Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)
1971-04-22 / nr. 308
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr 308 JOI, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Flacăra vie a pasiunii Intr-uda din aceste zile, paşii ne-au purtat spre cartierul Simeria din dorinţa de a ne întîlni cu Gheorghe Moldovan, secretarul organizaţiei de partid nr. 9, despre care auzisem multe lucruri bune dobindite in acţiunile pe care le desfăşoară cu cetăţenii pentru înfrumuseţarea și gospodărirea cartierului. Greu i-am putut da de urmă. Ori era cu tinerii la plantatul pomilor, ori la birourile O.G.L. spre a cere sprijinul în amenajarea unui loc de agrement in pădurea Budöskut-ului, ori la prund cu oamenii sa transporte o autobasculantă de balast. Tîrziu, spre seară, cînd nu mai speram să-l întîlnim, l-am găsit săndi la sfat cu Iosif Erdei şi Árpád Gergely■ Se bucuu că ne poate arăta ceea ce a realizat împreună cu cetăţenii din cartier. Omul care, pînă mai ieri, conducea Topitoria de in de la Reci, acum pensionar, găseşte că mai are multe de făcut în viaţa asta. Fire reţinută şi modestă, receptiv la tot ce se petrece în jur, Gheorghe Moldovan se dăruieşte cu pasiune activităţii de înfrumuseţare şi bună gospodărire a cartierului. Mărturie stau străzile Cişmelei, Zöld Peter, Furcui, Bolyai Janos, Dózsa Györgyi care altădată se dovediseră neospitaliere, azi fac o frumoasă impresie vizitatorilor, cei peste 600 mp. de trotuare construite, locul de aşteptare din staţia de autobuze, nenumăratele ronduri cu flori, scuarul, băncile purtînd culorile curcubeului etc. Toate acestea dau o notă de intimitate. Şi e firesc să fie aşa. Respectul şi stima de care se bucură Gheorghe Moldovan în rîndul oamenilor de aici, exemplul personal, precum şi dorinţa cetăţenilor de a-şi înfrumuseţa mereu cartierul, locurile de odihnă, a constituit baza acestor realizări, şi e firesc să fie aşa. Anii acestui om ascund o viaţă plină de semnificaţii, de trăiri intense. La Fabrica textilă „Oltul“ a învăţat pentru prima dată ce înseamnă viaţa, şi procesul muncii s-a format omul energic de astăzi- Acolo şi-a călit conştiinţa, curajul, încrederea în viitor... L DANA (Continuare în pag a 3-a) A PfcflfcETAUT I5W TOW VftRlfeE, TOTITI-VA! la întîmpinarea semicentenarului MERITORII FAPTE DE MUNCĂ In industria judeţului Covasna, decada a II-a din luna aprilie a.c., vine să marcheze noi succese in realizarea planului de producţie. Bilanţul prestigios al trimestrului I şi al primei decade din această lună se amplifică cu noi realizări în îndeplinirea şi depăşirea planului, rezultate închinate sărbătoririi semicentenarului partidului nostru. In această decadă s-a continuat aceeaşi muncă organizată la majoritatea întreprinderilor, reliefînd interesul şi elanul colectivelor din întreprinderi, pentru obţinerea de rezultate superioare pe linia creşterii noastre economice şi asigurarea în activitatea de producţie a unei eficienţe pe măsura exigenţelor şi a posibilităţilor de care se dispune. Este îmbucurător să consemnăm că din planul pe luna aprilie, la producţia marfă, în perioada 1—20 aprilie 1971 s-a realizat o proporţie de 67,4»/o , din care industria republicană 67,6 »/o, industria locală 66,5‘/o, iar industria cooperatistă 68,2°/o. Rezultate bune au obţinut toate colectivele de muncă. S-au recuperat în această perioadă şi restanţele semnalate în decada I, la unele produse principale, ceea ce vine să sublinieze faptul că, la fiecare întreprindere producţiei i se asigură o ritmicitate corespunzătoare, fără care nu se pot obţine realizări bune şi constante. Trebuie să remarcăm, că la obţinerea acestor succese un aport deosebit îl au comuniştii din fiecare întreprindere, care prin exemplul lor personal mobilizează şi ceilalţi salariaţi, la îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate în cinstea semicentenarului partidului. Rezultatele economice de la începutul anului, vin să confirme faptul că planul pe primele patru luni ale anului 1971, are toate condiţiile să fie îndeplinit înainte de termen, asigurîndu-se astfel în circuitul economic naţional şi pe piaţa externă, noi valori materiale. Organele şi organizaţiile de partid, conducerile administrative, au datoria de a lua toate măsurile în zilele cit au mai rămas pînă la sfîrşitul lunii, pentru a menţine şi chiar amplifica aceste depăşiri de plan, cinstind astfel cu noi fapte de muncă, gloriosul semicentenar al partidului nostru. Csortán Lajos, maistru tratamentist la Fabrica de șuruburi, din Tîrgu Secuiesc. 50 DE HECTARE ÎMPĂDURITE INTR-O SINGURA ZI Ziua de ieri a constituit pentru lucrătorii Inspectoratului silvic Covasna, o zi „plină“ — s-au împădurit 50 de hectare. Cele mai bune rezultate le-au obţinut ocoalele silvice Tîrgu Secuiesc şi Covasna. Noile plantaţii cuprind în cea mai mare parte specii productive — brad şi molid — cu o mare eficienţă economică. Dintre fruntaşii de ieri, în acţiunea de împădurire menţionăm pe : brigadierii Ercsey Alexandru de la Ocolul silvic Covasna şi Ranez Alexandru, de la Ocolul silvic Tîrgu Secuiesc. In cinstea semicentenarului, ocoalele silvice din Tîrgu Secuiesc şi Covasna şi-au luat angajamentul ca planul de împădurire pe luna mai să fie îndeplinit cu 10 zile înainte de termen. Palatul poștei din orașul Sfîntu Gheorghe. Dialog fructuos între comerţ şi cetăţeni Constituind un mijloc eficient de cunoaştere a opiniilor cetăţenilor privind activitatea unităţilor comerciale, întâlnirile dintre aceştia şi conducerea Organizaţiei comerciale locale din Sfîntu Gheorghe, organizate de Consiliul orăşenesc al sindicatelor, sunt totodată un prilej de dezbatere a problemelor legate de aprovizionarea magazinelor, deservirea cetăţenilor şi înlăturarea deficienţelor semnalate. La ultima dintre acestea au participat numeroase gospodine, din diferite cartiere ale oraşului, precum şi Mihai Bunika, directorul Direcţiei comerciale a Consiliului popular judeţean, Vilman Jolan, preşedinta Consiliului orăşenesc al sindicatelor, Bereczki Vilma, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor, Ehei Ernest, directorul O.C.L. Mixrt Sfîntu Gheorghe. Au lipsit însă reprezentanţii I.L.F. Sopasna. Echipele de control obştesc au vizitat majoritatea unităţilor comerciale, discutînd cu gestionarii, vânzătorii şi cetăţenii prezenţi în unităţi, încheind procese-verbale în care au fost incluse observaţii- RADU VAIDA (Continuare în pag. a 3-a) Județul Covasna la confluența a două cincinale mai lini] Bilanţ şi perspective Recent, sub egida secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, a fost editată lucrarea „Judeţul Covasna la confluenţa a două cincinale“. Prezentînd, cu ajutorul sintetic al cifrelor, un bogat material faptic, lucrarea oferă cititorului realizările obţinute de către oamenii muncii, români şi maghiari înfrăţiţi în muncă şi idealuri, locuitori ai judeţului Covasna, sub directa conducere şi îndrumare a Comitetului judeţean de partid, contribuţia lor la măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în patria noastră. Lucrarea, concepută după cum am mai spus, ca un tablou sintetic al împlinirilor marcate în cincinalul recent încheiat, reflectă, în ultima sa parte, perspectivele dezvoltării județului pe toate planurile — economic, social și cultural. Sunt evidente în acest sens, creşterile de la un an la altul la producţia de cărbune, cherestea, cărămizi şi blocuri ceramice, fire de bumbac, ţesături de bumbac, carne şi brânzeturi, care în 1970 au crescut faţă de 1965 cu 93,1 la sută, 11,4 la sută, 470,1 la sută, 37,3 la sută, 83,5 la sută, 63,6 la sută şi respectiv, 57,9 la sută. In acelaşi timp, în economia industrială a judeţului şi-au făcut debutul noi produse ca : organe de asamblare, amidon, glucoza, confecţii textile, însemnată premieră industrială a cincinalului precedent pe aceste meleaguri. Reflectate fidel de realizările obţinute pînă acum, investiţiile alocate judeţului Covasna în perioada 1966-1970, însumînd 1,8 miliarde lei, au fost cu 2,6 mai mari decît în cincinalul 1961-1965. Aceasta a permis ca pe harta judeţului să apară obiective noi cum sînt : Fabrica de şuruburi, Fabrica de amidon, Fabrica de confecţii de la Tîrgu Secuiesc. In acelaşi timp au fost modernizate o serie de alte fabrici şi obiective economice, ca Fabrica textilă „Oltul“, I.M. Căpeni, Fabrica de ţigarete, I.I.L. „Mobila“, I.I.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc, I.I.L. „Bazaltul“, etc. Tot ca urmare a volumului de investiţii alocatejudeţului Covasna, prin grija partidului şi statului au fost construite şi date în folosinţă: palatul poştelor cu 1 000 linii telefonice, un cinematograf cu :500 de locuri la Sfîntu Gheorghe, sediul sindicatelor, 25 şcoli cu 122 săli de clasă ş.a. Agricultura (capitolul IV al lucrării amintite) a cunoscut şi ea o continuă dezvoltare în cincinalul precedent, asigurîndu-i-se o puternică bază tehnico-materială pentru dezvoltarea intensivă a producţiei vegetale şi zootehnice. Ca urmare, în 1970 la un tractor fizic i-au revenit 98 hectare teren arabil, faţă de 157 hectare în anul 1965, dublîndu-se aproape şi cantitatea de îngrăşăminte încorporate în sol. In acelaşi timp au crescut şi efectivele de animale, precum şi producţia animală. în anul 1970, judeţul nostru a realizat o încărcătură de 39,3 taurine, 89,4 porcine şi 102 ovine la 100 ha. teren, situîndu-se printre primele judeţe ale ţării. RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 2-a) Ziua înfrumuseţării Colectivul Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, se pregăteşte să întîmpine marea sărbătoare de la 8 mai cu rezultate pozitive în domeniul producţiei şi prin acţiuni de muncă patriotică menite să transforme urmele lăsate de şantierul ce a înălţat fabrica, în frumoase spaţii verzi, care să confere mediului înconjurător prospeţimea primăverii. In acest sens, ziua de miercuri a fost decretată ziua înfrumuseţării, zi în care „obiectul muncii“ îl constituie florile şi arbuştii ornamentali. în cadrul acestei acţiuni, ce urmează să se încheie la sfîrşitul lunii aprilie, efectuîndu-se pînă în prezent peste 800 om/ore muncă patriotică, s-au evidenţiat lucrătorii din schimbul condus de maiştrii Ion Mihălţan şi Eugen Lörincz. Calitatea e bună ! pare să spună expresia lui Pais Gheorghe, operator la Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc. Timpul bun permite terminarea plantării cartofilor in toate cooperativele agricole! In ultimele patru zile, ritmul lucrărilor din campania agricolă de primăvară s-a accelerat considerabil, cooperativele agricole de producţie din judeţ reuşind să planteze peste 2.170 hectare cu cartofi, întreprinderea agricolă de stat în judeţ, a terminat plantatul cartofilor iar în cooperativele agricole de producţie, lucrarea a fost executată pe 74 la sută din suprafaţa destinată cartofului. Creşte şi numărul acelor cooperative agricole care au terminat în întregime plantatul cartofilor. Cooperativelor agricole din Zagon şi Păpăuţi, — care au fost primele cu terminarea acestei lucrări, — s-au alăturat şi unităţile din Mereni şi Baraolt, iar cooperatorii din Brăduţ sunt şi ei pe terminate cu plantatul deşi au avut 280 hectare planificate cu cartofi. Dacă situaţia plantării cartofilor în judeţ şi în majoritatea cooperativelor agricole este satisfăcătoare, sunt însă o serie de unităţi agricole cooperatiste, — tocmai cele mai mari cultivatoare de cartofi — unde stadiul lucrărilor este nesatisfăcător. Printre acestea se numără Tamaşfalău, Poian, Petriceni,Turla, Sînzieni, Dalnic, Brateş, Bicsad ş.a. Timpul este înaintat şi se impune ca în unităţile agricole rămase în urmă, forţa de muncă şi folosirea mijloacelor mecanice, să fie organizată în aşa fel ca şi aceste cooperative agricole să poată termina cu plantatul cartofilor într-o perioadă cit mai scurtă. O cauză a rămînerii în urmă a plantatului cartofilor în cooperativele specializate pentru producerea de sămînţă, este şi aceea că din cele 2.009 tone de cartofi din soiuri în ziarul de azi, „ Secvenţele culturale de mare productivitate pe care trebuiau să le primească unităţile din zona închisă a cartofului, au sosit doar 900 tone. In aceste cooperative, deşi terenul este pregătit, lucrările de plantat stagnează din lipsa de sămînţă. Este necesar ca sectorul producţiei vegetale din Direcţia generală a agriculturii să urgenteze livrarea cartofilor de sămînţă, de către furnizori. Decada cărţii româneşti Carnet de cinefil Sport Pag. 3 Terminarea cit mai grabnică a însămînţărilor se impune şi prin faptul că pe terenurile semănate de timpuriu, trebuie începute lucrările de întreţinerea culturilor, acţiune care va concentra toate forţele de muncă şi tractoarele de care dispune agricultura judeţului. D. SZABD Pag. 2 Tractoriştii au apăsat pe accelerator Intr-o discuţie avută nu demult cu un grup de tractorişti despre felul cum a fost declanşată campania de primăvară, cineva a spus: — Tractoriştii au apăsat pe accelerator şi au demarat... campania ! Figura aceasta de stil m-a impresionat mai ales prin încărcătura sa de adevăr,. In ziua de azi, nici nu, ne-am putea închipui lucrări în agricultură fără maşinile agricole. Contribuţia mecanizării a devenit hotărâtoare. ■ iar ,tractorul un .„sine qua-non“ al campaniilor agricole. Am vizitat deunăzi secţia de, mecanizare din , Chilieni, a Î.M.A. Sfîntu Gheorghe,, secţie care deserveşte , cooperativele agricole, de producţie Chilieni şi Coşeni. în curtea secţiei, citeva tractoare primeau ultimele „îngrijiri“ înainte, de a porni pe cîmp. Revizia motoarelor şi întreţinerea ,lor este una din principalele noastre, pe ocupaţri, îmi spune mecanicul Iosif Pap, unul din , conducătorii secţiei. Nici un tractor nu pleacă din secţie fără ca tractoristul să nu fie convins că nu va avea.. . surprize pe cîmp. Reparaţiile de bună calitate executate înainte de începerea campaniei agricole de primăvară, au făcut ca acum, în toiul ei, fiecare oră de lucru să poată fi folosită din plin. La aceasta a contribuit priceperea tractoriştilor György Nagy, Constantin Szarvas, István Toth, Ferencz Petre, László şi Sándor Rápolthi, Gyula Pataki, adevăraţi maeştri ai volanului de tractor şi ai mînuirii dispozitivelor maşinilor agricole, precum şi munca responsabilă a mecanicilor de întreţinere Iosif Fetécs şi Lajos Kanya. Pe suprafaţa C.A.P. Chilieni practic au fost încheiate însămînţările. S-a însămînţat ovăz, orzoaică, s-au plantat cartofi, închein- ORADEANU (Continuare în pag. a 3-a) Lipsa de supraveghere şi indisciplină au creat. Şedinţa se deschide. Pe rol cauza privind furtul de pantaloni de la Fabrica de confecţii „Secuiana“. Autor — Boldijar Zsigmond. Vârsta — 30 ani. Profesia — croitor. — Astăzi se va lămuri totul (se auzi o voce din sală). In sala de şedinţe a fabricii mulţi muncitori au venit să asiste la judecarea publică a „tovarăşului“ lor. Nimeni nu se aşteptase ca el să dovedească un grad de conştiinţă atît de scăzut, să fure din bunurile întreprinderii, munca întregului colectiv. Acum Boldijar este chemat să răspundă în faţa legii pentru faptele sale, să răspundă în faţa tovarăşilor de muncă pentru nechibzuinţa sa. întrebat de ce a săvârşit infracţiunea. Încearcă o motivare puerilă, în spatele căreia se ascunde adevăratul său caracter. — Nu mi-am dat seama. Am crezut că n-o să mă prindă. Deci Boldijar dacă nu ar fi fost prins şi-ar fi continuat activitatea infracţională. — Era un om uşuratic. Cidată a sărit pe fereastră pentru a-şi procura băuturi alcoolice pe care le-a introdus în fabrică (martorul Alexandru Maizer). — Exercita meseria la domiciliu fără autorizaţie. Ii plăcea să se afle în compania unor tinere cu o comportare discutabilă în oraş deşi este căsătorit (martora Margit Szász). Apărarea încearcă să-i uşureze situaţia, să-l facă mai puţin răspunzător dar opinia publică este prezentă, ea nu tolerează asemenea fapte. Muncitorii cinstiţi de la „Secuiana“ s-au întrunit să-i spună în faţă ce gîndesc despre el, să dea un avertisment celor care încă mai sunt dominaţi de concepţii retrograde. Boldijai Zsigmond se face vinovat pentru furtul a trei perechi de pantaloni, pe care i-a sustras din fabrică. Povestea asta cu dispariţia unor confecţii, a dat multă bătaie de cap maiştrilor din secţia finisaj. — Constatam lipsa la noi în secţie. Toate confecţiile erau predate pe bază de bonuri. Ne primeam dar cînd să efectuăm expedierea... (Alexandru Maizer) Şi, azi aşa, mîine aşa pînă ce au început suspectările. Trebuia cu orice preț depistat hoțul. — E drept, eu îl suspectam pe Maizer și Maizer pe mine (Eugen Bek). Sortatoarea încerca deseori să dezlege misterul dar fără prea mulți sorți de izbîndă. Infractorul se dovedea deosebit de abil. — Rămîneam ore întregi după program. Poate, poate voi săs. AURELIA LOJiNSCHi Climat favorabil infracţiunii (Contumare in pag. 101) ! • Pentru extinderea reţelelor electrice de la sate, s-au cheltuit în trimestrul II 1971 l 467,9 mii lei, care reprezintă executări de lucrări în Za- 1gon în valoare de 214,6 mii lei, Lădăuţi, Dobîrlău-Valei şi Oituz în valoare de 78,2 mii lei. • Recent, parcul au- 1 to al Autobazei de transport din Sfîntu Gheorghe, s-a îmb bogăţit cu 8 autocamioane, 6 autobasculante de 5,5 tone, 3 autobuze TV cu 40 de locuri şi 5 remorci de 5,5 tone, care vor contribui la o mai bună deservire a beneficiarilor şi a călătorilor. • Astăzi, are loc deschiderea şantierului de iri- gaţii de la C.A.P. Ilieni, în care vor munci 60 de tineri din Sfîntu Gheorghe şi Ilieni. . Noul loc de muncă, va purta denumirea de „Şantierul ti- J neretului“. • I.J.P. Covasna a avizat proiectul de sistematizare a comunei Sita Bulzăului, care prevede reamplasarea centrului civic cu că- mirtul cultural şi clădirea consiliului popular comunal, un dispensar şi o şcoală, st . Unităţile aparţinătoare I.J.V.- L.F. Covasna, vor pune în vînzare azi, 1000 kg, roşii, 1000 kg castraveţi, 4000 căpăţîni salată, 1000 kg spanac, 4000 legături ceapă verde, 1000 I legături ridichi. Q prin O.N.T., filiala Sfîntu Gheor- r \ ghe, elevii școlii din Bățanii \ i Mari, membrii clubului spor- \ tiv „Oltul“, muncitorii I.I.L. 'i ) „Mobila“, muncitorii Fabricii ’ \ textile „Oltul“, vor efectua ^ în următoarele zile, excursii ( cu autocarul şi microbuzul la ? J Doftana şi Bucureşti, a Unui nou concurs special Prono- I ^ Sport în 25 aprilie 1971. In \ \ afară de premiile obişnuite, ^ se alocă 350.000 lei din fondul t special. Fiecare variantă are ţ ţ trei şanse de cîştig. Cu o ^ i variantă de 15 lei puteţi pariticipa la toate formulele. |