Cuvîntul Nou, iulie 1968 (Anul 1, nr. 22-25)
1968-07-06 / nr. 22
Pap 2 So sie cunoaştem judeţul, târîm de frumuseţi şi hărnicie iftontinuindu-şi mai departe, neîntrerupt cursul. Oltul, amplificat de izvoarele noilor afluenţi, pătrunde delin.iiV în zona marilor spaţii cu cele, într-o uriaşă întindere de holde date în pîrgă, apele raie înseamnă un asfinţit, cu o dumă albastră, auriul gr'.nelOT / _, ambeie maluri,~de o parte sl rle alta a pornit zvonul main'ior aliate la seceriş. In bonă!'a rodului care se strîngr, în aceste zile, contribuţia Oltului este substanţială. Pentru că, de la începutul călătoriei noastre de~a lungul cursului său, n-am găsit nicăieri pină acum anele Oltului mai eficient utilitate, în scopul producţiei, ca aici. la Ghidfalău, în călătoria prin această zonă însoţitorii noştri sint ION RETRfi, secretarul Comitetului comunal de partid şi ALEXANDRU RADLILY, preşedintele consiliului popular comunal provizoriu, împreună cu ei şi cu VASS BOiLA in vîrstă de 70 ani, care şi-a dedicat cea mai mare parte din viaţă şcolii, am răsfoit însemnări de demult, am vizitat monumentele istorice, am urmărit procesul de transformare a satelor în anii construcţiei socialiste, de vnnurire şi rdicarea lor pe treptele civilizaţiei, ale culturii moderne, la o margine a comunei, pe malul Oltului, se află cea mai înaltă clădire din Ghidfalău. Este moara, al cărei angrenaj este acţionat de apele învolburate ale Oltului, la turbină. Moara datează de pe la începutul veacului nostru, în anii trecuţi ea a fost dotată cu un motor de 110 CP (pentru anotimpurile rare cind apele Oltului nu sunt propice pentru acţionare), cu valţuri şi site noi. Tot aici, în moară, o instalaţie de pompare, trimite apa pe conducte, spre ferma cooperativei agricole de producţie. Iar pe ogoarele din preajmă, şase agregate de pompare deschid drumuri noi pentru apele Oltului. Bătrînul ION PETRE este morar aici de 28 de ani. in opt ore se macină 80.000—90.000 kilograme de cereale. Şi tot aici, pe malul Oltului, in imediata vecinătate a morii, a luat fiinţă o nouă unitate căreia Ijgtripul unu ii formează incea mai mare parte ,,materia primă“. Este vorba despre un aslier de prefabricate. Din balastul, nisipul şi apele - Ol Oltul generează holde aurii :•»»»»»O tului, cărora li se mai adaugă doar cimentul, se confecţionează tuburi pentru conducte de beton şi diferite piese prefabricate, pentru drumuri cu trotuare. In planurile de viitor ale gospodarilor de la Ghidfalău, Oltului i se atribuie un rol si mai mare in valorificarea resurselor locale. Se prevede amenajarea unui complex de lucrări pentru alimentarea cu apă a comunei, după procedee din cele mai moderne, ca la oraşe. in satul Fotoş se va amenaja o crescătorie de peşte. Ideea s-a născut în urma identificării unei vechi crescătorii de peşte a vinătorilor şi pescarilor sportivi, care a funcţionat aici in urmă cu mai bine de trei decenii. Oltul îşi va trimite, de asemenea, apele sale pentru viitoarea fabrică de cărămizi care va lua fiinţă aci, Vr fi extinse, de asemenea, zonele legumicole ale cooperativei agricole de producţie şi irigate tot cu apele Oltului. Aşadar, la Ghidfalău potenţialul rîului coborît din Carpaţi, este utilizat din plin spre folosul omului, iar în viitor, contribuţia lui la făurirea bunurilor materiale va fi şi mai mare. Un popas in această inimoasă aşeza.3 de pe Olt, satisface in mare măsură pasiunea de cunoaştere a celui mai exigent turist. Pe lingă pitorescul împrejurimilor, scăldate de apele Oltului, vizitatorul intilneşte aici un valoros monument istoric : biserica din localitate care a depăşit de mult respectabila vîrstă de 700 de ani. O casă veche şi o placă comemorativă aşezată pe zidul clădirii care este azi sediul Consiliului popular provizoriu, aduce pină la noi şi păstrează pentru mai departe, amintirea unui luptător de frunte al revoluţiei de la 1848—1849. Este vorba despre locotenentul Czetz János (1822—1904),devenit apoi general. In satele comunei, racordata în anii construcţiei socialiste, la sistemul energetic naţional, se desfăşoară o vastă operă creatoare de dezvoltare şi înnoire. Se cită in construcţie o nouă şcoala, in satul Zoltán se renovează o clădire care va deveni sediul căminului cultural. Se fac pregătiri pentru deschiderea unei fizerii, a unei coletării. Liniile de autobuze vor fi prelungite pină în satele aparţinătoare comunei. vn norii sosiţi de pe culmile munţilor Bodoc, peste aşezările de pe Olt, se revarsă o ploaie torenţială. Se bucură de sosirea ei ţăranii cooperatori, morarul, toţi locuitorii satelor. Apele albastre ale Oltului se tulbură şi devin mai mari. Iar cinci după ploaie, cerul se înseninează şi peste Olt se înalţă curcubeul multicolor, pornim mai departe în călătoria noastră pe firul Oltului, în zare se profilează clădirea stației de pompare a marelui complex de irigație. ȘT. PETRARU în aceste zile, cînd muncile agricole sint in toi, am poposit printre harnicii cooperatori din Arad. Aici am intilnit aceeaşi atmosferă a unei adevărate campanii. întinsele haturi ale cooperativei par un imens furnicar, iar drumurile tăiate printre ele sînt învăluite în colbul lăsat de goana căruţelor. Pentru un moment torlota încetează. Liniştea se lasă peste sat. E ora prinzului. Cerul senin cu soare arzător completează tabloul parcă descins dintr-un pastel coşbucian. Profitind de acest răgaz organizăm ad-hoc o ,,masă rotundă". „Invitaţii" sunt oameni volubili, dornici să spună fiecărui nou venit cu mai multe despre cooperativa lor, să-l pună la curent cu ultimele realizări. Răsfoind parcă Uleie unui calendar, inginerul agronom Alexandru Nema relatează aspecte din „viața" tinerei unităţi agricole din Arad. — . .. Era prin anul 1962, cînd ogoarele sătenilor din Arad şi Ariuşd s-au contopit pe o suprafaţă de aproximativ 2090 ha. Primii paşi au fost foarte grei. Aveam nevoie de specialişti, de baza tehnică corespunzătoare unei unităţi agricole moderne. O primă etapă a fost destinată realizării acestor obiective. S-au trimis pe specializare 5 tineri, dintre care 3 pentru munca de brigardieri. Unul a urmat cursurile Şcolii tehnice veterinare, doi cursurile de zootehnie şi legumicultura, ceilalţi au fost preprătiţi la şcoala de contabilizaid cu o durată de 6 luni. Concomitent cu acţiunea de formare a cadrelor specializate s-a desfăşurat activitatea de înzestrare cu mijloace tehnice moderne a cooperativei. In momentul de faţă ogoarele C.A.P. sunt brăzdate de 7 tractoare, iar maşinile de semănat şi grăpar au luat locul uneltelor agricole rudimentare. Salul nostru este aşezat pe un teren deluros, cu rentabilitate mai mică in comparaţie cu ceie din cimpie. Ţinind seama de acest factor am căutat să echilibrăm decalajul printr-o chimizare intensă a solului. Acest „colocviu’ sui-generis este continuat de secretarul de partid al C.A.P. tovarăşul Ştefan Râcz : — ... Pe lingă cele enumerate mai sus, folosirea raţională a terenului arabil, a determinat ridicarea potenţialului economic şi financiar al cooperativei. Firul discuţiei e întrerupt din nou de inginerul agronom: — Cooperativa noastră dispune de 900 ha teren arabil, în majoritatea lui cultivat cu sfeclă de zahăr, cartofi, griu ş. a. Avem un lot de 22 ha folosit pentru cultura seminceră a sfeclei de zahăr, aducîndu-ne venituri importante. Suntem printre puţinele C.A.P. din ţară care posedăm un asemenea lot. Folosind cu multă pricepere '1 'rotaţia culturilor, ajungem la rezultate fructuoase, prin aceasta răspunzind unei cerinţe a agriculturii moderne: utilizarea la maximum a pămintului agricol. Nu sunt uitate nici culturile destinate sectorului zootehnic. Porumbul insilozat, secara de nutreţ, plantele furajere asigură în cantităţi suficiente hrana Reportajul nostru animalelor pe timpul iernii. Interlocutorul se schimbă iar : — An de an cooperativa s-a dezvoltat neîncetat, ne spune mai departe tovarăşul Ştefan Râcz. Sectorul zootehnic descind, a trebuit să-i asigurăm un cadru adecvat desfăşurării întregii activităţi. Locul grajdurilor din lemn şi lut, întunecoase igrasioase, l-au luat „căsuţele" lungi şi spaţioase, alimentate cu electricitate de la transformatorul propriu al C.A.P. în toamnă la marginea satului, se vor profila noi construcţii destinate acestui sector. — Noul ansamblu va fi întregit de clădirile care vor adăposti atelierele ‘• C.A.P. (fierărie, dulgherie, rotunie), continuă discuţia tovarăşul Ioan Erje, şeful atelierului mecanic. Ele vor fi utilate cu aparate noi (forje, nicovale etc.), capabile să execute lucrări mai complexe (repararea mașinilor de semănat, a tractoarelor ș. a.). ... Mina reporterului înregistrează tot mai repede frumoasele rezultate ale cooperativei din Arad, el reușind doar printre picături să mai strecoare cite o întrebare: — Dificultăţi n-aţi întimpinat? . — Am întîmpinat, ne răspunde tovarăşul Ştefan Râcz. De multe ori cind comandăm cite un utilaj sau maşină pentru unele munci agricole nu primim integral aparatura de la unitatea furnizoare. Am făcut demersurile necesare, dar nici până acum nu s-au rezolvat. O problemă mai dificilă se pune în cazul tineretului din satul nostru. Avem nevoie de tineri care să se specializeze în diferite meserii complexe ce se desfăşoară în cadrul C.A.P. Puţini sunt aceia care după ce absolv o şcoală se mai întorc la noi. Doar unii dintre ei după terminarea şcolii generale de 8 ani, sau după satisfacerea stagiului militar s-au alăturat celorlalţi cooperatori (Samoila Toth, fierar, Ion Axente şi Miron Brînduş, cărăuţaşi). în afară de aceştia ei pot fi acele „păsări călătoare" pe care C.A.P. i-a ţinut din „buzunarul ei", la diferite şcoli de specialitate şi care nu se mai în fire la locul de muncă de unde au plecat. Ar trebui să se încheie contracte între C.A.P. şi tinerii meseriaşi plecaţi la şcoală, prin care să fie obligaţi să lucreze mai departe şi după terminarea acesteia la cooperativa care i-a trimis la specializare. De asemenea conducerea C.A.P. ar trebui să colaboreze mai strins cu școala în sensul depistării unor tinere elemente înclinate spre o anumită meserie, adecvată profilului cooperativei din satul sau comuna respectivă. — Ţelul nostru, ne spune tovarăşul Ştefan Râcz, este să asigurăm cooperatorilor un trai cît mai îmbelşugat. Gospodărind cit mai judicios ajutorul acordat de stat, cit şi fondul C.A.P. în vederea asigurării unei baze tehnico-materiale solide şi a formării de noi specialişti, antrenînd tineretul la diferite munci complexe din cadrul C.A.P., drumul în realizarea scopului propus ne este larg deschis. Forfota începuse din nou în jurul nostru, semn că ora prinzului trecuse. „Masa rotundă se sfîrşise şi fiecare în sulietul nostru simţeam un sentiment de regret. Ne-am despărţit de aceşti oameni primitori şi amabili cu promisiunea de a reveni cit mai curînd pe frumoasele meleaguri ale Aradului şi de a afla noile realizări ale C.A.P. de aici l. I.KÁGILY CUVlNTUL NOU ANUL I. NR. 22 I,a Vilcele, vilele cochete îşi aşteaptă oaspeţii Microfoileton FUMAT! CU i — Pe asta am fumat-o ! ţ — Cu sîrmă ? I — Metalul face bine la glas. * — Aha, sînteţi cîntă^ reţ ? ! i — Nu, fumător ! ' — Şi atunci ? De ce ţ cu sîrmă ? ţ — Din cauză de magnet. — ? ! ţ — Magnetul n-a atras sîrmă. ‘ t — Fumaţi cu magnet ? Asta n-am mai auzit! i — Nu, frate ! Fumez cu tutun ! ţ — Rîdeţi de mine ! Fumaţi cu tutun, magnet şi sîrmă ? Ce rost are metalul ? ţ — Ţi-am spus doar! — Face bine la tenori. Tenorii cu glas metalic sînt foarte apreciaţi. — Tenorii, pe cit ştiu eu, nu fumează ! — Dar eu fumez. — Adineauri spuneaţi că nu sînteţi cîntăreţ. Cum vă explicaţi contradicţia ? — Nu explic nimic ! Aş vrea să ştiu însă cum explică Fabrica de ţigarete din oraşul Sfîntu Gheorghe, prezenţa în ultima vreme a unor bucăţi de sîrmă în ţigări. — Or fi pentru cîntăreţi... — Oare ? Atunci să le cîntăm şi noi ceva. — Ce? — „De ce nu eşti ca-n prima zi ?“ V. A.