Cuvîntul Nou, iulie 1971 (Anul 4, nr. 368-394)

1971-07-22 / nr. 386

Pag. 2 TINERET- TINEREŢE GlNDURI ŞI FAPTE Pregătirea ideologică a tineretului la cotele exigenţei maxime Măsurile adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., la pro­punerile secretarului ger­eral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, formează un tezaur de o inestimabilă valoare şi­­ pentru activitatea organizaţiei U.T.C., că­reia îi revin sarcini deosebit de importante în pregătirea politico­­ideologică şi educarea comunistă a tineretului din patria noastră. Dezbaterile din cadrul consfătu­irii de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activi­tăţii politice şi cultural-educative au reliefat, printre altele, o serie de lipsuri şi deficienţe în activitatea desfăşurată în acest domeniu, de către Uniunea Tineretului Comu­nist în rîndul membrilor săi. Este o datorie de onoare a organizaţiei noastre să înlăture aceste neajun­­suri, să-şi îmbunătăţească şi inten­sifice munca de pregătire ideologi­că a tinerei generaţii, la nivelul exigenţei maxime, imprimate cu consecvenţă de conducerea parti­dului nostru comunist. Un prim pas, în acest sens, îl constituie stu­dierea temeinică, aprofundată şi dezbaterea documentelor mai sus­menţionate, în cadrul tuturor or­ganizaţiilor U.T.C. din judeţ, în­tregul activ U.T.C. trebuie să gă­sească şi să utilizeze, în lumina do­cumentelor Congresului al IX-lea al U.T.C., cele mai potrivite for­me şi metode ale muncii politico­­ideologice şi cultural-educative în rîndul tineretului. Realitatea, con­cretul cotidian, realizările con­strucţiei socialiste în judeţul nos­tru, în ţara întreagă ne oferă argu­mente grăitoare în sprijinul for­mării unei înalte conştiinţe politice, în spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de munca înfrăţită a tinerilor români, maghiari şi de alte naţio­nalităţi, a întregului popor, care-şi clădeşte un trainic prezent socia­list şi viitor comunist. De aseme­nea, învăţământul ideologic U.T.C. va trebui să-şi îmbunătăţească conţinutul iar selecţia şi preplăti­­rea propagandiştilor să fie optime, în vederea dezvoltării spiritului partinic, militant, al combativităţii revoluţionare în rîndul tineretului. O sarcină deosebită, ce revine organizaţiei de tineret, este şi edu­carea moral-cetăţenească a tinerei generaţii. Un loc important trebuie să-l ocupe activitatea de cunoaş­tere şi respectare, de către toţi ti­nerii, a normelor de convieţuire socială, a legalităţii socialiste, a implicaţiilor ce decurg din încălca­rea acestor®, pentru prevenirea şi combaterea actelor antisociale. In acest sens, preconizăm organiza­rea unor expuneri şi dezbateri pe teme educative,, la nivelul organi­zaţiilor U.T.G., iar în căminele cul­turale, cluburi şi casele de cultură vom iniţia, cu sprijinul organelor de stat, întîlniri cu jurişti, pentru cunoaşterea şi popularizarea le­gilor statului, în scopul preve­nirii încălcării acestora, pre­cum şi alte acţiuni educati­ve, folosind toate mijloace­le de influenţare — gazetele sati­rice, staţiile de radioamplificare, brigăzile de agitaţie etc. Tot­odată vom manifesta intran­sigenţă­ şi combativitate faţă de toţi tinerii fără de ocu­paţie, preocupîndu-ne de inte­grarea lor în cîmpul muncii. Comi­tetele orăşeneşti şi comunale U.T.C. care au în subordine cluburi ale tineretului, trebuie să asigure ac­tivităţii acestora un conţinut po­litic corespunzător, de educaţie patriotică, de cunoaştere a trecu­tului de luptă al partidului şi po­porului nostru, de educaţie steist­­ştiinţifică, în lumina învăţăturii marxist-leniniste. .Realizarea tuturor acestor dezi­derate implică o intensă activitate politică, ce va trebui desfăşurată la toate nivelele şi cu toate cate­goriile de tineri. Numai astfel vom putea răsplăti partidul nostru co­munist pentru grija pe care o poartă tinerei generaţii, construc­torii măreţului edificiu al socialis­mului şi comunismului în patria noastră. FRANCISC GALI, secretar al Comitetului județean Covasna al U.T.C. Organizaţia U. T. C. - factor mobilizator al tineretului la lucrările agricole Una din formele organizatorice noi adoptate în organizaţiile jude­ţene de tineret în urma Congre­sului al IX-lea al U.T.C. este în­fiinţarea consiliilor pentru munca în rîndul diferitelor categ­­ii de tineri. Acum, la cîteva luni după înfiinţarea lor, în plină campanie a lucrărilor agricole, ne-am­ adresat tovarăşului ENDRE AMBRUŞ pre­şedintele Consiliului tineretului sătesc, pentru a afla care este programul de lucru al aces­tui consiliu, măsurile între­prinse de organizaţia judeţea­nă de tineret pe linia sporirii contribuţiei tineretului sătesc la creşterea producţiei agricole. Endre Ambruş — Trebuie să mărturisesc­­ că în rîndul or­ganizaţiilor din judeţul nostru, cele din unităţile cooperatiste agricole au înregistrat o ră­­mînere în urmă sub­ aspectul con­solidării lor organizatorice, fapt ce generează lacune în activităţile desfăşurate. De ceea, un prim obiectiv al programului nostru a fost ridicarea pregătirii politico­­ideologice şi profesionale. In acest sens am organizat acţiuni de popu­larizare şi explicare a documente­lor de partid şi­ de stat, apărute în perioada care s-a scurs de la Con­gresul­ al X-lea al partidului pînă în prezent, punînd un accent deo­sebit pe cele referitoare la dez­voltarea actuală şi de viitor a a­­griculturii. Pentru mecanizatorii care lucrează în C.A.P., în afara ac­ţiunilor amintite s-au organizat şi altele, care urmăresc pregătirea lor profesională, creşterea respon­sabilităţii faţă de profesia aleasă. In această direcţie, aş aminti „O­­limpiada mecanizatorilor" care es­te în curs de desfăşurare şi con­cursul „Secţia cu cele mai bune rezultate", în cadrul concursurilor s-au stabilit ca obiective ale în­trecerii: productivitate pe tractor, economii la carburanţi şi lubrifi­­anţi, întreţinerea tractoarelor, dis­ciplina la locul de muncă, cheltu­ieli la 1000 lei producţie şi altele. Obiectivele au fost aduse la cu­noştinţa tuturor mecanizatorilor, căr­ora li s-au dat încă de la înce­put fişele de participare la concurs. Pentru tinerii din cooperativele a­­gricole de producţie am organizat un schimb de experienţă la I.A.S. Sfîntu Gheorghe, pe tema : „Iriga­ţiile — mijloc important în spori­rea producţiei vegetale" ; consfă­tuirea : „Metode folosite de orga­nizaţiile U.T.C. în mobilizarea ti­nerilor la muncile agricole", la Tu­­ria­­ „Disciplina la locul de muncă — componentă de bază a eticii socialiste", la Tîrgu Secuiesc şi al­tele. Red. — In perioada verii lu­crările principale în agricultură sunt cele de întreţinere a culturi­lor. Care sînt preocupările privind mobilizarea tinerilor la această ac­ţiune ? E. A. — Atenţia pe care noi am acordat-o acestei probleme se materializează în rezultatele obţi­nute pînă acum. In timpul munci­lor patriotice de 2 săptămîni, ele­vii liceului agricol şi ai celui de cul­tură generală din Tîrgu Secuiesc au sprijinit cooperativele agricole de producţie din Lunga şi Tîrgu Secuiesc, efectuând lucrări de în­treţinere pe 150 hectare. Tot aici aş aminti participarea tineretului la executarea unor lucrări de iri­gaţii la G.A.P. Ilieni, al căror re­zultat este irigarea a 100 hectare. Red. — la ordinea zilei în agri­cultură este acum şi recoltatul pă­ioaselor, al furajelor, transportul acestora. Care este participarea tineretului la aceste acţiuni ? E. A. — în rândul mecaniza-torilor, pregătirea campaniei de recoltare a început încă cu multe săptămîni în urmă, prin executa­rea lucrărilor de reparaţii a utila­jelor şi maşinilor agricole. Cu spri­jinul conducerii S.M.A. şi a în­treprinderii de mecanizarea agri­­­­culturii, la nivelul secţiilor au avut loc consfătuiri de producţie în ca­drul cărora s-a făcut şi instruirea lor în vederea desfăşurării campa­niei de recoltare. Cît priveşte ti­nerii din comune, organizaţiile din G.A.P. au primit indicaţii pe baza cărora s-a întocmit, un plan de mobilizare la acţiunea de recoltare a păioaselor, a tuturor uteciştilor din comună, inclusiv elevii şi studen­ţii, în vederea încheierii acesteia în termenul prevăzut de organele agricole. In comunele Turia, Zagon, Talmaşfalău, s-au organizat echipe de tineri care vor lucra pe combi­ne, la transportul cerealelor şi eli­berarea terenului de paie, echipe care vor munci şi în continuare, în aceste formaţii, la lucrările ca­re vor urma. în ceea ce ne priveşte, fiecare membru al consiliului are sarcina de a studia pînă la sfîrşi­­tul anului situaţia tinerilor din co­munele de care răspunde, sub as­pectul contribuţiei celor din C.A.P. la realizarea sarcinilor de produc­ţie ale acestora. Concluziile care se vor desprinde se vor sprijini, desigur, la elaborarea viitoarelor planuri de măsuri, la luarea ace­lora care să aibă o eficiență maxi­mă în sporirea contribuţiei tine­retului la întărirea economică, or­ganizatorică a cooperativelor agri­cole de producţie. Convorbire consemnată de B. MIRCE­A .. •••.• •. .­.ev...... ................. ;v.v. • v.v.­.v •.••• .. ■ •­­ . Alături de vîrstnici, tinerii participă intens la lucrările campaniei agricole de vară. Foto : A. BARTHA Consfătuirea naţională a tinerilor maiştri, tehnicieni şi ingineri - Braşov '71 In zilele de 17—18 iulie a.c. a avut loc, la Braşov, Con­sfătuirea naţională a tinerilor maiştri, tehnicieni şi ingineri, avînd ca scop valorificarea experienţei organizaţiei de tineret în ridicarea nivelului combativităţii revoluţionare şi a spiritu­lui militant al întregii activităţi politice, ideologice, de educa­ţie comunistă şi profesională, desfăşurată în rîndul tinerilor din industrie. Discuţiile pe marginea referatelor prezentate, precum şi dezbaterile în cadrul secţiunilor au prilejuit un viu schimb de experienţă, de păreri. Au fost abordate probleme de o deosebită actualitate, cum ar fi: colaborarea dintre maiştri şi organizaţia U.T.C. în vederea integrării profesionale a tineretului în procesul de producţie ; rolul maistrului în for­marea la tinerii muncitori a aptitudinilor şi dragostei pentru meseria aleasă; contribuţia tinerilor maiştri, tehnicieni şi in­gineri la buna desfăşurare a activităţii elevilor şi studenţilor practicanţi ; perfecţionarea activităţii cercurilor de creaţie tehnico-ştiinţifice -1.a. Considerăm că aceste probleme trebuie să preocupe în mai mare măsură şi organele şi organizaţiile U.T.C. din unităţile industriale de pe teritoriul judeţului nos­tru. Importantele realizări obţinute în ultimii ani în procesul industrializării, prevederile grăitoare ale planului cincinal 1971-1975 creează un teren deosebit de fertil pentru fructifi­carea experienţei valoroase a organizaţiei noastre de tineret, scoasă în evidenţă la această reuşită consfătuire. DOMOKOS ERNŐ ! Agenda U.T.C • In această vacanţă de vară, mulţi, foarte mulţi elevi din judeţul nostru şi-au manifestat dorinţa de a se angaja în producţie, pe şantiere de construcţii, în întreprinderi, la pronp etc. De la întorsura Buzăului la Baraolt, de La Covasna la Dobîrlău, sute şi sute de elevi ai şcolilor generale, ai li­ceelor, muncesc cu dragoste şi entuziasm alături de ceilalţi muncitori — tineri şi vîrstnici — la realizarea unor obiective economice, social-culturale. Astfel, pe şantierul de locuinţe, pe cel al noului hotel turistic din Covasna lucrează peste 70 de elevi, la extinderea peronului gării din întorsura Bu­zăului, aproape 30 , i­ar la modernizarea şi repararea drumu­rilor judeţene pot fi întâlniţi numeroşi elevi de la şcolile din Bălanii Mari, Arad­, Brăduţ, Baraolt. La I.A.S. de la Gîm­­pu-Frumos şi Catalina, alături de salariaţii acestor întreprin­deri muncesc circa 100 de elevi din Reci şi Ghelinţa. Pentru frumosul lor gest, al atitudinii de preţuire a mun­cii, sincere felicitări! • Ieri şi alaltăieri, activele U.T.C. din oraşele Sfîntu Gheorghe, respectiv Baraolt şi Covasna, au dezbătut progra­mul de măsuri privind îmbunătăţirea activităţii ideologico­­educative, elaborat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. • Numeroşi tineri din secţia filatură a Fabricii textile „Oltul" Sfîntu Gheorghe, l-au avut ieri, în mijlocul lor, pe tov. Ladislau Kovács, membru al Comitetului judeţean U.T.C., care Ie-a vorbit despre viaţa şi activitatea scriitorului Va­­sile Alecsandri. In cadrul aceleiaşi întâlniri s-au discutat, de asemenea, unele probleme privind comportarea civilizată a tînărului în societate.­­ In aceste zile, membrii organizaţiei U.T.C. din ca­drul C.A.P. Reci, lucrează intens la amenajarea Mestecăni­­şului, care va găzdui apropiatul festival de muzică uşoară „Nufărul". • Organizaţiile U.T.C. din Bodoc, Vîrghiş şi Baraolt au colectat şi vor preda, pînă la sfîrşitul acestei săptămîni, o cantitate de 8 tone fier vechi. • Intensă activitate a Filialei judeţene a B.T.T. Ieri, a plecat cel de-al 9-lea grup de 40 tineri din judeţ, într-o ex­cursie de 6 zile în Delta Dunării Cu o zi înainte, 47 elevi ai Liceului nr. 2 Sfîntu Gheorghe au pornit într-o excursie de 10 zile în R. P. Ungară Duminică 25 iulie a.c., alţi 30 de ti­neri din judeţ vor călători pe meleagurile Uniunii Sovietice, timp de 12 zile. Drum bun ! k"iiiiiii GUVÎNTUL NOU ANUL IV. Nr. 386 Calitatea lucrărilor - o problemă a întregului şantier Transpunerea în viaţă a obiecti­velor celui de-al X-lea Congres al P.G.R., obiective printre care un loc important îl ocupă dezvolta­rea în continuare a judeţelor nou înfiinţate, se materializează în ju­deţul Covasna în volumul mare de investiţii, care se vor concretiza în noi obiective industriale şi so­­cial-culturale. Acest lucru va con­feri judeţului un loc de seamă în ierarhia unităţilor administrativ­­teritoriale ale ţării. Contextul a­­cestei dezvoltări impune construc­torilor noştri sarcini, un ritm alert de muncă vizînd, în paralel cu vo­lumul construcţiilor, şi calitatea a­­cestora. Organizaţiilor de partid de pe şantiere le revine în acest sens sarcina importantă de conştientiza­re a muncitorilor asupra necesită­ţii sporirii eforturilor pentru a în­deplini sarcinile de plan ale în­treprinderii. Pregătirea producţiei anului 1971, primul an al actualului cinci­nal a fost obiectivul principal al dezbaterilor în cadrul adunărilor generale ale comuniştilor care lu­crează pe şantierele de construcţii. Participarea combativă, luarea de poziţie faţă de unele neajunsuri care se manifestau pe şantierul nr. 2 din cadrul I.J.C.M. au fost du­blate de o serie de măsuri polistice şi organizatorice ale căror rezultate încep să se întrezărească. Comu­nişti ca László Kozma, Péter Vas, Pál Vass, Tihamér Vas, Andrei Ütő, fraţii Imre şi Andrei Ungvári, care în adunările de partid fac pro­puneri valoroase, sunt principalii mobilizatori ai traducerii în viaţă a propunerilor lor. O simţitoare îmbunătăţire a ca­lităţii lucrărilor se remarcă, ca ur­mare a valorificării propune­rii comunistului Géza Mar, de a se preda lucrările în fază. Acest fa­pt a dus la spo­rirea considerabilă a responsabili­tăţii zidarilor, vopsitorilor, insta­latorilor pentru calitatea lucrărilor efectuate, a contribuit la scurtarea Viaţă de partid termenelor de finisare a construc­ţiilor şi, în acelaşi timp, la reali­zarea unor importante economii la forţa de muncă necalificată. Folo­sirea raţională a timpului de lucru a făcut posibil ca o serie 11 de obiec­tive la blocul nr. 8, din cartierul Ciucului, hala de turnătorie a I.I.L. „Localprod", hala de turnare de la poligonul de prefabricate, şi pri­mul nivel al hotelului „Oltul", să fie terminate în roşu la terme­nul stabilit. Rezultatele obţinute confirmă o­­portunitatea măsurilor luate, ca în fiecare formaţie de lucru să fie re­partizaţi câte 1—3 membri de par­tici crare au primit sarcina de a se ocupa cu acei salariaţi care consti­tuiau o problemă pentru şantiere. In felul acesta s-au redus simţi­tor cazurile de indisciplină la lo­cul de producţie.­­ Deoarece numărul întîrzieri­­lor şi absenţelor nemotivate de la serviciu se menţine încă la un ni­vel destul de ridicat, ne relatează tovarăşul Mihai Biszok, secretarul biroului organizaţiei de bază, în­tr-o recentă adunare generală, a cărei ordine de zi a fost analizarea realizării planului, a disciplinei şi folosirii raţionale a timpului de lu­cru, s-a propus să se introducă o evidenţă severă a participării la muncă. Participarea responsabilă a comuniştilor Mihai Rapolti, Gheor­ghe Vereş, Ludovic Abraham, Fe­­rencz Simon, a capacităţii lor de mobilizare a colectivelor din care fac parte, au dus la rezultate bune şi în ceea ce priveşte productivi­tatea muncii. Astfel, la­­sfârşitul lu­nii trecute faţă de 5.204 lei cît s-a realizat în luna mai pe salariat, s-a ajuns la 6.530 lei, descoperin­­du-se­ astfel rezerve serioase­, care au oferit posibilitatea sporirii an­gajamentelor, în ceea ce priveşte indicatorul productivitatea muncii, în lunile ce urmează. Măsurile sta­bilite, urmărirea permanentă a în­deplinirii lor, de către biroul orga­nizaţiei de bază, de către comu­nişti, face posibilă, reducerea chel­tuielilor planificate la 1.000 de lei producţie, cu 3 lei, pînă la sfîrşitul anului, precum şi o îmbunătăţire a gradului de folosire a fondului de timp cu 2 la sută. M. BEICEANU 1 75 de ani de la naşterea lui Bitay Árpád (1896 — 1937) . Opera unei vieţi în slujba întăririi relaţiilor trăieşti „Cercetările şi constatările sale lingvistice, în mod deosebit activitatea desfăşurată pentru demonstrarea legăturilor ling­vistice, literare şi in general culturale româno-maghiare for­mează un unicat în viața ştiințifică transilvăneană." „Hirnök" 1937, pagina 367 Cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, în Gimnaziul din Brașov se făcu observat un băieţaş firav, destul de bolnă­vicios şi timid din fire, copilul unui lucrător la căile ferate, provenit de prin părţile Lem­­niei şi a unei fiice de ţărani din Sîntimbru-Ciuc. Se zvo­nea prin liceu, că el ar fi o­­ferit o sumă frumuşică orică­rui elev care este capabil să depisteze în dicţionarul latin­­maghiar măcar un singur cu­­vînt, într-o limbă sau alta, căruia să nu-i cunoască sen­sul şi să nu-i poată aminti cel puţin un sinonim. Aşa ceva nu se mai pomenise de cînd e­­xista gimnaziul. Şi era normal să fie aşa. Profesorii de is­torie, limbă latină şi greacă, probau că n-au mai întîlnit elev la această virstă frage­dă cu o asemenea memorie deţinea, fără greş, pagini în­tregi din dicţionarele unor limbi complet necunoscute pentru el, cita oricînă para­grafe, capitole, cifre şi date din cărţile şcolare sau din ce­le pe care le citea din pro­prie iniţiativă, în anul debutului în istorio­grafia literară (1922) Bitay Ár­pád era încă student la cursu-­­ rile facultăţii de litere a Uni­versităţii din Cluj, încă de pe acum el se numără printre primiii­ colaboratori ai Dacoro­­maniei, şi se bucura de apre­cierea şi prietenia unor perso­nalităţi de seamă ca Sextil Puşcariu, Nicolae Drăganu, Nicolae Iorga şi mulţi alţii Corespondenţa bogată purtată cu aceştia (din păcate s-au păstrat numai acele scrisori în care se menţionează anumite evenimente publicistice din viaţa savantului Bitay), pre­cum şi ecourile stîrnite în pre­sa maghiară şi română, ne de­monstrează cît de ancorat în realitate şi în cerinţele ime­diate ale societăţii României reunite era tînărul om de ştiinţă. El oferă publicului ma­ghiar un compendiu al isto­riei literaturii române (Cluj, 1922), realizat pe baza cerce­tărilor proprii şi două grama­tici ale limbii române (volum în 1923 şi curs publicat în opt numere ale ziarului de mare tiraj „Újság“ 1924), numeroa­se traduceri din opera lui E­­mil Gîrleanu, Al Odobescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Nicolae Iorga, Emil Isac,­­ L. Cara­­giale, Ion Creangă etc., întoc­meşte prima antologie a poe­ziei române, publicată în lim­ba maghiară (1928), precum şi studii de istorie lingvistică şi chiar critică literară care au văzut lumina tiparului în co­loanele presei maghiare. Dar nu se rezumă numai la popularizarea valorilor li­terare şi culturale româneşti în limba maghiară Este con­ştient şi de importanţa refle­xiei acestui proces. în conse­cinţă, sprijinit în special de Nicolae Iorga, dar şi de cei­lalţi fruntaşi români din Transilvania şi din întrea­ga ţară, desfăşoară prin in­termediul presei române şi a Universităţii Populare de la­­ Vălenii de Munte, al cărei conferenţiar este timp de 14 ani, o activitate laborioasă, în vederea cunoaşterii de că­tre români a aspiraţiilor şi a I mx* numm ,wtom «acs «fflsw» exm,: obuss­ianas imra umu realizărilor artistice a transil­vănenilor în general şi ale na- '­ţionalităţilor conlocuitoare în I special. Astfel, de numele său se leagă editarea în limba ro­­r­mână a primei istorii a litera­turii maghiare (Bucureşti * 1934), traducerea unor lucrări ■ de valoare, cum ar fi istoria­­ limbii şi literaturii maghiare şi studiul monografic despre * Jókai Mór, ale profesorului­­ clujean Kristóff György, pre- ■ cum şi din alţi autori maghiari I contemporani cu el. Aceste lucrări, alături de­­ numeroasele studii şi articole , elaborate în limba română şi I maghiară, privind exemplele I din trecut ale relaţiilor şi in-­f­­erferenţelor dintre evoluţiile I celor trei principate romă- ■ neşti şi ale frăţiei naţionali-­î tăţilor conlocuitoare transilvă- • nene, aduc o contribuţie de­­ seamă la realizarea măreţului ■ ideal de integrare deplină a | Transilvaniei în fluxul politic, ■ social şi cultural al României­­ în vederea întemeierii unei | vieţi culturale unice în perma- » nentă ascensiune. ji Avînd în vedere dăruirea * sa, închinarea întregii sale o- I pere create în decurs de a- \ proximativ 17 ani de activita- | te demonstrării căilor ca- , re servesc progresul patriei, r­aportul incontestabil pe care l-a adus la consolidarea rela-­­ ţiilor de înţelegere şi colabo- ■ rare între români şi naţiona-­­ lităţile conlocuitoare, prema- t turul său deces care a avut­­ loc la 30 noiembrie 1937 i-a îndoliat pe toţi oamenii iubi­tori de progres, deopotrivă. Mesajul operei sale de o viaţă, îi ridică un monument ,­ de nepreţuit pe calea realizării civilizației patriei noastre con­temporane. " LUDOVIC CSATA * I­V. Alecsandri nu este o ficţiune­­ poetică, a existat aievea „Plecat-am nouă din Vaslui şi cu sergentul zece ..." Aşa începe Peneş Curcanul, eroul lui Vasile Alec­sandri, povestirea isprăvilor eroice de la Griviţa. De peste nouăzeci de ani poemul epic al bardului de la Mirceşti încălzeşte inimile la focul dragostei de ţară. Puţini cunosc însă faptul că poetul a turnat în vers faptele, gîn­­durile şi sentimentele unui om real. Peneş Curcanul nu este o ficţiune poetică. A existat aievea, îl chema Constantin Ţurcanu, fiu al lui Gheorghe Ţurcanu şi al Măriei. S-a năs­cut la 1 martie 1854 în oraşul Vaslui. Din 15 mai 1875 a fost înrolat soldat în termen la Regimentul 13 dorobanţi. La începutul războiului pen­tru independenţă era caporal, în august 1877 a fost înaintat la gradul de sergent; în a­­ceastă calitate a participat la luptele de la Griviţa. La terminarea campaniei, pe pieptul sergentului Ţurcanu Constantin străluceau „Trece­rea Dunării“, „Apărătorii in­dependenţei“ şi „Medalia Co­memorativă Rusă“; în chip cu totul excepţional, i s-a acordat şi ordinul „Steaua României“, o distincţie rezervată numai o­­fiţerilor. Cu modestia şi simţul firesc al dragostei neşovăitoare pen­tru ţară, popor şi libertate, în 1916 Ţurcanu Constantin a ce­rut să fie înrolat în armată. In ciuda vîrstei înaintate, a luat parte la campania din a­­cest an dramatic. Cu unitatea lui se afla printre cei care, în bătălia de la Oituz (iulie — august 1917), cu piepturile lor au zăgăzuit invazia germană. „Pe aicea nu se trece !“ La decoraţiile primite cu pa­tru decenii în­ urmă la Grivi­ţa, neostenita vitejie a lui Ţurcanu a mai adăugat me­daliile „Victoria“, „Virtutea Militară“, „Serviciul credin­cios“ clasa 1, „Crucea come­morativă a războiului 1916— 1918“, precum şi „Mihai Vi­teazul“ şi „Virtutea Militară“, aşa cum anticipase Alecsandri: „Apoi cînd iarăşi m-am trezit Din noaptea cea amară, Colo pe răni eu am găsit Virtutea Militară ... Ah ! da-o-ar Domnul să-mi îndrept Această mină ruptă, Să-mi vindec rănile din piept, Iar să mă-ntorc la luptă, Căci nu-i mai scump nimica azi Pe lumea pămîntească Decît un nume de viteaz Şi moartea vitejească !“ în afară de aceste decora­ţii române, lui Ţurcanu i s-au acordat şi valoroase decoraţii străine printre care : „Crucea italiană de război“ şi medalii­le poloneze „Crucea vitejilor“ şi „Crucea de război“. La 1 iunie 1920 a fost avansat plu­­tonier-major. Cu toate că se apropia de 70 de ani, Ţurcanu Constantin a cerut să fie menţinut în ser­viciul activ Cererea i s-a a­­probat. Ei a rămas ostaş pînă la 15 noiembrie 1932 cînd a încetat din viață. H­LEREA

Next