Cuvîntul Nou, iulie 1968 (Anul 1, nr. 22-25)
1968-07-06 / nr. 22
4 PREMIERĂ ARĂMIE in continuă bătălie cu elementele naturii, omul şi-a dovedit încă o dată, anul acesta, puterea şi dreptul de a le domina. Seceta, care se anunţa ca o calamitate, a fost silită să îngenuncheze in fața omului, în iapa inteligenţei şi muncii sale. O dovedesc bogatele lanuri de griu şi orz pe care lucrătorii din agricultură le-au smuls pămîntului. Pe cuprinsul judeţului nostru, in zilele acestea a început „premiera" arămie, adică secerişul! Cooperativele agricole de producţie din Moacşa, Aradi, Căpeni, Reci, Aita Mare, se numără printre primele care au pornit „bătălia" pentru strîngerea rapidă şi fără pierderi, a recoltei. Primele tone de orz şi griu au şi luat drumul hambarelor. In pofida umidităţii scăzute, recolta de griu se anunţă chiar mai bogată decit în anul precedent : peste 2.100 kilograme la hectar! Ca să ajungă la asemenea rezultat, lucrătorii din agricultură s-au considerat tot timpul mobilizaţi, începînd chiar din toamnă cind au făcut o amplasare judicioasă a culturilor în teren, o pregătire atentă a patului germinativ, o selecţie ştiinţifică a soiurilor de mare productivitate şi rezistenţă, semănatul şi întreţinerea scuiturilor făcute la timp şi cu maximum de eficacitate. Campania de recoltare a cerealelor a început cu succes deplin. Astfel, calcule estimative, făcute la cooperativa agricolă de producţie Catalina, preconizează obţinerea unei recolte de 2.600 kilograme griu la hectar. La cooperativa agricolă de producţie din Aita Mare, cooperatorii vor obţine 2.200 —2.400 kilograme de orz la hectar. Peste tot, de altfel, combinele vor umple sute şi mii de saci cu boabele arămii ale noii recolte. Urmează ca, imediat după terminarea secerişului şi după balotarea şi înmagazinarea paielor, tractoarele să intre pe terenurile eliberate, pregătindu-le în vederea începerii însămînţării culturilor duble. Aceste lucrări nu trebuie întirziate nici o clipă, deoarece umiditatea solului trebuie păstrată şi exploatată la maxilmum. In perioada care urmează, toate forţele cooperativelor agricole de producţie şi ale întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, trebuie dirijate spre recoltarea cerealelor in cele mai optime condiţii. ZAKARIAS B. Seceriş pe holtele de orz ale cooperativei agricole de producție din Aita Mare PROLETARI DIN TOATE TARILE LI NIT IV A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASNA AL P.C.R .1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL I, NR. de SIMBATĂ, 8 IULIE 1998 12 PAGINI, 5« BANI Fişă pentru o monografie: HARCAI fleşcheul, un mic pîrîiaş , şopolitor, îşi prefiră, din piatră-n piatră, şuviţele cristaline, aruncînd, arare, oile un licăr către drumul ce-i şerpuieşte alături. Casele, mici pete de ţiglă roşie, zugrăvite parcă de un penel măiestru, sînt aruncate ici-colo pe povîrnişurile şi colinele dinspre miazănoapte ale Intorsurii Buzăului, ca şi cum un copil s-ar fi jucat cu nişte cuburi colorate şi le-ar fi aruncat la întîmplare. Sub liniile viguros trasate ale munţilor, foşnesc pădurile de brazi, pline de cîntecul cucului şi al mierlelor, trec drumurile şi potecile către satele şi cătunele ce aparţin comunei — Virtej, Lădăuţi, Sărmaş, Pirit, Cresteş, Friguraş, Valea Mare, Almaş, Nadeş, Costanda ... Intre păduri şi drumuri, pămînturile — despădurite şi desţelenite de mina omului — dau din sevele lor cartofi, porumb, ovăz, secară, l de păşuni pasc turmele bărcărienilor. Cîndva, pe la începutul veacului nostru, aci a existat o „glăjărie", un mic atelier pentru fabricarea sticlei, cu un proces de fabricaţie primitiv. Evenimente pînă în anii noştri n-au existat, prea multe în viaţa comunei. Pînă în 1918 Barcani a fost sat aparţinător comunei Zagon. Apoi a devenit comună.Abia in 1935 se construieşte aici localul şcolii, în care erau rezervate cîteva încăperi primăriei. In acele vremuri, ca şi mai tîrziu, de altfel, era un „eveniment" să treacă o maşină prin sat, drumurile fiind aproape impracticabile. Schimbările profunde intervenite în viaţa ţării au ecouri profunde şi în această localitate pierdută în creierii munţilor : în 1949 se construieşte la Rădăuţi o şcoală, iar în 1958 clădirea Consiliului popular din Barcani. In aceeaşi perioadă se îmbunătăţesc, prin efortul localnicilor, drumurile, în anul imediat următor se deschide prima grădiniţă. Apoi, în 1960 e ridicată şcoala din Sărmaş şi, în 1968 e repartizat, la Barcani, primul medic în noua circumscripţie sanitară; electrificarea comunei este aer pe terminate. Magazinele cooperaţiei de consum din Intorsura Buzăului oferă bărcănenilor felurite bunuri de larg consum. Antenele aparatelor de radio, de televiziune se înmulţesc, comuna se dezvoltă şi păşeşte spre acea etapă care o apropie, ca nivel de viaţă, de oraş. Cele mai vechi familii, Purece, Terzea, îşi amintesc. V. ARTENIE (Continuare în pag. a 9-a) . Bilanţul semestrului II . La Direcţia de statistica judeţeană s-a centralizat joi l la prînz, bilanţul realizărilor obţinute în primul semestru 1 al anului. Pe ansamblul industriei din judeţ, planul se- semestrial a fost îndeplinit în proporţie de 102,3 la sută, la I producţia globală şi cu 101,8 la sută la producţia marfă i \ vindută şi încasată. I E semnificativ faptul că întreprinderile de interes t 7 republican din judeţ şi-au depăşit sarcinile planului se- \ mestrial de export cu 9,6 la sută. i \ Datele centralizate arată că pe ansamblul industriei J I din judeţ s-a realizat in plus o producţie de 10.717.000 | 1 Iei faţă de prevederile planului şi de 41.562.000 lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 7 || Industria judeţului nostru a dat economiei naţiona- J I le printre altele, peste sarcinile planului semestrial I 22.829 tone de lignit, 282 metri cubi cherestea de răşiţnoase şi 789 metri cubi cherestea de fag, 42.000 metri 7 pătraţi ţesături de bumbac şi mobilă în valoare de 11.609.000 lei. Creşte zestrea unităţilor agricole Intreprinderea agricolă de stat Catalina a primit trei sortatoare noi pentru cartofi şi doua hrănitoare pentru păsări. încă în cursul actualului trimestru vor mai sosi noi maşini electrice de muls, a căror utilizare va conduce la creşterea productivităţii muncii, a producţiei şi în acelaşi timp la reducerea preţului de cost. Veşti din judeţ Culegători de plante medicinale In poienile pădurilor şi la luncile apelor au ieşit culegătorii plantelor medicinale la numai citeva zile s-a înscris un rodnic bilanţ : 250 kilograme de flori (soc, albăstrele şi altele) şi 300 kilograme rădăcini de plante cu valoare medicinală. Cantităţile de fiori şi rădăcini culese in vară se vor amplifica in anotimpul următor, cind se vor colecta noi soiuri de plante medicinale, in primul rind măcieşele.