Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)
1971-09-15 / nr. 434
Pag. 2 / ! Librarul vă! I recomandă ! — CONTROLUL DE PARTID I EFICIENT, MULTILATERAL I Urmărind să răspundă necesităţilor actuale şi de perspectivă, lucrarea de faţă abordea- I ză — fără pretenţii de exhau- S stivitate — aspecte de impor- I tanţă principială şi practică S privind controlul îndeplinirii hotărîrilor, reliefează uneie ■ dintre principalele caracteristici ale acestei activități, experien- | ta acumulată de către numeroa■ se organe și organizaţii de par- | “ tid. Prin problematica ei și prin « 1 tratarea în strânsă legătură cu I ■ practica muncii de partid în do- | “ menii variate şi prin diferite . § trepte organizatorice, această I I culegere elaborată de cadre cu I * funcţii de răspundere, primari, I I secretari ai comitetelor judeţe- Ine, municipale şi orăşeneşti de I partid este menită să ofere un î I .material util în munca organe- I Ilor şi organizaţiilor de partid, a activiştilor de partid, a pro- Ipagandiştilor, precum şi pentru toţi cei ce se preocupă de problemele construcţiei de par-i tid. UMĂR LA UMĂR CU POPORUL Volumul reprezintă o culege. I re de studii elaborate de cadre ■ de conducere din Ministerul | I Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, de coman- I danţii de mari unităţi şi uni- J 1 tăţi care au participat nemi j io- I I cit la limitarea şi înlăturarea şi urmărilor inundaţiilor din pri- I I măvara anului 1970. Autorii ■ a desprind o serie de concluzii 9 J teoretice şi învăţăminte practi- » I ce cu privire la activitatea | I comandanţilor şi statelor majo- ■ re, calităţile morale şi de lup- | 'I tă ostăşeşti, cooperarea dintre | «armată, formaţiunile patriotice I şi detaşamentele de tineret în | I situaţii deosebite. I Studiile sunt susţinute de un bogat material documentar : ra. | I poarte ale unităţilor militare, | I articole din presă, scrisori şi telegrame de mulţumire, foto- I I grafii etc. I Lucrarea este un ghid pen- | tru cunoaşterea celor peste I două mii de monumente înăl- I I ţaţe pe cuprinsul patriei pen- ■ tru cinstirea fiilor poporului nostru căzuţi La datorie în pri- J 1 mul război mondial. Pe baza u- I a nor ample cercetări sunt pre- gu zentate principalele date despre 2 aceste monumente, indicîndu-se I locul unde se află fiecare, sem- | s nificaţia lor, ca şi inscripţia ■ • dăltuită în piatră (monumentele ■ I cuprinse în volum sunt rînduite | I pe judeţe). ■. Deşi lucrarea are caracter » I monografic (prima monografie | Ide acest fel), ea este scrisă publicistic. Cititorul este purtat pe I drumurile aspre ale războiului Iindicîndu-i-se eroii care şi-au dat viaţa pe acele plaiuri. i - 9 I. FLOREA I 1 i I I I I I i Florian Tucă IN MEMORIAM I I I I I I I 1 I îs i I 1 Din nou, teatrul se află în pragul unei noi stagiuni. Din nou se vor aprindeluminile rampei şi asupra spectatorilor se va revărsa, ca o „forţa" magică, unduirea dialogului. La fiecare început, noi gînduri. Prilej de meditaţie despre text, actori, regie, scenografie. Intr-un cuvînt, despre VALOARE, despre ÎMPLINIRE SCENICĂ ... I. CREAŢIE ŞI EXISTENŢA IN TEATRU Spectatorul îşi ocupă fotoliul nu pentru a satisface „dulcea inutilitate" a surplusului de timp. El nu acceptă spectacolul doar pentru a înmagazina nişte imagini, ci, dintr-o credinţă, suport al participării lui, că poate primi un flux necesar de idei, nişte esenţe care se adresează unor minţi şi suflete receptive la adevăr. In penumbra sălii, se creează pe nesimţite o comunicare, o relaţie psihologică şi morală care poate reduce sau chiar desfiinţa, pe nesimţite, distanţa scenă-spectator ... Printre aceşti oameni care stau nemişcaţi, cu răsuflarea tăiată, umblă suflul sacru al Thaliei, răspîndind cu generozitate „beneficii" etice, dar şi satisfacţii estetice. O mască unde, o mască plînge... Pe scenă, viaţă! Structura spontană a spectatorului, ascuţimea sa critică — satisfăcute prin comedie. Răspunsuri la întrebări grave, sugestii la probleme complexe ale vieţii — prin dramă. Şi pe scenă, autenticul îşi joacă „rolul", pune probleme, de data aceasta generalizate. „Timpul" spectacolului devine timpul spectatatorului. Efectiv, pe scenă se-ntîmplă ceva. Creaţia se grefează pe existenţă; nevoia de autentic poate fi deci satisfăcută ! Iar, la ieşirea teatrului, oamenii au ezitări imperceptibile. Ceva din ei a rămas acolo, in sala de spectacole. Sunt însă „îmbogăţiţi" cu răspunsuri, cu certitudini... II. NEVOIA DE AUTENTICITATE îi urmărim. Se simte la ei un fel de „extenuare". Şi aceasta e bună, pentru că reprezintă în fapt un argument al participării, sugerează o evoluţie, o nouă coordonată adăugată unei culturi teatrale... Elemér Fadgyas (muncitor la I.I.L. Mobila), are de patru ani abonament la spectacole. Teatrul l-a apropiat, demonstrîndu-i că nimic din ce a fost omenesc, prezentat pe scenă, nu-i e străin ... „Cînd merg la teatru, vreau să trăiesc piesa. Dar, evident, nu ceva care falsifică or deformează realul. Totul să fie adevărat, să simt că astfel a fost sau poate fi în realitate. De ce doresc să fiu convins? Credinţa mea este că, pe lingă literatură, film, prin teatru pot elucida anumite probleme din viaţa personală pe care nu le pot rezolva singur. O sugestie, o întâmplare, o idee de la teatru îmi este de ajuns. Eu o continui, apoi în practica vieţii". ...O gîndire simplă (dar nu simplistă!), „încărcată" de creşterea continuă a întrebărilor şi de o nevoie acută de autenticitate. Interlocutorul nostru ne întăreşte părerea că există un anumit nivel contemporan al cunoaşterii, o modificare esenţială a structurii spectatorului. In încheiere ne spune încrezător: „Să ştiţi că cei din Sfîntu Gheorghe sunt buni spectatori", li credem şi... continuăm să-i căutăm, să-i întrebăm... Victor B. Nagy (salariat La Q.C.L.) „Desigur, reuşita unui spectacol e asigurată de mai mulţi factori: piesa, jocul actorilor, regia. .. Interesul, dar şi ecourile lui pot fi furnizate în special de ceea ce e scris. Citeam uneori piesa, apoi o vedeam jucată. Ei, atunci puteam să fiu şi eu atent la jocul actorilor, la scenografie şi în special la „unghiul" din care e privită ideea. Şi mai mult chiar, mergând la teatru, îmi completam imaginea despre un erou, despre o situaţie scrisă. Reuşeam să trăiesc .. Caracterizată de o sensibilitate proprie feminităţii, Ema Bodola (arhivistă la Fabrica de ţigarete), ne spune: „Teatrul se află mai aproape de mine decit cinematograful. Acţiunea nu se petrece aşa repede, mi se pare mai „reală". De ce merg la teatru ? Eu zic că pentru acele „coincidenţe" dintre unele întâmplări de pe scenă şi propria-mi viaţă. Nu de puţine ori mi s-a întîmplat ca, ieşind din sala de spectacole, să ştiu intr-adevăr ce să fac. Şi mă gîndesc acum, cii spectatori nu s-au găsit în aceeaşi situaţie ? .. " Asemeni uneia din „puterile" teatrului, generalizăm. In spatele Emei Bodola se „înşiruie" o întreagă serie, o adevărată „familie de tipuri". Şi tocmai de aceea, un singur erou poate avea o structură asemănătoare cu „n" spectatori, care, prin însuşi faptul acesta, se pot recunoaşte în el, îşi pot deduce bucuriile, problemele lor. Aria semnificaţiei se lărgeşte, surprinzând o altă legătură: individ — colectivitatea socialistă. Căci teatrul nu poate rămâne doar o „oglindă personală". El îşi desăvârşeşte menirea prin reflectarea unei problematici generale, a unei întregi epoci într-un moment istoric anumit. Un prilej de meditaţie, pe care spectatorii covăsneni îl „acordă" dramaturgilor noştri... III. GÎNDURI LA UN NOU ÎNCEPUT ... în reuşita, în eficienţa unei stagiuni, un cuvînt important de spus îl are însă şi actul de selectare al textelor, mai concret, alcătuirea repertoriului. El constituie o primă fază în această muncă plină de căutări, de eşecuri temporare şi de satisfacţii. La început sunt repetiţiile. Apoi montarea. Şi, în sfârşit, spectacolul definitiv, pus în scenă ca o încununare a unui efort colectiv. „Tocmai de aceea, trebuie să ne concentrăm asupra alegerii textelor — ne mărturiseşte tovarăşa Ana Dukăsz, directoare a Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheorghe. De fiecare dată, înaintea unei noi stagiuni, ne aflăm în faţa multor întrebări: cum să substanţializăm spectacolele, cum să atragem spectatorii, în ce fel putem contribui şi noi la educaţia marelui public. . . Răspunsurile ? Sunt înseşi spectacolele prezentate de noi! Avem totdeauna... trac. Vedeţi, creşterea calitativă a gustului spectatorilor, exigenţa lor sporită ne obligă la mai mult şi la mai bine. Mai ales că avem posibilitatea să le cunoaştem preferinţele, fie prin „aderenţa" pe care au avut-o anumite piese în stagiunea trecută, fie prin sondajele făcute în rândul iubitorilor teatrului. Rezultatele ultimului sondaj au fost interesante : publicul vrea texte de valoare, un repertoriu grav, multe probleme politice şi sociale. De aceea, noi ne străduim ca, pe lingă prezenţa unor piese clasice valoroase, să asigurăm o contemporaneitate a alegerii noastre. De asemenea, nu vom omite nici varietatea repertoriului, care corespunde unei diversificări normale şi continue a gustului spectatorilor. Alături de reluările spectacolelorcu „Hamlet", „Jurnalul unui nebun", „Dulcea pasăre a tinereţii", programul nostru cuprinde nume cunoscute: A. Tamássy, A. Baranga, Z. Veress, Ibsen, Szemlér Ferenc, P. Everae. Suntem convinşi că şi piesele sunt purtătoare ale unor virtuţi literare dramatice, dar şi ideologice prin tematica serioasă pe care o abordează : subiecte istorice, probleme muncitoreşti şi ţărăneşti, evenimente din viaţa tineretului, ca şi din cea a copiilor..." Discuţia cu interlocutoarea noastră s-a prelungit mult. Cînd vorbeşti cu un om de teatru, despre teatru ... „Spicuim" cîteva din intenţii, din promisiuni. Colectivul teatral vrea să fie un slujitor deplin nu numai al Thaliei, ci şi al „măriei sale", publicul, astfel încât numărul celor 108.098 spectatori din stagiunea trecută să fie cu mult depăşit. Vrea să ţină cont pe mai departe, şi intr-un salt calitativ, de ansamblul dorinţelor omului în raport cu mediul său de viaţă. Vrea să distreze, dar şi să educe. Vrea ... ... De la intenţie la realizare nu e decit... mai puţin de-o lună. La un nou început, gîndurile sunt frumoase, artiştii inimoşi. Bucuria spectatorului este, deocamdată, perspectivă, nădejde ... DAN GIUREA Teatrul - un cămin al luminii File ,,File din trecut" oferă cititorului, în cîteva sute de pagini, o realitate. O realitate revoluţionară, densă şi gravă prin problematica zilei — problematică ale cărei adevărate fete, le lumina, in articole incendiare, presa comunistă ilegală. Valter Roman, publicist militant, îşi strînge în prezentul volum, articole, studii, declaraţii scrise şi publicate între anii 1932—1947, în presa ilegală comunistă (între anii 1932—1935), în presa din străinătate (1935— 1945) şi după Eliberare, în diferite organe de presă (între anii 1945—1947). „Materialele din prezentul volum — mărturiseşte autorul în „Cuvînt înainte" — reproduse astăzi în forma care au fost scrise, poartă pecetea timpurilor zbuciumate de atunci şi reflectă, pe de o parte, nivelul de cunoaştere a diferitelor fenomene şi procese ale epocii respective, iar, pe de altă parte, anumite limite inerente unei orientări ce nu se baza întotdeauna pe analiza strict ştiinţifică a unor realităţi"... Aşezate în ordine cronologică, materialele urmăresc, în subsidiar, şi dezvăluirea etapelor de cristalizare a unei personalităţi cu deosebită receptivitate la frământările vremii. Dar dacă, în primele articole, tonul publicistului este mai rezervat, fără un vinovat concret în care să țintească revolta autorului, (de pildă : „Freistisch"), o evidentă schimbare de ton se resimte în articolele demascatoare pe gravele probleme care ne-au zguduit ţara începînd din anul 1933. Scurte (maximum 2 file), pline de nerv, articolele lui Valter Roman îşi vor asuma tonul acuzator, agitatoric, mobilizator, care nu se poate să nu fi avut efect în epocă. „Tineri ţărani şi argaţi, pe moşii, la sate, ţineţi mari întruniri — scria autorul într-un articol publicat în „Brazda", 1933 — unde să alegeţi delegaţi care să plece la congres (congresul antifascist pentru lupta contra aţîţătorilor la război şi contra înarmărilor —n. n.). Strîngeţi bani pentru drumul delegaţilor. Alegeţi comitete de luptă contra fascismului şi războiului. Alungaţi pe trimişii boierilor: Garda de fier, L.A.N.C. şi celelalte. (....) Intraţi în rîndurile Uniunii Tineretului Comunist". In general, publicistul urmăreşte, pe terenul acelor vremi frămîntate, în care" ideologia burgheză acţiona derutant asupra maselor, să limpezească stările de fapt, să orienteze opinia generală spre esenţă şi adevăraţel militant al întregii prese revoluţionare. Vor fi demascaţi, bunăoară, adevăraţii vinovaţi de la procesul ceferiştilor de la Craiova din 4 iunie, vor fi arătate adevăratele implicaţii ale împilatorului contract cu „Skoda" — recte „noi biruri, noi scăderi de salarii şi concedieri (...), o pregătire furt VALTER ROMAN trecut bandă de război... transformarea voastră (a muncitorilor — n.n.) în carne de tun pentru tunurile „Skoda" , vor fi dezvăluite scopurile diversionistşovine ale agitaţiilor „numerus clausus valachichus", atentatele şi şovăielile reacţiunii, la lupta Partidului Comunist Român pentru închegarea unui front unic muncitoresc şi a unui front popular .După 14 noiembrie, „Complicii revizioniştilor" etc.) Urmărind o fizionomie completă a intervalului 1932—1947 — autorul va însera în „File din trecut" şi articole pe teme internaţionale : „Economia italiană şi războiul abisinian", „Pace la Răsărit!", „Mitingul internaţional pentru pace de la Paris", „Situaţia voluntarilor români din lagărul de concentrare de la Gurs", etc. Martor ocular al evenimentelor din Spania, în Uniunea Sovietică în timpul celui de al doilea război mondial, publicistul va folosi acelaşi ton incisiv în comentariile radio reproduse în volum sau în articolele publicate în ţară sau în străinătate despre evenimentele acestor ţări. „A salva Spania înseamnă a salva pacea", „Situaţia din Spania", „Revista operaţiilor militare din Spania", „Leningrad —■ oraşul erou" etc. Aşadar o carte-document se relevă a fi „File din trecut", un , volum cu bogat şi divers material instructiv, un desăvîrşit ghid istoric pentru cercetătorii mişcării revoluţionare româneşti şi a ecoului ei în presă, un competent îndreptar la istorie pentru elevi, şi, în acelaşi timp, o dovadă de stil concis, sobru, de mare forță agitatorică. ANNA COTIE { Laboratoare ^ (Urmare din pag. 1) \ pregătite pentru anul viitor, ţ cînd omul va fi ajuns deja, I datorită chibzuinţei şi pasiu- | nii sale, înaintea naturii, la porţile frumosului... | Florile vor fi scoase la lu- mină, în „lumina“ ochilor noştri dornici, după atâta uni- form alb, de culoare şi zîmb bet de floare. Acea răspîndire generoasă de cromatică care ne dezveleşte sufletele pentru viaţă şi frumos, se „prepară“ aici ... Intorsurenii chibzuiesc nu numai o desfăşurare mereu reînnoită de încîntare, ci şi de belşug. Au „ambiţia“ să mănînce roşii şi... iarna. „Stâpînă absolută“, dar şi prietenă a celor peste 900 de fire, nesemnificative încă, este Hortensia Tohăneanu, — nume de floare ... Curînd însă, sferele sîngerii de frumuseţe o vor poposi în bucătăria gospodarilor. Ca şi în prima „patrie“, a florilor, în acest univers legumicol totul este privit în perspectivă, „preparat“ ... Totul se pregăteşte îndelung, cu migală. Dorinţele oamenilor de aici sunt „aruncate“ în timp. Satisfacţiile, concretizate în frumos şi belşug, vor veni mai tîrziu ... Apoi totul va fi reluat... Doar serele, „laboratoare“ în care „tainice“ metamorfoze pot fi privite... cu ochiul liber, rămîn acolo, în marginea întorsurii Buzăului, printre formele efemere ale unei naturi veşnice, nişte simboluri veşnice iar stăpînii şi beneficiarii lor — oamenii Ţării Buzaielor — ne amintesc de acei creatori cu aspirații nicicînd stinse ... \ \\ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ s \ \ \ \ s \ CUVlNTUIl NOU CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI COVASNA HOTĂRÎREA Nr. 1211971 cu privire la unele măsuri pentru deschiderea anului școlar 197111972 Consiliul popular al județului Covăsilă, întrunit în cea de-a XI-a sesiune ordinară la data de 3 septembrie 1974, a analizat raportul Comitetului executiv referitor la activitatea depusă în domeniul organizării bunei funcţionări a învăţămîntului de stat, precum şi propunerile făcute pentru asigurarea deschiderii anului şcolar 1971/1972 în condiţiuni bune. Văzând şi discuţiile purtate, în temeiul art. 14 lit. r şi 24 alin. al doilea din Legea nr. 57/ 1968 de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Covasna, va acorda o atenţie deosebită educaţiei comuniste a elevilor, prin întărirea caracterului formativ şi aplicativ a tuturor disciplinelor ce se predau în şcoli. In acest scop va îndruma Inspectoratul şcolar judeţean să ia măsuri corespunzătoare ca pînă la începerea noului an şcolar, fiecare unitate de învăţământ să-şi întocmească un plan de măsuri concret pentru realizarea unei bogate activităţi politico-ideologice de educare marxist-leninistă. Art. 2. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri, ca la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ, să fie analizată periodic activitatea instructiv-educativă a cadrelor didactice, contribuţia lor la traducerea în viaţă a măsurilor de îmbunătăţire a educaţiei comuniste a tineretului şcolar, a tuturor oamenilor muncii. Art. 3. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va studia şi aplica diferenţiat cele mai bune măsuri pentru asigurarea stabilităţii cadrelor didactice şi reducerea la minimum a navetismului, va asigura condiţiile materiale necesare, ca începînd cu anul 1972 să se execute construcţii de locuinţe pentru intelectuali, în unele comune, acordând prioritate cadrelor de învăţământ. De asemenea, va îndruma comitetele executive ale consiliilor populare comunale, să atribuie terenuri pentru construcţii acelor cadre didactice care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Prin reţeaua comerţului cooperatist, să fie aprovizionaţi cu materiale de construcţie, cit şi cu alte bunuri de consum. Art. 4. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va îndruma comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale să folosească toate metodele şi să organizeze activitatea tuturor factorilor educaţionali pentru şcolarizarea tuturor copiilor de vîrstă şcolară, în această muncă vor fi atraşi deputaţii orăşeneşti şi comunali, comitetele de cetăţeni, comitetele de părinţi, precum şi alte forme ale muncii organizatorice de masă, împreună cu comisia permanentă judeţeană pentru învăţământ, va organiza pînă la 1 octombrie a.c., o acţiune de verificare a modului cum este organizată şcolarizarea elevilor şi cum sunt aplicate prevederile H.C.M. nr. 2595/ 1969 cu privire la sancţionarea contravenţiilor în domeniul învăţământului. Pebaza constatărilor ce se vor face cu acest prilej, Comitetul executiv al Consiliului popular județean va lua măsuri urgente de lichidarea eventualelor deficiențe." Art. 5. Pînă cel mai tîrziu la data de 1 octombrie 1971, Comitetul executiv al Consilului popular județean va identifica unităţile şcolare şi clasele care nu întrunesc efectivele stabilite de regulamentul de funcţionare şi va aproba în mod expres funcţionarea lor. Art. 6. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va urmări realizarea construcţiilor şcolare şi va lua măsuri ca : pînă la 15 septembrie 1971 cele finanţate din fonduri centralizate să fie terminate şi date în funcţiune ; — pînă la 1 noiembrie a.c. să fie date în folosinţă sălile de clasă ce se construiesc din contribuţia voluntară a locuitorilor ; Art. 7. în vederea creării unor condiţii bune pentru desfășurarea practicii elevilor se stabileşte patronarea liceelor și şcolilor generale de către unităţile productive prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărîre. Aceste unităţi vor asigura condițiile necesare pentru practica , elevilor în secţiile şi atelierele proprii şi vor sprijini şcolile pe care le patronează să-şi creeze baze proprii pentru efectuarea practicii. în cursul vacanţei de vară elevii vor putea desfăşura o activitate productivă în cadrul unităţilor ce le patronează şcolile, în care scop li se vor crea condiţiile necesare. Art. 8. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, împreună cu unităţile economice care patronează şcolile vor analiza, pînă la 15 septembrie 1971 situaţia bazei materiale, în special a atelierelor şcolare şi a loturilor agricole, şi vor stabili măsuri concrete pentru a asigura spaţiul şi dotarea necesară desfăşurării în bune condiţiuni a activităţii tehnico-productive a elevilor. Elevii de la şcolile generale şi licee care şi-au ales o activitate practică cu acelaşi profil ca al şcolilor profesionale din localitate, vor efectua practica în atelierele şi sub îndrumarea personalului calificat al acestora. în acelaşi termen, comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale vor asigura combustibilul de încălzit necesar unităţilor şcolare. Art. 9. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri ca în cursul primului trimestru al anului şcolar 1971/ 1972 să fie organizată, la nivelul judeţului, o consfătuire a diriginţilor pe tema „Colaborarea şcolii cu familia — factor important în realizarea sarcinilor educaţionale". în acelaşi trimestru se va organiza o şedinţă de lucru cu directorii de şcoli, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii organizaţiilor de masă, pentru a analiza formele muncii politico-educative în rîndul elevilor. La nivelul unităţilor şcolare din judeţ vor fi luate măsuri ca munca de educaţie să fie analizată trimestrial, cu participarea principalilor factori care concură la înfăptuirea ei ca : părinţi, deputaţi, reprezentanţii organelor locale de stat, ai organizaţiei de tineret şi ai organizaţiei femeilor. Art. 10. Pentru a îmbunătăţi activitatea educativă în internate şi semiinternate Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri ca între 10 şi 15 septembrie 1971 să fie organizat un curs de perfecţionare a pedagogilor şcolari pe baza documentelor de partid privitoare la educaţia elevilor. Munca de educaţie în internate, semiinternate, meditaţii va fi orientată cu precădere către acei elevi care prezintă, anumite probleme (provin din familii dezorganizate etc.). Art. 11. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri de asigurarea unei pregătiri temeinice a elevilor, prin organizarea meditaţiilor colective, individuale şi a unui larg sistem, deconsultaţii, forme la care să * I * I fie antrenate toate cadrele didactice. Art. 12. Pentru a facilita integrarea socială a tineretului din liceele de cultură generală, pentru îmbunătăţirea procesului de educare a lui prin muncă şi pentru a-l pregăti să devină capabil de a exercita o activitate productivă folositoare societăţii, liceele de cultură generală din judeţul Covasna se profilează prin introducerea activităţilor practice la următoarele meserii: 1. Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe: mecanică şi conducere auto, ţesătorie. 2. Liceul nr. 2 Sf. Gheorghe: lăcătuşerie, croitorie, broderie. 3. Liceul Tg. Secuiesc: lăcătuşerie, conducere auto, croitorie, broderie. 4. Liceul Baraolt: lăcătuşerie, ţesători covoare, vânzători. 5. Liceul Covasna : tâmplărie, electrotehnică, ţesătorie, turism. 6. Liceul întorsura Buzăului: lăcătuşerie, tîmplărie, croitorie. Art. 13. Presa locală va continua să publice în coloanele sale articole despre activitatea ce se desfăşoară în unităţile şcolare din judeţ, în afară de aceasta va rezerva în fiecare lună o pagină pentru generalizarea experienţei pozitive obţinute în procesul instructiv educativ din şcoli. Dată în Sf. Gheorghe, la 3 septembrie 1971. Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Covasna KIRÁLY CAROL Y ANUL IV. Nr. 434 SITUAŢIA privind patronarea liceelor şi şcolilor generale de către unităţile economice socialiste Unitatea şcolară aflată Unitatea economică sub patronaj care patronează Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe F-ca textilă „Oltul" Sf. Gh. Liceul nr. 2 Sf. Gheorghe I.T.A Sf. Gh., Mobila Sf. Gh. Liceul Tg. Secuiesc F-ca. de confecţii Tg. Secuiesc Liceul Covasna Coop. „Avîntul" şi I.M.A. Gov. Liceul Baraolt LM. Căpeni şi Deserv. Baraolt Liceul întorsura Buzăului Liceul Construcţii Sf. Gheorghe Grupul şcolar de constr. Sf. Gh. Şc. prof. mec. agr. Sf. Gheorghe Liceul agricol Tg. Secuiesc Şc. prof. textilă Sf. Gheorghe Liceul Economic Sf. Gheorghe Şcoala prof. cooperaţie Şcoala generală nr. 1 Sf. Gh. Şcoala generală nr. 2 Sf. Gheorghe Şc. generală nr. 3 Sf. Gheorghe Şc. generală nr. 4 Sf. Gheorghe Şcoala generală Chilieni Şcoala generală Tg. Secuiesc Şcoala generală Lunga nr. 1 Şcoala generală Covasna-Voineşti Şcoala generală Biborţeni Şc. generală Căpeni nr. 1 Şc. generală Racoşul de Sus Şcoala generală Brădet Şc. generală Aita Mare Şc. generală Aita Medie Şc. generală Băţanii Mari Şc. generală Băţanii Mici Şcoala generală Aita Seacă Şcoala generală Herculean Şcoala generală Belin Şcoala generală Bodoc Şcoala generală Boroşneul Mare Şcoala generală Boroşneul Mic Şcoala generală Leţ Şcoala generală Brateş Şcoala generală Telechia Şcoala generală Brăduţ Şcoala generală Filia Şcoala generală Doboşeni Şcoala generală Breţcu Şcoala generală Mărtănuş Şcoala generală Oituz Şcoala generală Catalina Şcoala generală Mărtineni Şcoala generală Cernat I. , Şcoala generală Cernat II. Şcoala generală Chichiş Şcoala generală Băcei Şcoala generală Dobîrlău Şcoala generală Ghelinţa Şcoala generală Ghidfalău Şcoala generală Angheluş Şcoala generală Hăghig Şcoala generală Ilien Şc. generală Lemnia nr. 1 şi nr. 2 Şcoala generală Mereni Şcoala generală Micfalău Şcoala generală Bicsad I. Şcoala generală Malnaş Şcoala generală Moacşa I. Şcoala generală Dalnic Şcoala generală Ojdula Şcoala generală Ozun Şcoala generală Lisnău Şcoala generală Sîntioninica Şcoala generală Estelnic I Şcoala generală Reci nr. 1 Şcoala generală Aninoasa Şcoala generală Sînzieni Şcoala generală Petriceni Şcoala generală Valea Seacă Şcoala generală Turia 1 Şcoala generală Turia 2 Şcoala generală Alungeni Şcoala generală Valea Crişului Şcoala generală Arcuş Şcoala generală Arac Şcoala generală Vîlcele Şcoala generală Vîrghiş Şcoala generală Zagon Şcoala generală Păpăuţi Şcoala generală Zăbala Şcoala generală Tamaşfalău Şcoala generală Comandau Şcoala generală Barcani Şcoala generală Lădăuţi Şcoala generală Sărămaş Şcoala generală Valea Mare Şc. generală Sita Buzăului nr. 1 Şc. generală Sita Buzăului nr. 2 Şc. generală Sita Buzăului nr. 3 • Şcoala generală Zăbrătău U.E.I.L. înt. Buzăului I.J.G.M. Covasna I.J.C.M. Covasna S.M.A. Sf. Gheorghe S.M.A. Tg. Sec. și F-ca de sur. F-ca textilă „Oltul" Sf. Gh. I.J.COOP Covasna I.J.COOP Covasna I.I.L. „Sipicul" și „Hărnicia" Sf. Gh. Industria cărnii Sf. Gheorghe Localprod Sf. Gheorghe F-ca ţigarete Sf. Gheorghe Ind. Laptelui Sf. Gheorghe Intr. „Poliprod" Tg. Secuiesc F-ca. de amidon Tg. Secuiesc Filatura şi coop. constr. Gov. I.S. Apemin Intr. minieră Găpeni C.A.P. Racoş şi „Bazaltul" I.M.T.F. Int. Buzăului C.A.P. Aita Mare C.A.P. Aita Medie S.M.A. Baraolt C.A.P. Băţanii Mari C.A.P. Aita Seacă C.A.P. Băţanii Mari C.A.P. Belin S.M.A. Bodoc, C.A.P. Bodoc S.M.A. şi C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Brateş C.A.P. Brateş C.A.P. Brăduţ C.A.P. Brăduţ Coop. Deservirea Baraolt C.B.I.L. Tg. Sec., Sect. Breţcu , C.E.I.L. Tg. Sec., Sect. Breţcu , U.E.I.L Tg. Sec., Secţia Oituz I.A.S. şi C.A.P. Catalina C.A.P. Mărtineni S.M.A. şi C.A.P. Gernat C.A.P. Cernat C.A.P. Chichiş C.A.P. Chichiş Coop, consum Ozun C.A.P. Ghelinţa, Car. de piatră C.A.P. Ghidfalău C.A.P. Angheluş C.A.P. Hăghig C.A.P. Ilieni C.A.P. Lemnia C.A.P. Mereni C.A.P. Micfalău C.A.P. Bicsad C.A.P. Malnaş C.A.P. Moacşa C.A.P. Dalnic C.A.P. Ojdula I.A.S. Sf. Gheorghe I.A.S. Sf. Gheorghe C.A.P. Sîntioninica C.A.P. Estelnic I.P.T.I. Reci şi C.A.P. Reci C.A.P. Aninoasa C.A.P. şi I.M.A. Sînzieni C.A.P. Petriceni C.A.P. Petriceni S.M.A. Tg. Sec. și C.A.P. Turia S.M.A. Tg. Sec. și C.A.P. Turia C.A.P. Turia I.M.A. Sf. Gh. şi C.A.P. V. Criș. Coop. Prest. Sf. Gh. şi C.A.P. Arcuș C.A.P. Arad Intr. Mobila Sf. Gh. I. M. Căpeni şi C.A.P. Vîrghiş C.A.P. Zagon C.A.P. Păpăuti C.A.P. Zăbala C.A.P. Tamașfalău I.M.T.F. Tg. Sec., Sect. Com. U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului Coop, de consum Sita Buzăului Coop, de consum Sita Buzăului Coop, de consum Sita Buzăului Fabrica de Cherestea Zăbrătău