dare de mită, sau cealaltă­­ luare de mită, sau traficul de influență nu se raportează neapărat la oame­nii politici, se raportează la toți ce­tățenii acestei țări (...) Veți sesiza că aceste infracțiuni de corupție apar și sunt sancționate de către Uniunea Europeană”, a punctat Iordăchescu.

Next