Cuvîntul Nou, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 46-50)

1968-12-07 / nr. 46

ORGAN AL COMIILI­ULUI JUDEȚEAN COVASNA AL P.C.R. ȘI AL CONSIIUL­ POPULAR JUDE]­EAN PROVIZORI0 ANUL I, NR. 46 SIMBĂTA, 7 DECEMBRIE 1968 12 PAGINI, :*0 BANI Foto : A. BARTHA Dantelăria metalică a giganţilor (Tirgu Secuiesc) Mărturisim că la început ne-am îndoit de rezultatele an­chetei noastre. Prea era proas­pătă acţiunea întreprinsă de ziarul „Scînteia" şi articolul lui Ştefan Zidăriţă stîrnise prea multă vîlvă, pentru ca cei în­sărcinaţi cu paza şi gospodări­rea avutului obştesc să nu de­vină mai vigilenţi în îndeplini­rea misiunii lor. Şi totuşi ... Am pornit la drum, înarmaţi cu o legitimaţie care ar fi tre­buit să stîrnească suspiciune de la prima vedere: o simplă bu­căţică de carton, ruptă dintr-un dosar, fără fotografie şi cu un text pe care l-am categorisi drept hilar: „Direcţia centrală de control general — Serviciul controlului de specialitate. Seria CH 4 nr. 0089. Tovarăşul Cin­cinal Pavelescu este împuterni­cit de a controla toate între­prinderile şi instituţiile, unităţi­le comerciale, sanitare, etc. Şef serviciu : Moş Ţăranu”. La locul indicat prin L.S. am aplicat drept „ştampilă" o monedă de un leu. Nici înfăţişarea dubioasă a materialului din care era con­fecţionată, nici textul semistu­pid al acestui „document“, nici numele ilustru al titularului, n-au frapat pe nimeni, n-au tre­zit nici cea mai palidă urmă de dubiu, celor cărora le-am prezentat această „cheie" care ne-a descuiat toate, sau aproape toate uşile din judeţ- La I.J.I.C. Sfîntu Gheorghe „legitimaţia" noastră a demon­strat însuşiri de-a dreptul „mira­culoase“: nici n-am coborît din maşină şi poarta s-a deschis ca printr-o vrajă, lăsîndu-ne să pătrundem în incinta întreprin­derii. „Cerberul" însărcinat cu paza și controlul actelor celor ce pătrund în întreprindere, în­cremenise cu mina la chipiu. De unde acest „respect" exage­rat acordat omului cu maşina ? Există pe undeva vreo dispozi­ție, un decret sau vreun ordin în virtutea căruia cel cu ma­şina mică este investit cu niş­te împuterniciri speciale, care-i dau dreptul de a intra necontro­lat cînd vrea şi unde vrea ? Teama că nu vom avea oca­zia să arătăm nimănui faimoa­sa legitimaţie ne-a fost spulbe­rată de apariţia şefului servi­ciului aprovizionare-desfacere, tovarăşul Gheorghe Radu, care, după o privire sumară aruncată documentelor noastre de iden­titate, s-a oferit să ne arate tot ce vrem și... ce nu vrem din întreprindere. In încheierea unei vizite „fructuoase“ în tim­pul căreia am aflat toate „tai­nele" procesului de producţie (inclusiv cifre de plan, perspec­tive, investiţii) am fost trataţi cu­ „delicatese" din producţia întreprinderii. La plecare ne-am întîlnit cu inginerul-şef, tova­răşul Nicolae Ochiuleţ, care s-a dovedit o gazdă tot atît de puţin... curioasă să ştie cine calcă pragul întreprinderii de a cărei gospodărire se ocupă. Portarul s-a arătat ceva mai vigilent: — Aţi luat ceva din fabrică? — Nuu ! — Să trăiţi ! Exact după acelaşi tipic a decurs „inspecţia“ la I.I.L. „Spi­cul", Fabrica de pîine, secţia de prelucrare a cărnii din Tirgu Secuiesc, I.I.L. Tirgu Secuiesc, (secţia de preparare a gemuri­lor), cofetăria „Tineretului" şi restaurantul „Central“ din acelaşi oraş, ca şi la bufetul „Vînătorul", restaurantul, co­operativa de consum din Bara­­olt şi la fabrica de produse lac­tate din acest oraş. La secţia vinuri a „Vinalcool" , Sfîntu Gheorghe, n-am arătat „legitimaţia“ pentru că n-am avut cui o arăta. Şeful secţiei, era plecat, iar depozitul... vraişte, uşile deschise şi nici ţipenie. Puteam lua depozitul cu totul, dar ne-am temut că n-ar mai fi avut tovarăşul Gyula Ghiş... ce să păzească. Într-un singur loc ni s-a „în­fundat": la Oficiul judeţean „Vinalcool", şeful oficiului Şte­fan Csavar nu s-a lăsat con­vins de legitimaţia noastră. Iată, deci, că din paisprezece unităţi vizitate, la una am în­tîlnit un om dispus să acorde mai multă atenţie oamenilor care intră în întreprinderea lor. Dincolo de implicaţiile oare­cum hazlii ale improvizatei noastre „inspecţii", conducerile întreprinderilor, organizaţiile de partid trebuie să facă o anali­ză temeinică a modului în care se asigură paza bunurilor ce le-au fost încredinţate şi să ia, acolo unde este cazul, cele mai drastice măsuri pentru ca vi­gilenţa şi grija pentru avutul obştesc să-şi ocupe locurile care în mod firesc li se cuvin. P. NEDEICU F. JORS .O­in Ancheta noastră PROLCTAU DIN TOATE TARILE UNITI-VA ! O cifră record Construirea de noi a­­partam­ente va înregis­tra în anul viitor o ci­fră record în judeţul Covasna. Se vor con­strui 790 de apartamen­te în oraşele judeţului. Astfel, la Sfîntu Gheor­­gh­e vor fi date în folo­sinţă 510 apartamente, din care 144 garsoniere într-un bloc-turn cu 9 etaje. Blocurile vor fi amplasate in noul car­tier Volcan şi în car­tierul Simeria. Oraşului Tirgu Secu­iesc i s-a rezervat un număr de 208 aparta­mente pentru muncito­rii celor două fabrici care îşi vor deschide porţile în noul an. Ora­şului Baraolt 32 de a­­partamente, iar oraşe­lor Covasna şi Intorsu­­ra Buzăului c­îte 20 de apartamente. Proiectele de execu­ţie pentru toate aceste apartamente sunt termi­nate. GH. BRIOTA, coresp. CARNET DE REPORTER METAMORFOZE ÎN VALEA OITUZULUI Ascunsă in pădurea de aramă a munţilor Oitusului, fabrica de cherestea pare, sub ochii vizitatorului, o prezenţă neobişnuită. Cobori serpenti­nele pentru a intra pe drumul drept ce se termină în incinta fabricii, şi rezonanţele lemnu­­lui, supus primelor faze de metamorfozare industrială, te întimpină familiar. In noua hală a gaterelor — dată re­cent in exploatare — fieras­­traiele se-mplindă de-a lungul trunchiurilor uriaşe, aduse rit­mic din depozit pe vagoneţi de covil, de oamenii din bri­gada gateristului Emeric Ti­mar. E primul semn al meca­nizării muncilor grele, deoare­ce alături — de cealaltă parte a uriaşelor fierăstraie — se montează banda transportoare care va prelua cheresteaua cu iz proaspăt de răşină şi sevă, pentru a o depune la punctele de depozitare. In subsolul halei, meşteri betonişti, tîmplari şi mecanici, execută lucrări de planşare a pardoselei. In locuri anume stabilite ei croiesc din beton „guri“ pentru absorbţia rume­guşului şi expedierea sa pe o lungime de 96 m., pînă la hala de cazane, unde va fi folosit drept combustibil. Un mijloc simplu de a economisi anual V. LAURIAN (continuare în pag. a 2-a)­

Next