Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-22 / nr. 308

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr 308 JOI, 22 aprilie 1971 4 pagini 30 bani Flacăra vie a pasiunii Intr-uda din­ aceste zile, paşii ne-au purtat spre cartierul Simeria din dorinţa de a ne întîlni cu Gheorghe Moldovan, secretarul or­ganizaţiei de partid nr. 9, despre care auzisem multe lucruri bune dobindite in acţiunile pe care le desfăşoară cu cetăţenii pentru în­frumuseţarea și gospodărirea car­tierului. Greu i-am putut da de urmă. Ori era cu tinerii la plan­tatul pomilor­, ori la birourile O.G.L. spre a cere sprijinul în a­­menajarea unui loc de agrement in pădurea Budöskut-ului, ori la prund cu oamenii sa transporte o autobas­culantă de balast. Tîrziu, spre sea­ră, cînd nu mai speram să-l întîl­­nim, l-am găsit săndi la sfat cu Iosif Erdei şi Árpád Gergely■ Se bucu­u că ne poate arăta ceea ce a realizat împreună cu cetăţenii din cartier. Omul care, pînă mai ieri, conducea Topitoria de in de la Reci, acum pensionar, găseşte că mai are multe de făcut în viaţa as­ta. Fire reţinută şi modestă, recep­tiv la tot ce se petrece în jur, Gheorghe Moldovan se dăruieşte cu pasiune activităţii de înfrumu­seţare şi bună gospodărire a cartie­rului. Mărturie stau străzile Ciş­melei, Zöld Peter, Furcui, Bolyai Janos, Dózsa Györgyi care altădată se dovediseră neospitaliere, azi fac o frumoasă impresie vizitatori­lor, cei peste 600 mp. de trotuare construite, locul de aşteptare din staţia de autobuze, nenumăratele ronduri cu flori, scuarul, băncile purtînd culorile curcubeului etc. Toate acestea dau o notă de intimi­tate. Şi e firesc să fie aşa. Respectul şi stima de care se bucură Gheor­ghe Moldovan în rîndul oamenilor de aici, exemplul personal, precum şi dorinţa cetăţenilor de a-şi în­frumuseţa mereu cartierul, locurile de odihnă, a constituit baza aces­tor realizări, şi e firesc să fie aşa. Anii acestui om ascund o viaţă plină de semnificaţii, de trăiri in­tense. La Fabrica textilă „Oltul“ a învăţat pentru prima dată ce înseamnă viaţa, şi procesul muncii s-a format omul energic de astăzi- Acolo şi-a călit conştiinţa, curajul, încrederea în viitor... L DANA (Continuare în pag a 3-a) A PfcflfcETAUT I5W TOW VftRlfeE, TOTITI-VA! la întîmpinarea semicentenarului MERITORII FAPTE DE MUNCĂ In industria judeţului Covasna, decada a II-a din luna aprilie a.c., vine să marcheze noi succese in realizarea planului de producţie. Bilanţul prestigios al trimestrului I şi al primei decade din această lună se amplifică cu noi realizări în îndeplinirea şi depăşirea planu­lui, rezultate închinate sărbătoririi semicentenarului partidului nostru. In această decadă s-a continuat a­­ceeaşi muncă organizată la majori­tatea întreprinderilor, reliefînd in­teresul şi elanul colectivelor din în­treprinderi, pentru obţinerea de rezultate superioare pe linia creş­terii noastre economice şi asigura­rea în activitatea de producţie a unei eficienţe pe măsura exigenţe­lor şi a posibilităţilor de care se dispune. Este îmbucurător să consemnăm că din planul pe luna aprilie, la producţia marfă, în perioada 1—20 aprilie 1971 s-a realizat o proporţie de 67,4»/o , din care industria repu­blicană 67,6 »/o, industria locală 66,5‘/o, iar industria cooperatistă 68,2°/o. Rezultate bune au obţinut toate colectivele de muncă. S-au re­cuperat în această perioadă şi res­tanţele semnalate în decada I, la unele produse principale, ceea ce vine să sublinieze faptul că, la fie­care întreprindere producţiei i se asigură o ritmicitate corespunzătoa­re, fără care nu se pot obţine rea­lizări bune şi constante. Trebuie să remarcăm, că la obţinerea acestor succese un aport deosebit îl au co­muniştii din fiecare întreprindere, care prin exemplul lor personal mobilizează şi ceilalţi salariaţi, la îndeplinirea şi depăşirea angaja­mentelor asumate în cinstea semi­centenarului partidului. Rezultatele economice de la înce­putul anului, vin să confirme fap­tul că planul pe primele patru luni ale anului 1971, are toate condiţiile să fie îndeplinit înainte de termen, asigurîndu-se astfel în circuitul e­­conomic naţional şi pe piaţa exter­nă, noi valori materiale. Organele şi organizaţiile de partid, conduce­rile administrative, au datoria de a lua toate măsurile în zilele cit au mai rămas pînă la sfîrşitul lunii, pentru a menţine şi chiar amplifica aceste depăşiri de plan, cinstind astfel cu noi fapte de muncă, glo­riosul semicentenar al partidului nostru. Csortán Lajos, maistru tratamen­­tist la Fabrica de șuruburi, din Tîrgu Secuiesc. 50 DE HECTARE ÎMPĂDURITE INTR-O SINGURA ZI Ziua de ieri a constituit pen­tru lucrătorii Inspectoratului silvic Covasna, o zi „plină“ — s-au împădurit 50 de hectare. Cele mai bune rezultate le-au obţinut ocoalele silvice Tîrgu Secuiesc şi Covasna. Noile plan­taţii cuprind în cea mai mare parte specii productive — brad şi molid — cu o mare eficienţă economică. Dintre fruntaşii de ieri, în acţiunea de împădurire menţionăm pe : brigadierii Er­­csey Alexandru de la Ocolul silvic Covasna şi Ranez Alexan­dru, de la Ocolul silvic Tîrgu Secuiesc. In cinstea semicente­narului, ocoalele silvice din Tîrgu Secuiesc şi Covasna şi-au luat angajamentul ca planul de împădurire pe luna mai să fie îndeplinit cu 10 zile înainte de termen. Palatul poștei din orașul Sfîntu Gheorghe. Dialog fructuos între comerţ şi cetăţeni Constituind un mijloc eficient de cunoaştere a opiniilor cetăţenilor privind activitatea unităţilor co­merciale, întâlnirile dintre aceştia şi conducerea Organizaţiei comer­ciale locale din Sfîntu Gheorghe, organizate de Consiliul orăşenesc al sindicatelor, sunt totodată un prilej de dezbatere a problemelor legate de aprovizionarea magazi­nelor, deservirea cetăţenilor şi în­lăturarea deficienţelor semnalate. La ultima dintre acestea au parti­cipat numeroase gospodine, din di­ferite cartiere ale oraşului, pre­cum şi Mihai Bunika, directorul Direcţiei comerciale a Consiliu­lui popular judeţean, Vilm­an Jolan, preşedinta Consiliului orăşenesc al sindicatelor, Bereczki­­ Vilma, pre­şedinta Comitetului judeţean al fe­meilor, Ehei Ernest, directorul O.C.L. Mixrt Sfîntu Gheorghe. Au lipsit însă reprezentanţii I.L.F. So­­pasna. Echipele de control obştesc au vizitat majoritatea unităţilor co­merciale, discutînd cu gestionarii, vânzătorii şi cetăţenii prezenţi în unităţi, încheind procese-verbale în care au fost incluse observaţii- RADU VAIDA (Continuare în pag. a 3-a) Județul Covasna la confluența a două cincinale mai lini] Bilanţ şi perspective Recent, sub egida secţiei de pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid, a fost editată lucrarea „Ju­deţul Covasna la confluenţa a două cincinale“. Prezentînd, cu ajutorul sintetic al cifrelor, un bogat materi­al faptic, lucrarea oferă cititorului realizările obţinute de către oame­nii muncii, români şi maghiari în­frăţiţi în muncă şi idealuri, locuitori ai judeţului Covasn­a, sub directa conducere şi îndrumare a Comite­tului judeţean de partid, contribu­ţia lor la măreaţa operă de edifica­re a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, în patria noastră. Lucrarea, concepută după cum am mai spus, ca un tablou sintetic al împlinirilor marcate în cincina­lul recent încheiat, reflectă, în ultima sa parte, perspectivele dez­voltării județului pe toate planurile — economic, social și cultural. Sunt evidente în acest sens, creş­terile de la un an la altul la pro­ducţia de cărbune, cherestea, cără­mizi şi blocuri ceramice, fire de bumbac, ţesături de bumbac, carne şi brânzeturi, care în 1970 au crescut faţă de 1965 cu 93,1 la sută, 11,4 la sută, 470,1 la sută, 37,3 la sută, 83,5 la sută, 63,6 la sută şi respectiv, 57,9 la sută. In acelaşi timp, în economia in­dustrială a judeţului şi-au făcut de­butul noi produse ca : organe de asamblare, amidon, glucoza, con­fecţii textile, însemnată premieră industrială a cincinalului precedent pe aceste meleaguri. Reflectate fidel de realizările ob­ţinute pînă acum, investiţiile alo­cate judeţului Covasna în perioada 1966-1970, însumînd 1,8 miliarde lei, au fost cu 2,6 mai mari decît în cin­cinalul 1961-1965. Aceasta a permis ca pe harta judeţului să apară o­­biective noi cum sînt : Fabrica de şuruburi, Fabrica de amidon, Fa­brica de confecţii de la Tîrgu Se­cuiesc. In acelaşi timp au fost mo­dernizate o serie de alte fabrici şi obiective economice, ca­­ Fabrica textilă „Oltul“, I.M. Căpeni, Fabri­ca de ţigarete, I.I.L. „Mobila“, I.I.L. „Poliprod“ Tg. Secuiesc, I.I.L. „Ba­zaltul“, etc. Tot ca urmare a volumului de investiţii alocate­­judeţului Covas­­na, prin grija partidului şi statului au fost construite şi date în folo­sinţă: palatul poştelor cu 1 000 linii telefonice, un cinematograf cu :500 de locuri la Sfîntu Gheorghe, sediul sindicatelor, 25 şcoli cu 122 săli de clasă ş.a. Agricultura (capitolul IV al lu­crării amintite) a cunoscut şi ea o continuă dezvoltare în cincinalul precedent, asigurîndu-i-se o puter­nică bază tehnico-materială pentru dezvoltarea intensivă a producţiei vegetale şi zootehnice. Ca urmare, în 1970 la un tractor fizic i-au reve­nit 98 hectare teren arabil, faţă de 157­ hectare în anul 1965, dublîndu-se aproape şi cantitatea de îngrăşămin­te încorporate în sol. In acelaşi timp au crescut şi efectivele de a­­nimale, precum şi producţia anima­lă. în anul 1970, judeţul nostru a rea­lizat o încărcătură de 39,3 taurine, 89,4 porcine şi 102 ovine la 100 ha. teren, situîndu-se printre primele judeţe ale ţării. RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 2-a) Ziua înfrumuseţării Colectivul Fabricii de amidon din Tîrgu Secuiesc, se pre­găteşte să întîmpine marea sărbătoare de la 8 mai cu rezultate pozitive în domeniul producţiei şi prin acţiuni de muncă pa­triotică menite să transforme urmele lăsate de şantierul ce a înălţat fabrica, în frumoase spaţii verzi, care să confere mediu­lui înconjurător prospeţimea primăverii. In acest sens, ziua de miercuri a fost decretată ziua înfrumuseţării, zi în care „obiectul muncii“ îl constituie florile şi arbuştii ornamentali. în cadrul acestei acţiuni, ce urmează să se încheie la sfîrşitul lu­nii aprilie, efectuîndu-se pînă în prezent peste 800 om/ore mun­că patriotică, s-au evidenţiat lucrătorii din schimbul condus de maiştrii Ion Mihălţan şi Eugen Lörincz. Calitatea e bună ! pare să spu­nă expresia lui Pais Gheorghe, operator la Fabrica de amidon Tîrgu Secuiesc. Timpul bun permite terminarea plantării cartofilor in toate cooperativele agricole! In ultimele patru zile, ritmul lu­crărilor din campania agricolă de primăvară s-a accelerat considera­bil, cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţ reuşind să plante­ze peste 2.170 hectare cu cartofi, în­treprinderea agricolă de stat în judeţ, a terminat plantatul cartofi­lor iar în cooperativele agricole d­e producţie, lucrarea a fost executa­tă pe 74 la sută din suprafaţa des­tinată cartofului. Creşte şi numărul acelor coope­rative agricole care au terminat în întregime plantatul cartofilor. Coo­perativelor agricole din Zagon şi Pă­­păuţi, — care au fost primele cu ter­minarea acestei lucrări, — s-au a­­lăturat şi unităţile din Mereni şi Baraolt, iar cooperatorii din Brăduţ sunt şi ei pe terminate cu plantatul deşi au avut 280 hectare planificate cu cartofi. Dacă situaţia plantării cartofilor în judeţ şi în majoritatea coopera­tivelor agricole este satisfăcătoare, sunt însă o serie de unităţi agricole cooperatiste, — tocmai cele mai mari cultivatoare de cartofi — unde stadiul lucrărilor este nesatisfăcă­­tor. Printre acestea se numără Ta­­maşfalău, Poian, Petriceni,­­Turla, Sînzieni, Dalnic, Brateş, Bicsad ş.a. Timpul este înaintat şi se impune ca în unităţile agricole rămase în ur­mă, forţa de muncă şi folosirea mijloacelor mecanice, să fie organi­zată în aşa fel ca şi aceste coope­rative agricole să poată termina cu plantatul cartofilor într-o perioadă cit mai scurtă. O cauză a rămînerii în urmă a plantatului cartofilor în cooperati­vele specializate pentru producerea de sămînţă, este şi aceea că din ce­le 2.009 tone de cartofi din soiuri în ziarul de azi, „ Secvenţe­le culturale de mare productivitate pe care tre­buiau să le primească unităţile din zona închisă a cartofului, au sosit doar 900 tone. In aceste cooperati­ve, deşi terenul este pregătit, lucră­rile de plantat stagnează din lipsa de sămînţă. Este necesar ca secto­rul producţiei vegetale din Direcţia generală a agriculturii să urgente­ze livrarea cartofilor de sămînţă, de către furnizori. Decada cărţii româneşti Carnet de cinefil Sport Pag. 3 Terminarea cit mai grabnică a în­­sămînţărilor se impune şi prin fap­tul că pe terenurile semănate de timpuriu, trebuie începute lucrările de întreţinerea culturilor, acţiune care va concentra toate forţele de muncă şi tractoarele de care dispu­ne agricultura judeţului. D. SZABD Pag. 2 Tractoriştii au apăsat pe accelerator Intr-o discuţie avută nu demult cu un­ grup de tractorişti despre felul cum a fost declanşată cam­pania de primăvară, cineva a spus: — Tractoriştii au apăsat pe acce­lerator şi au demarat... campania ! Figura aceasta de stil m-a im­presionat mai­ ales­ prin încărcătura sa de adevăr,. In ziua de azi, nici­ nu, ne-am putea închipui lucrări în a­­gricultură fără maşinile agricole. Contribuţia mecanizării a devenit hotărâtoare. ■ iar ,tractorul un .„sine qua-non“ al campaniilor agricole. Am vizitat deunăzi secţia de, me­canizare din , Chilieni, a Î.M.A. Sfîntu Gheorghe,, secţie care deserveşte , cooperativele agri­cole,­­ de producţie Chilieni şi Coşeni. în curtea­­ secţiei, cite­va tractoare primeau ultimele „îngri­jiri“ înainte, de a porni pe cîmp. Revizia motoarelor şi întreţine­rea ,lor este una din principalele noastre, pe ocupaţri, îmi spune­ me­canicul Iosif Pap, unul din , con­ducătorii secţiei. Nici un tractor nu pleacă din secţie fără ca tractoris­tul să nu fie convins că nu va a­­vea.. . surprize pe cîmp. Reparaţiile de bună calitate exe­cutate înainte de începerea campa­niei agricole de primăvară, au fă­cut ca acum, în toiul ei, fiecare oră de lucru să poată fi folosită din plin. La aceasta a contribuit price­perea tractoriştilor György Nagy, Constantin Szarvas, István Toth, Ferencz Pet­re, László şi Sándor Rá­­polthi, Gyula Pataki, adevăraţi maeş­tri ai volanului de tractor şi ai mî­­nuirii dispozitivelor maşinilor agri­cole, precum şi munca responsabilă a mecanicilor de întreţinere Iosif Fetécs şi Lajos Kanya. Pe suprafaţa C.A.P. Chilieni practic au fost încheiate însămîn­­ţările. S-a însămînţat ovăz, or­­zoaică, s-au plantat cartofi, închein- O­­RADE­A­NU (Continuare în pag. a 3-a) Lipsa de supraveghere şi indisciplină au creat. Şedinţa se deschide. Pe rol cauza privind furtul de panta­loni de la Fabrica de confecţii „Secuiana“. Autor — Boldijar Zsigmond. Vârsta — 30 ani. Pro­fesia — croitor. — Astăzi se va lămuri totul (se auzi o voce din sală). In sala de şedinţe a fabricii mulţi muncitori au venit să a­­siste la judecarea publică a „tovarăşului“ lor. Nimeni nu se aşteptase ca el să dovedească un grad de con­ştiinţă atît de scăzut, să fure din bunurile întreprinderii, mun­ca întregului colectiv. Acum Boldijar este chemat să răspundă în faţa legii pentru faptele sale, să răspundă în fa­ţa tovarăşilor de muncă pen­tru nechibzuinţa sa. întrebat de ce a săvârşit in­fracţiunea. Încearcă o motivare puerilă, în spatele căreia se as­cunde adevăratul său caracter. — Nu mi-am dat seama. Am crezut că n-o să mă prindă. Deci Boldijar dacă nu ar fi fost prins şi-ar fi continuat ac­tivitatea infracţională. — Era un om uşuratic. Ci­dată a sărit pe fereastră pen­tru a-şi procura băuturi alcoo­lice pe care le-a introdus în fabrică (martorul Alexandru Maizer). — Exercita meseria la domi­ciliu fără autorizaţie. Ii plăcea să se afle în compania unor ti­nere cu o comportare discuta­bilă în oraş deşi este căsătorit (martora Margit Szász). Apărarea încearcă să-i uşure­ze situaţia, să-l facă mai pu­ţin răspunzător dar opinia pu­blică este prezentă, ea nu to­lerează asemenea fapte. Munci­torii cinstiţi de la „Secuiana“ s-au întrunit să-i spună în faţă ce gîndesc despre el, să dea un avertisment celor care încă mai sunt dominaţi de concepţii retrograde. Boldijai Zsigmond se face vi­novat pentru furtul a trei pe­rechi de pantaloni, pe care i-a sustras din fabrică. Povestea asta cu dispariţia unor confec­ţii, a dat multă bătaie de cap maiştrilor din secţia finisaj. — Constatam lipsa la noi în secţie. Toate confecţiile erau predate pe bază de bonuri. Ne primeam dar cînd să efectuăm expedierea... (Alexandru Mai­zer) Şi, azi aşa, mîine aşa pînă ce au început suspectările. Trebuia cu orice preț depistat hoțul. — E drept, eu îl suspectam pe Maizer și Maizer pe mine (Eugen Bek). Sortatoarea încerca deseori să dezlege misterul dar fără prea mulți sorți de izbîndă. Infrac­torul se dovedea deosebit de a­­bil. — Rămîneam ore întregi după program. Poate, poate voi săs. AURELIA LOJiNSCHi Climat favorabil infracţiunii (Contu­mare in pag. 10­1) ! • Pentru extinderea reţe­­­lelor electrice de la sate, s-au­­ cheltuit în trimestrul II 1971 l 467,9 mii lei, care reprezintă­­ executări de lucrări în Za- 1­gon în valoare de 214,6 mii­­ lei, Lădăuţi, Dobîrlău-Vale­­­i şi Oituz în valoare de 78,2 mii lei. • Recent, parcul au- 1 to al Autobazei de transport­­ din Sfîntu Gheorghe, s-a îmb­­ bogăţit cu 8 autocamioane, 6­­ autobasculante de 5,5 tone, 3­­ autobuze TV cu 40 de locuri­­ şi 5 remorci de 5,5 tone, care­­ vor contribui la o mai bună­­ deservire a beneficiarilor şi a călătorilor. • Astăzi, are loc­­ deschiderea şantierului de iri-­­ gaţii de la C.A.P. Ilieni, în­­ care vor munci 60 de tineri­­ din Sfîntu Gheorghe şi Ilieni. . Noul loc de muncă, va purta­­ denumirea de „Şantierul ti- J neretului“. • I.J.P. Covasna­­ a avizat proiectul de sistema­­­­tizare a comunei Sita Bu­­l­zăului, care prevede reampla­­­­sarea centrului civic cu că-­­ mirtul cultural şi clădirea­­ consiliului popular comunal,­­ un dispensar şi o şcoală, st . Unităţile aparţinătoare I.J.V.-­­ L.F. Covasna, vor pune în­­ vînzare azi, 1000 kg, roşii,­­ 1000 kg castraveţi, 4000 căpă­­­ţîni salată, 1000 kg spanac,­­ 4000 legături ceapă verde, 1000 I legături ridichi. Q prin­­ O.N.T., filiala Sfîntu Gheor- r \ ghe, elevii școlii din Bățanii \ i Mari, membrii clubului spor- \ tiv „Oltul“, muncitorii I.I.L. 'i ) „Mobila“, muncitorii Fabricii ’ \ textile „Oltul“, vor efectua ^­­ în următoarele zile, excursii (­­ cu autocarul şi microbuzul la ? J Doftana şi Bucureşti, a Un­u­i nou concurs special Prono- I ^ Sport în 25 aprilie 1971. In \ \ afară de premiile obişnuite, ^ se alocă 350.000 lei din fondul t special. Fiecare variantă are ţ ţ trei şanse de cîştig. Cu o ^ i variantă de 15 lei puteţi par­­i­­­ticipa la toate formulele. |

Next