Cuvîntul Nou, iulie 1968 (Anul 1, nr. 22-25)

1968-07-06 / nr. 22

4 PREMIERĂ ARĂMIE in continuă bătălie cu e­­lementele naturii, omul şi-a dovedit încă o dată, anul a­­cesta, puterea şi dreptul de a le domina. Seceta, care se anunţa ca o calamitate, a fost silită să îngenuncheze in fața omului, în iapa inte­ligenţei şi muncii sale. O dovedesc bogatele lanuri de griu şi orz pe care lucră­torii din agricultură le-au smuls pămîntului. Pe cuprinsul judeţului nos­tru, in zilele acestea a în­ceput „premiera" arămie, adică secerişul! Cooperati­­­­vele agricole de producţie din Moacşa, Aradi, Căpeni, Reci, Aita Mare, se numără printre primele care au pornit „bătălia" pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi, a recoltei. Primele tone de orz şi griu au şi luat drumul hambarelor. In pofida umidităţii scăzute, recolta de griu se anunţă chiar mai bogată decit în anul precedent : peste 2.100 kilograme la hectar! Ca să ajungă la asemenea rezul­tat, lucrătorii din agricultu­ră s-au considerat tot tim­pul mobilizaţi, începînd chiar din toamnă cind au făcut o­ amplasare judi­cioasă a culturilor în teren, o pregătire atentă a patului germinativ, o selecţie ştiin­­ţifică a soiurilor de mare­­ productivitate şi rezistenţă,­­ semănatul şi întreţinerea s­cuiturilor făcute la timp şi­­ cu maximum de eficacitate. Campania de recoltare a cerealelor a început cu suc­ces deplin. Astfel, calcule estimative, făcute la coope­rativa agricolă de produc­ţie Catalina, preconizează obţinerea unei recolte de 2.600 kilograme griu la hec­tar. La cooperativa agricolă de producţie din Ai­ta Mare, cooperatorii vor obţine 2.200 —2.400 kilograme de orz la hectar. Peste tot, de altfel, combinele vor umple sute şi mii de saci cu boabele ară­mii ale noii recolte. Urmează ca, imediat după terminarea secerişului şi după balotarea şi înmagazi­­narea paielor, tractoarele să intre pe terenurile eli­berate, pregătindu-le în ve­derea începerii însămînţării culturilor duble. Aceste lu­crări nu trebuie întirziate nici o clipă, deoarece umi­ditatea solului trebuie păs­trată şi exploatată la maxi­­l­mum. In perioada care urmea­ză, toate forţele cooperati­velor agricole de producţie şi ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, trebuie dirijate spre recol­tarea cerealelor in cele mai optime condiţii. ZAKARIAS B. Seceriş pe holtele de orz ale cooperativei agricole de produ­cție din Aita Mare PROLETARI DIN TOATE TARILE LI NIT IV A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASNA AL P.C.R .1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL I, NR. de SIMBATĂ, 8 IULIE 1998 12 PAGINI, 5« BANI Fişă pentru o monografie: HARCAI fl­eşcheul, un mic pîrîiaş , şopolitor, îşi prefiră, din piatră-n piatră, şu­viţele cristaline, aruncînd, arare, oile un licăr către drumul ce-i şerpuieşte ală­turi. Casele, mici pete de ţiglă roşie, zugrăvite parcă de un penel măiestru, sînt aruncate ici-colo pe povîrnişurile şi colinele dinspre miază­noapte ale Intorsurii Buzău­lui, ca şi cum un copil s-ar fi jucat cu nişte cuburi co­lorate şi le-ar fi aruncat la întîmplare. Sub liniile vigu­ros trasate ale munţilor, foş­­nesc pădurile de brazi, pline de cîntecul cucului şi al mierlelor, trec drumurile şi potecile către satele şi că­tunele ce aparţin comunei — Virtej, Lădăuţi, Sărmaş, Pi­rit­, Cresteş, Friguraş, Valea Mare, Almaş, Nadeş, Costan­­da ... Intre păduri şi drumuri, pămînturile — despădurite şi desţelenite de mina omu­lui — dau din sevele lor cartofi, porumb, ovăz, secară, l de păşuni pasc turmele băr­­cărienilor. Cîndva, pe la începutul veacului nostru, aci a existat o „glăjărie", un mic atelier pentru fabricarea sticlei, cu un proces de fabricaţie pri­mitiv. E­venimente pînă în anii noştri n-au existat, prea multe în viaţa comunei. Pînă în 1918 Bar­cani a fost sat aparţinător comunei Zagon. Apoi a de­venit comună.Abia in 1935 se construieşte aici localul şcolii, în care erau rezerva­te cîteva încăperi primăriei. In acele vremuri, ca şi mai tîrziu, de altfel, era un „eve­niment" să treacă o maşină prin sat, drumurile fiind a­­proape impracticabile. Schimbările profunde in­tervenite în viaţa ţării au ecouri profunde şi în această localitate pierdută în creierii munţilor : în 1949 se constru­ieşte la Rădăuţi o şcoală, iar în 1958 clădirea Consiliului popular din Barcani. In ace­eaşi perioadă se îmbunătă­ţesc, prin efortul localnicilor, drumurile, în anul imediat următor se deschide prima grădiniţă. Apoi, în 1960 e ridicată şcoala din Sărmaş şi, în 1968 e repartizat, la Bar­cani, primul medic în noua circumscripţie sanitară; elec­trificarea comunei este aer pe terminate. Magazinele cooperaţiei de consum din Intorsura Buzău­lui oferă bărcănenilor felu­rite bunuri de larg consum. Antenele aparatelor de ra­dio, de televiziune se înmul­ţesc, comuna se dezvoltă şi păşeşte spre acea etapă care o apropie, ca nivel de viaţă, de oraş. Cele mai vechi familii, Purece­, Terzea, îşi amintesc. V. ARTENIE (Continuare în pag. a 9-a) . Bilanţul semestrului I­I . La Direcţia de statistica judeţeană s-a centralizat joi l­­ la prînz, bilanţul realizărilor obţinute în primul semestru­­ 1 al anului. Pe ansamblul industriei din judeţ, planul se- s­e­mestrial a fost îndeplinit în proporţie de 102,3 la sută, la­­ I producţia globală şi cu 101,8 la sută la producţia marfă i \ vindută şi încasată. I E semnificativ faptul că întreprinderile de interes t 7 republican din judeţ şi-au depăşit sarcinile planului se- \­­ mestrial de export cu 9,6 la sută. i \ Datele centralizate arată că pe ansamblul industriei J I din judeţ s-a realizat in plus o producţie de 10.717.000 | 1 Iei faţă de prevederile planului şi de 41.562.000 lei faţă­­­­ de aceeaşi perioadă a anului trecut. 7 || Industria judeţului nostru a dat economiei naţiona- J I le printre altele, peste sarcinile planului semestrial­­ I 22.829 tone de lignit, 282 metri cubi cherestea de răşi­­ţ­­­noase şi 789 metri cubi cherestea de fag, 42.000 metri 7­­ pătraţi ţesături de bumbac şi mobilă în valoare de 1­­­1.609.000 lei. ­ Creşte zestrea unităţilor agricole Intre­prinderea agricolă de stat Catalina a primit trei sor­tat­oa­re noi pentru cartofi şi doua hrănitoare pentru păsări. încă în cursul actualului trimestru vor mai sosi noi maşini electrice de muls, a căror utilizare va condu­ce la creşterea productivităţii muncii, a producţiei şi în ace­laşi timp la reducerea preţului de cost. Veşti din judeţ Culegători de plante medicinale In poienile pădurilor şi la luncile apelor au ieşit culegă­torii plantelor medicinale la numai citeva zile s-a înscris un rodnic bilanţ : 250 kilogra­me de flori (soc, albăstrele şi altele) şi 300 kilograme rădă­cini de plante cu valoare me­dicinală. Cantităţile de fiori şi rădă­cini culese in vară se vor amplifica in anotimpul urmă­tor, cind se vor colecta noi soiuri de plante medicinale, in primul rind măcieşele.

Next