Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-15 / nr. 434

Pag. 2 / ! Librarul vă! I recomandă ! —­ ­ CONTROLUL DE PARTID I EFICIENT, MULTILATERAL I Urmărind să răspundă nece­sităţilor actuale şi de perspec­­­­tivă, lucrarea de faţă abordea- I ză — fără pretenţii de exhau- S stivitate — aspecte de im­por- I tanţă principială şi practică S privind controlul îndeplinirii­­ hotărîrilor, reliefează uneie ■ dintre principalele caracteristici­­ ale acestei activități, experien- | ta acumulată de către numeroa­­■ se organe și organizaţii de par- | “ tid. Prin problematica ei și prin « 1 tratarea în strânsă legătură cu I ■ practica muncii de partid în do- | “ menii variate şi prin diferite . § trepte organizatorice, această I I culegere elaborată de cadre cu I * funcţii de răspundere, primari, I I secretari ai comitetelor judeţe-­­ Ine, municipale şi orăşeneşti de I partid este menită să ofere un î I .material util în munca organe- I Ilor şi organizaţiilor de partid,­­ a activiştilor de partid, a pro-­­ I­pagandiştilor, precum şi pen­tru toţi cei ce se preocupă de problemele construcţiei de par-­i tid. UMĂR LA UMĂR CU POPORUL Volumul reprezintă o culege. I re de studii elaborate de cadre ■ de conducere din Ministerul | I Forţelor Armate ale Republicii­­ Socialiste România, de com­an- I­­ danţii de mari unităţi şi uni- J 1 tăţi care au participat nemi j io- I I cit la limitarea şi înlăturarea ş­i urmărilor inundaţiilor din pri- I I măvara anului 1970. Autorii ■ a desprind o serie de concluzii 9 J teoretice şi învăţăminte practi- » I ce cu privire la activitatea | I comandanţilor şi statelor majo- ■ re, calităţile morale şi de lup- | 'I tă ostăşeşti, cooperarea dintre | «armată, formaţiunile patriotice I şi detaşamentele de tineret în | I situaţii deosebite. I Studiile sunt susţinute de un­­ bogat material documentar : ra. | I poarte ale unităţilor militare, | I articole din presă, scrisori şi­­ telegrame de mulţumire, foto- I I grafii etc. I Lucrarea este un ghid pen- | tru cunoaşterea celor peste I două mii de monumente înăl- I I ţaţe pe cuprinsul patriei pen- ■ tru cinstirea fiilor poporului­­ nostru căzuţi La datorie în pri- J 1 mul război mondial. Pe baza u- I a nor ample cercetări sunt pre- g­u zentate principalele date despre 2 aceste monumente, indicîndu-se I locul unde se află fiecare, sem- | s nificaţia lor, ca şi inscripţia ■ • dăltuită în piatră (monumentele ■ I cuprinse în volum sunt rînduite | I pe judeţe). ■. Deşi lucrarea are caracter » I monografic (­prima monografie | Ide acest fel), ea este scrisă pu­blicistic. Cititorul este purtat pe I drumurile aspre ale războiului Iindicîndu-i-se eroii care şi-au dat viaţa pe acele plaiuri. i - 9 I. FLOREA I 1 i I I I I I i Florian Tucă IN MEMORIAM I I I I I I I 1 I îs i I 1 Din nou, teatrul se află în pragul unei noi stagiuni. Din nou se vor aprinde­­luminile rampei şi asupra spectatorilor se va revărsa, ca o „forţa" magică, unduirea dialogului. La fiecare început, noi gînduri. Prilej de meditaţie despre text, actori, regie, scenografie. Intr-un cuvînt, despre VALOARE, despre ÎMPLI­NIRE SCENICĂ ... I. CREAŢIE ŞI EXISTENŢA IN TEATRU Spectatorul îşi ocupă foto­liul nu pentru a satisface „dul­cea inutilitate" a surplusului de timp. El nu acceptă spectaco­lul doar pentru a înmagazina nişte imagini, ci, dintr-o cre­dinţă, suport al participării lui, că poate primi un flux necesar de i­­dei, nişte esenţe care se adresează unor minţi şi suflete receptive la adevăr. In penumbra sălii, se cre­ează pe nesimţite o comunicare, o relaţie psihologică şi morală care poate reduce sau chiar desfiinţa, pe nesimţite, distanţa scenă-spec­­tator ... Printre aceşti oameni care stau nemişcaţi, cu răsuflarea tăiată, umblă suflul sacru al Tha­­liei, răspîndind cu generozitate „beneficii" etice, dar şi satisfacţii estetice. O mască unde, o mască plînge... Pe scenă, viaţă! Struc­tura spontană a spectatorului, as­cuţimea sa critică — satisfăcute prin comedie­. Răspunsuri la întrebări grave, sugestii la probleme com­plexe ale vieţii — prin dramă. Şi pe scenă, autenticul îşi joa­că „rolul", pune probleme, de da­ta aceasta generalizate. „Timpul" spectacolului devine timpul specta­­tatorului. Efectiv, pe scenă se-n­­tîmplă ceva. Creaţia se grefează pe existenţă; nevoia de autentic poate fi deci satisfăcută ! Iar, la ieşirea teatrului, oamenii au ezitări imperceptibile. Ceva din ei a rămas acolo, in sala de spec­tacole. Sunt însă „îmbogăţiţi" cu răspunsuri, cu certitudini... II. NEVOIA DE AUTENTICITATE îi urmărim. Se simte la ei un fel de „extenuare". Şi aceasta e bună, pentru că reprezintă în fapt un argument al participării, suge­rează o evoluţie, o nouă coordona­tă adăugată unei culturi teatrale... Elemér Fadgyas (muncitor la I.I.L. Mobila), are de patru ani a­­bonament la spectacole. Teatrul l-a apropiat, demonstrîndu-i că nimic din ce a fost omenesc, pre­zentat pe scenă, nu-i e străin ... „Cînd merg la teatru, vreau să trăiesc piesa. Dar, evident, nu ceva care falsifică or deformează realul. Totul să fie adevărat, să simt că astfel a fost sau poate fi în realitate. De ce doresc­ să fiu convins? Credinţa mea este că, pe lingă literatură, film, prin tea­tru pot elucida anumite probleme din viaţa personală pe care nu le pot rezolva singur. O sugestie, o întâmplare, o idee de la teatru îmi este de ajuns. Eu o continui, apoi în practica vieţii". ...O gîndire simplă (dar nu simplistă!), „în­cărcată" de creşterea continuă a întrebărilor şi de o nevoie acută de autenticitate. Interlocutorul nostru ne întăreşte părerea că există un anumit nivel contempo­ran al cunoaşterii, o modificare e­­senţială a structurii spectatorului. In încheiere ne spune încrezător: „Să ştiţi că cei din Sfîntu Gheor­­ghe sunt buni spectatori", li cre­dem şi... continuăm să-i căutăm, să-i întrebăm... Victor B. Nagy (salariat La Q­.C.L.) „Desigur, reuşita unui spectacol e asigurată de mai mulţi factori: piesa, jocul actorilor, re­gia. .. Interesul, dar şi ecourile lui pot fi furnizate în special de ceea ce e scris. Citeam uneori piesa, apoi o vedeam jucată. Ei, atunci puteam să fiu şi eu atent la jocul actori­lor, la scenografie şi în special la „unghiul" din care e privită ideea. Şi mai mult chiar, mergând la tea­tru, îmi completam imaginea des­pre un erou, despre o situaţie scrisă. Reuşeam să trăiesc .. Caracterizată de o sensibilitate proprie feminităţii, Ema Bodola (arhivistă la Fabrica de ţigarete), ne spune­: „Teatrul se află mai a­­pr­oape de mine decit cinematogra­ful. Acţiunea nu se petrece aşa re­pede, mi se pare mai „reală". De ce merg la teatru ? Eu zic că pentru acele „coincidenţe" dintre unele întâmplări de pe scenă şi propria-mi viaţă. Nu de puţine ori mi s-a întîmplat ca, ieşind din sa­la de spectacole, să ştiu intr-ade­văr ce să fac. Şi mă gîndesc acum, ci­i spectatori nu s-au găsit în aceeaşi situaţie ? .. " Asemeni u­­neia din „puterile" teatrului, ge­neralizăm. In spatele Emei Bodola se „înşiruie" o întreagă serie, o adevărată „familie de tipuri". Şi tocmai de aceea, un singur erou poate avea o structură asemănă­toare cu „n" spectatori, care, prin însuşi faptul acesta, se pot recu­noaşte în el, îşi pot deduce bucu­riile, problemele lor. Aria semnificaţiei se lărgeşte, surprinzând o altă legătură: indi­vid — colectivitatea socialistă. Căci teatrul nu poate rămâne doar o „oglindă personală". El îşi de­săvârşeşte menirea prin reflectarea unei problematici generale, a unei întregi epoci într-un moment isto­ric anumit. Un prilej de meditaţie, pe care spectatorii covăsneni îl „acordă" dramaturgilor noştri... III. GÎNDURI LA UN NOU ÎNCEPUT ... în reuşita, în eficienţa unei sta­giuni, un cuvînt important de spus îl are însă şi actul de selectare al textelor, mai concret, alcătuirea repertoriului. El constituie o primă fază în această muncă plină de căutări, de eşecuri temporare şi de satisfacţii. La început sunt re­petiţiile. Apoi montarea. Şi, în sfârşit, spectacolul definitiv, pus în scenă ca o încununare a unui efort colectiv. „Tocmai de aceea, trebuie să ne concentrăm asupra alegerii texte­lor — ne mărturiseşte tovarăşa Ana Dukăsz, directoare a Teatrului maghiar de stat din Sfîntu Gheor­­ghe. De fiecare dată, înaintea unei noi stagiuni, ne aflăm în faţa mul­tor întrebări: cum să substanţiali­­zăm spectacolele, cum să atragem spectatorii, în ce fel putem contri­bui şi noi la educaţia marelui pu­blic. . . Răspunsurile ? Sunt înseşi spectacolele prezentate de noi! A­­vem totdeauna... trac. Vedeţi, creşterea calitativă a gustului spec­tatorilor, exigenţa lor sporită ne obligă la mai mult şi la mai bine. M­ai ales că ave­m posibilitatea să le cunoaştem preferinţele, fie prin „aderenţa" pe care au avut-o­­ a­­numite piese în stagiunea trecută, fie prin sondajele făcute în rândul iubitorilor teatrului. Rezultatele ultimului sondaj au fost interesan­te : publicul vrea texte de valoare, un repertoriu grav, multe proble­me politice şi sociale. De aceea, noi ne străduim ca, pe lingă pre­zenţa unor piese clasice valoroase, să asigurăm o contemporaneitate a alegerii noastre. De asemenea, nu vom omite nici varietatea reperto­riului, care corespunde unei diver­sificări normale şi continue a gus­tului spectatorilor. Alături de reluările spectacolelor­­cu „Hamlet", „Jurnalul unui nebun", „Dulcea pasăre a tinereţii", pro­gramul nostru cuprinde nume cu­noscute: A. Tamássy, A. Baranga, Z. Veress, Ibsen, Szemlér Ferenc, P. Everae. Suntem­ convinşi că şi piesele sunt purtătoare ale unor virtuţi literar­e dramatice, dar şi ideologice prin tematica serioasă pe care o abordează : subiecte is­torice, probleme muncitoreşti şi ţărăneşti, evenimente din viaţa ti­neretului, ca şi din cea a copiilor..." Discuţia cu interlocutoarea noastră s-a prelungit mult. Cînd vorbeşti cu un om de teatru, des­pre teatru ... „Spicuim" cîteva din intenţii, din promisiuni. Co­lectivul teatral vrea să fie un slujitor deplin nu numai al Thaliei, ci şi al „măriei sale", publicul, ast­fel încât numărul celor 108.098 spectatori din stagiunea trecută să fie cu mult depăşit. Vrea să ţină cont pe mai departe, şi intr-un salt calitativ, de ansamblul dorin­ţelor omului în raport cu mediul său de viaţă. Vrea să distreze, dar şi să educe. Vrea ... ... De la intenţie la realizare nu e decit... mai puţin de-o lună. La un nou început, gîndurile sunt fru­moase, artiştii inimoşi. Bucuria spectatorului este, deocamdată, perspectivă, nădejde ... DAN GIUREA Teatrul - un cămin al luminii File ,,File din trecut" oferă citi­torului, în cîteva sute de pa­gini, o realitate. O realitate re­voluţionară, densă şi gravă prin problematica zilei — problema­tică ale cărei adevărate fete, le lumina, in articole incendi­are, presa comunistă ilegală. Valter Roman, publicist mili­tant, îşi strînge în prezentul volum, articole, studii, declara­ţii scrise şi publicate între anii 1932—1947, în presa ilegală co­munistă (între anii 1932—1935), în presa din străinătate (1935— 1945) şi după Eliberare, în di­ferite organe de presă (între a­­nii 1945—1947). „Materialele din prezentul volum — mărtu­riseşte autorul în „Cuvînt în­ainte" — reproduse astăzi în forma care au fost scrise, poar­tă pecetea timpurilor zbuciu­mate de atunci şi reflectă, pe de o parte, nivelul de cunoaş­tere a diferitelor fenomene şi procese ale epocii respective, iar, pe de altă parte, anumite limite inerente unei orientări ce nu se baza întotdeauna pe analiza strict ştiinţifică a unor realităţi"... Aşezate în ordine cronologi­că, materialele urmăresc, în subsidiar, şi dezvăluirea etape­lor de cristalizare a unei per­sonalităţi cu deosebită recep­tivitate la frământările vremii. Dar dacă, în primele articole, tonul publicistului este mai re­zervat, fără un vinovat con­cret în care să țintească revol­ta autorului, (de pildă : „Freis­­tisch"), o evidentă schimbare de ton se resimte în articolele demascatoare pe gravele pro­bleme care ne-au zguduit ţara începînd din anul 1933. Scurte (maximum 2 file), pline de nerv, articolele lui Valter Roman îşi vor asuma tonul acuzator, a­­gitatoric, mobilizator, care nu se poate să nu fi avut efect în epocă. „Tineri ţărani şi ar­gaţi, pe moşii, la sate, ţineţi mari întruniri — scria autorul într-un articol publicat în „Brazda", 1933 — unde să ale­geţi delegaţi care să plece la congres (congr­esul antifascist pentru lupta contra aţîţătorilor la război şi contra înarmărilor —n. n.). Strîngeţi bani pentru drumul delegaţilor. Alegeţi co­mitete de luptă contra fascis­mului şi războiului. Alungaţi pe­ trimişii boierilor: Garda de fier, L.A.N.C. şi celelalte. (....) Intraţi în rîndurile Uniunii Ti­neretului Comunist". In general, publicistul urmă­reşte, pe terenul acelor vremi frămîntate, în care" ideologia burgheză acţiona derutant a­­supra maselor, să limpezească stările de fapt, să orienteze o­­pinia generală spre esenţă şi a­­devăr­a­ţel militant al întregii prese revoluţionare. Vor fi de­mascaţi, bunăoară, adevăraţii vinovaţi de la procesul ceferiş­tilor de la Craiova din 4 iunie, vor fi arătate adevăratele impli­caţii ale împilatorului contract cu „Skoda" — recte „noi biruri, noi scăderi de salarii şi con­cedieri (...), o pregătire furt­ VALTER ROMAN trecut bandă de război... transfor­marea voastră (a muncitorilor — n.n.) în carne de tun pentru tunurile „Skoda" , vor fi dezvă­luite scopurile diversionist­­şovine ale agitaţiilor „numerus clausus valachichus", atentate­le şi şovăielile reacţiunii, la lupta Partidului Comunist Ro­mân pentru închegarea unui front unic muncitoresc şi a u­­nui front popular .După 14 no­iembrie, „Complicii revizionişti­lor" etc.) Urmărind o fizionomie com­pletă­ a intervalului 1932—1947 — autorul va însera în „File din trecut" şi articole pe teme in­ternaţionale : „Economia italia­nă şi războiul abisinian", „Pace la Răsărit!", „Mitingul inter­naţional pentru pace de la Pa­ris", „Situaţia voluntarilor ro­mâni din lagărul de concentra­re de la Gurs", etc. Martor o­­cular al evenimentelor din Spa­nia, în Uniunea Sovietică în timpul celui de al doilea răz­boi mondial, publicistul va fo­losi acelaşi ton incisiv în co­mentariile radio reproduse în volum sau în articolele publi­cate în ţară sau în străinătate despre evenimentele acestor ţări. „A salva Spania înseam­nă a salva pacea", „Situaţia din Spania", „Revista operaţii­lor militare din Spania", „Le­ningrad —■ oraşul erou" etc. Aşadar o carte-document se relevă a fi „File din trecut", un , volum cu bogat şi divers material instructiv, un de­­săvîrşit ghid istoric pentru cer­cetătorii mişcării revoluţionare româneşti şi a ecoului ei în presă, un competent îndreptar la istorie pentru elevi, şi, în a­­celaşi timp, o dovadă de stil concis, sobru, de mare forță agi­tatorică. ANNA COTIE { Laboratoare ^ (Urmare din pag. 1) \ pregătite pentru anul viitor, ţ cînd omul va fi ajuns deja, I datorită chibzuinţei şi pasiu- | nii sale, înaintea naturii, la­­ porţile frumosului... | Florile vor fi scoase la lu-­­ mină, în „lumina“ ochilor­­ noştri dornici, după atâta uni­­- form alb, de culoare şi zîmb­­ bet de floare. Acea răspîndi­­­­re generoasă de cromatică ca­­­­re ne dezveleşte sufletele pen­tru viaţă şi frumos, se „pre­pară“ aici ... Intorsurenii chibzuiesc nu numai o desfăşurare mereu reînnoită de încîntare, ci şi de belşug. Au „ambiţia“ să mănînce roşii şi... iarna. „Stâ­­pînă absolută“, dar şi priete­nă a celor peste 900 de fire, nesemnificative încă, este Hor­tensia Tohăneanu, — nume de floare ... Curînd însă, sferele sîngerii de frumuseţe o vor poposi în bucătăria gospo­darilor. Ca şi în prima „pa­trie“, a florilor, în acest uni­vers legumicol totul este pri­vit în perspectivă, „prepa­rat“ ... Totul se pregăteşte îndelung,­­ cu migală. Dorinţele oameni­lor de aici sunt „aruncate“ în timp. Satisfacţiile, concretiza­te în frumos şi belşug, vor veni mai tîrziu ... Apoi totul va fi reluat... Doar serele, „laboratoare“ în care „tainice“ metamorfoze pot fi privite... cu ochiul li­ber, rămîn acolo, în marginea întorsurii Buzăului, printre formele efemere ale unei na­turi veşnice, nişte simboluri veşnice iar stăpînii şi beneficiarii lor — oamenii Ţării Buzaielor — ne amintesc de acei crea­tori cu aspirații nicicînd stin­se ... \ \\ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ s \ \ \ \ s \ CUVlNTUIl NOU CONSILIUL POPULAR AL JU­DEȚULUI COVASNA HOTĂRÎREA Nr. 1211971 cu privire la unele măsuri pentru deschiderea anului școlar 197111972 Consiliul popular al județului Covăsilă, întrunit în cea de-a XI-a sesiune ordinară la data de 3 sep­tembrie 1974, a analizat raportul Comitetului executiv referitor la activitatea depusă în domeniul organizării bunei funcţionări a în­­văţămîntului de stat, precum şi propunerile făcute pentru asigu­rarea deschiderii anului şcolar 1971/1972 în condiţiuni bune. Văzând şi discuţiile purtate, în temeiul art. 14 lit. r şi 24 a­­lin. al doilea din Legea nr. 57/ 1968 de organizare şi funcţiona­re a consiliilor populare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Co­­vasna, va acorda o atenţie deose­bită educaţiei comuniste a elevi­lor, prin întărirea caracterului for­mativ şi aplicativ a tuturor disci­plinelor ce se predau în şcoli. In acest scop va îndruma In­spectoratul şcolar judeţean să ia măsuri corespunzătoare ca pînă la începerea noului an­ şcolar, fie­care unitate de învăţământ să-şi întocmească un plan de măsuri concret pentru realizarea unei bo­gate activităţi politico-ideologice de educare marxist-leninistă. Art. 2. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri, ca la nivelul unităţi­lor de învăţământ din judeţ, să fie analizată periodic activitatea instructiv-educativă a cadrelor di­dactice, contribuţia lor la traduce­rea în viaţă a măsurilor de îm­bunătăţire a educaţiei comuniste a tineretului şcolar, a tuturor oa­menilor muncii. Art. 3. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean v­a studia şi aplica diferenţiat cele mai bune măsuri pentru asigura­rea stabilităţii cadrelor didactice şi reducerea la minimum a nave­­tismului, va asigura condiţiile ma­teriale necesare, ca începînd cu anul 1972 să se execute construc­ţii de locuinţe pentru intelectuali, în unele comune, acordând priori­tate cadrelor de învăţământ. De asemenea, va îndruma comi­tetele executive ale consiliilor populare comunale, să atribuie terenuri pentru construcţii acelor cadre didactice care doresc să-şi construiască locuinţe proprietate personală. Prin reţeaua comerţu­lui cooperatist, să fie aprovizio­naţi cu materiale de construcţie, cit şi cu alte bunuri de consum. Art. 4. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va îndruma comitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale să folosească toate me­todele şi să organizeze activita­tea tuturor factorilor educaţionali pentru şcolarizarea tuturor copii­lor de vîrstă şcolară, în această muncă vor fi atraşi deputaţii oră­şeneşti şi comunali, comitetele de cetăţeni, comitetele de părinţi, precum şi alte forme ale muncii organizatorice de masă, împreună cu comisia permanen­tă judeţeană pentru învăţământ, va organiza pînă la 1 octombrie a.c., o acţiune de verificare a mo­dului cum este organizată şcola­rizarea elevilor şi cum sunt apli­cate prevederile H.C.M. nr. 2595/ 1969 cu privire la sancţionarea contravenţiilor în domeniul învă­ţământului. Pe­­baza constatărilor ce se vor face cu acest prilej, Co­mitetul executiv al Consiliului popular județean va lua măsuri urgente de lichidarea­ eventuale­lor deficiențe." Art. 5. Pînă cel mai tîrziu la data de 1 octombrie 1971, Comite­tul executiv al Consilului popular județean va identifica unităţile şcolare şi clasele care nu întru­nesc efectivele stabilite de regu­lamentul de funcţionare şi va a­­proba în mod expres funcţiona­rea lor. Art. 6. Comitetul executiv al Consiliului popular­­ judeţean va urmări realizarea construcţiilor şcolare şi va lua măsuri ca :­­­ pînă la 15 septembrie 1971 cele finanţate din fonduri centra­lizate să fie terminate şi date în funcţiune ; — pînă la 1 noiembrie a.c. să fie date în folosinţă sălile de clasă ce se construiesc din con­tribuţia voluntară a locuitorilor ; Art. 7. în vederea creării unor condiţii bune pentru desfășurarea practicii elevilor se stabileşte pa­tronarea liceelor și şcolilor gene­rale de către unităţile productive prevăzute în anexa care face par­te integrantă din prezenta hotă­­rîre. Aceste unităţi vor asigura con­dițiile necesare pentru practica , e­­levilor în secţiile şi atelierele proprii şi vor sprijini şcolile pe care le patronează să-şi creeze baze proprii pentru efectuarea practicii. în cursul vacanţei de vară ele­vii vor putea desfăşura o activi­tate productivă în cadrul unită­ţilor ce le patronează şcolile, în care scop li se vor crea condi­ţiile necesare. Art. 8. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, co­mitetele executive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale, împreună cu unităţile economice care patronează şcolile vor ana­liza, pînă la 15 septembrie 1971 situaţia bazei materiale, în spe­cial a atelierelor şcolare şi a lo­turilor agricole, şi vor stabili mă­suri concrete pentru a asigura spaţiul şi­ dotarea necesară desfă­şurării în bune condiţiuni a ac­tivităţii tehnico-productive a e­­levilor. Elevii de la şcolile gene­rale şi licee care şi-au ales o ac­tivitate practică cu acelaşi profil ca al şcolilor profesionale din lo­calitate, vor efectua practica în atelierele şi sub îndrumarea per­sonalului calificat al acestora. în acelaşi termen, comitetele e­­xecutive ale consiliilor populare orăşeneşti şi comunale vor asigu­ra combustibilul de încălzit ne­cesar unităţilor şcolare. Art. 9. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri ca în cursul primului trimestru al anului şcolar 1971/ 1972 să fie organizată, la nivelul judeţului, o consfătuire a dirigin­­ţilor pe tema „Colaborarea şcolii cu familia — factor important în realizarea sarcinilor educaţionale". în acelaşi trimestru se va or­ganiza o şedinţă de lucru cu di­rectorii de şcoli, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţii organi­zaţiilor de masă, pentru a anali­za formele muncii politico-educati­ve în rîndul elevilor. La nivelul unităţilor şcolare din judeţ vor fi luate măsuri ca mun­ca de educaţie să fie analizată trimestrial, cu participarea princi­palilor factori care concură la înfăptuirea ei ca : părinţi, depu­taţi, reprezentanţii organelor lo­cale de stat, ai organizaţiei de tineret şi ai organizaţiei femeilor. Art. 10. Pentru a îmbunătăţi ac­tivitatea educativă în internate şi semiinternate Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri ca între 10 şi 15 septembrie 1971 să fie organizat un curs de perfecţionare a peda­gogilor şcolari pe baza documen­telor de partid privitoare la e­­ducaţia elevilor. Munca de educaţie în interna­te, semiinternate, meditaţii va fi orientată cu precădere către acei elevi care prezintă, anumite pro­bleme (provin din familii dezorga­nizate etc.). Art. 11. Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean va lua măsuri de asigurarea unei pre­gătiri temeinice a elevilor, prin organizarea meditaţiilor colective, individuale şi a unui larg sistem, de­­consultaţii, forme la care să * I * I fie antrenate toate cadrele didac­tice. Art. 12. Pentru a facilita inte­grarea socială a tineretului din liceele de cultură generală, pen­tru îmbunătăţirea procesului de educare a lui prin muncă şi pen­tru a-l pregăti să devină capabil de a exercita o activitate pro­ductivă folositoare societăţii, li­ceele de cultură generală din ju­deţul Covasna se profilează prin introducerea activităţilor practice la următoarele meserii: 1. Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe: mecanică şi conducere auto, ţesătorie. 2. Liceul nr. 2 Sf. Gheorghe: lăcătuşerie, croitorie, bro­derie. 3. Liceul Tg. Secuiesc: lăcătu­şerie, conducere auto, croi­torie, broderie. 4. Liceul Baraolt: lăcătuşerie, ţesători covoare, vânzători. 5. Liceul Covasna : tâmplărie, e­lectrotehnică, ţesătorie, tu­rism. 6. Liceul întorsura Buzăului: lăcătuşerie, tîmplărie, croi­torie. Art. 13. Presa locală va conti­nua să publice în coloanele sale articole despre activitatea ce se desfăşoară în unităţile şcolare din judeţ, în afară de aceasta va re­zerva în fiecare lună o pagină pentru generalizarea experienţei pozitive obţinute în procesul in­structiv educativ din şcoli. Dată în Sf. Gheorghe, la 3 sep­tembrie 1971. Preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Covasna KIRÁLY CAROL­ Y ANUL IV. Nr. 434 SITUAŢIA privind patronarea liceelor şi şcolilor generale de către unităţile economice socialiste Unitatea şcolară aflată Unitatea economică sub patronaj care patronează Liceul nr. 1 Sf. Gheorghe F-ca textilă „Oltul" Sf. Gh. Liceul nr. 2 Sf. Gheorghe I.T.A Sf. Gh., Mobila Sf. Gh. Liceul Tg. Secuiesc F-ca. de confecţii Tg. Secuiesc Liceul Covasna Coop. „Avîntul" şi I.M.A. Gov. Liceul Baraolt LM. Căpeni şi Deserv. Ba­raolt Liceul întorsura Buzăului Liceul Construcţii Sf. Gheorghe Grupul şcolar de constr. Sf. Gh. Şc. prof. mec. agr. Sf. Gheorghe Liceul agricol Tg. Secuiesc Şc. prof. textilă Sf. Gheorghe Liceul Economic Sf. Gheorghe Şcoala prof. cooperaţie Şcoala generală n­r. 1 Sf. Gh. Şcoala generală nr. 2 Sf. Gheorghe Şc. generală nr. 3 Sf. Gheorghe Şc. generală nr. 4 Sf. Gheorghe Şcoala generală Chilieni Şcoala generală Tg. Secuiesc Şcoala generală Lunga nr. 1 Şcoala generală Covasna-Voineşti Şcoala generală Biborţeni Şc. generală Căpeni nr. 1 Şc. generală Racoşul de Sus Şcoala generală Brădet Şc. generală Aita Mare Şc. generală Aita Medie Şc. generală Băţanii Mari Şc. generală Băţanii Mici Şcoala generală Aita Seacă Şcoala generală Herculean Şcoala generală Belin Şcoala generală Bodoc Şcoala generală Boroşneul Mare Şcoala generală Boroşneul Mic Şcoala generală Leţ Şcoala generală Brateş Şcoala generală Telechia Şcoala generală Brăduţ Şcoala generală Filia Şcoala generală Doboşeni Şcoala generală Breţcu Şcoala generală Mărtănuş Şcoala generală Oituz Şcoala generală Catalina Şcoala generală Mărtineni Şcoal­a generală Cernat I. , Şcoala generală Cernat II. Şcoala generală Chichiş Şcoala generală Băcei Şcoala generală Dobîrlău Şcoala generală Ghelinţa Şcoala generală Ghidfalău Şcoala generală Angheluş Şcoala generală Hăghig Şcoala generală Ilien­ Şc. generală Lemnia nr. 1 şi nr. 2 Şcoala generală Mereni Şcoala generală Micfalău Şcoala generală Bicsad I. Şcoala generală Malnaş Şcoala generală Moacşa I. Şcoala generală Dalnic Şcoala generală Ojdula Şcoala generală Ozun Şcoala generală Lisnău Şcoala generală Sîntioninica Şcoala generală Estelnic I Şcoala generală Reci nr. 1­­ Şcoala generală Aninoasa Şcoala generală Sînzieni Şcoala generală Petriceni Şcoala generală Valea Seacă Şcoala generală Turia 1 Şcoala generală Turia 2 Şcoala generală Alungeni Şcoala generală Valea Crişului Şcoala generală Arcuş Şcoala generală Arac­ Şcoala generală Vîlcele Şcoala generală Vîrghiş Şcoala generală Zagon Şcoala generală Păpăuţi Şcoala generală Zăbala Şcoala generală Tamaşfalău Şcoala generală Comandau Şcoala generală Barcani Şcoala generală Lădăuţi Şcoala generală Sărămaş Şcoala generală Valea Mare Şc. generală Sita Buzăului nr. 1 Şc. generală Sita Buzăului nr. 2 Şc. generală Sita Buzăului nr. 3 • Şcoala generală Zăbrătău U.E.I.L. înt. Buzăului I.J.G.M. Covasna I.J.C.M. Covasna S.M.A. Sf. Gheorghe S.M.A. Tg. Sec. și F-ca de sur. F-ca textilă „Oltul" Sf. Gh. I.J.COOP Covasna I.J.COOP Covasna I.I.L. „Sipicul" și „Hărnicia" Sf. Gh. Industria cărnii Sf. Gheorghe Localprod Sf. Gheorghe F-ca ţigarete Sf. Gheorghe Ind. Laptelui Sf. Gheorghe Intr. „Poliprod" Tg. Secuiesc F-ca. de amidon Tg. Secuiesc Filatura şi coop. constr. Gov. I.S. Apemin Intr. minieră Găpeni C.A.P. Raco­ş şi „Bazaltul" I.M.T.F. Int. Buzăului C.A.P. Aita Mare C.A.P. Aita Medie S.M.A. Baraolt C.A.P. Băţanii Mari­­ C.A.P. Aita Seacă C.A.P. Băţanii Mari C.A.P. Belin S.M.A. Bodoc, C.A.P. Bodoc S.M.A. şi C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Boroşneul Mare C.A.P. Brateş C.A.P. Brateş C.A.P. Brăduţ C.A.P. Brăduţ Coop. Deservirea Baraolt C.B.I.L. Tg. Sec., Sect. Breţcu , C.E.I.L. Tg. Sec., Sect. Breţcu , U.E.I.L Tg. Sec., Secţia Oituz I.A.S. şi C.A.P. Catalina C.A.P. Mărtineni S.M.A. şi C.A.P. Gernat C.A.P. Cern­at C.A.P. Chichiş C.A.P. Chichiş Coop, consum Ozun C.A.P. Ghelinţa, Car. de piatră C.A.P. Ghidfalău C.A.P. Angheluş C.A.P. Hăghig C.A.P. Ilieni C.A.P. Lemnia C.A.P. Mereni C.A.P. Micfalău C.A.P. Bicsad C.A.P. Malnaş C.A.P. Moacşa C.A.P. Dalnic C.A.P. Ojdula I.A.S. Sf. Gheorghe I.A.S. Sf. Gheorghe C.A.P. Sîntioninica C.A.P. Estelnic I.P.T.I. Reci şi C.A.P. Reci C.A.P. Aninoasa C.A.P. şi I.M.A. Sînzieni C.A.P. Petriceni C.A.P. Petriceni S.M.A. Tg. Sec. și C.A.P. Turia S.M.A. Tg. Sec. și C.A.P. Turia C.A.P. Turia I.M.A. Sf. Gh. şi C.A.P. V. Criș. Coop. Prest. Sf. Gh. şi C.A.P. Arcuș C.A.P. Arad­ Intr. Mobila Sf. Gh. I. M. Căpeni şi C.A.P. Vîrghiş C.A.P. Zagon C.A.P. Păpăuti C.A.P. Zăbala C.A.P. Tamașfalău I.M.T.F. Tg. Sec., Sect. Com. U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului U.E.I.L. întorsura Buzăului­­ Coop, de consum Sita Buzăului Coop, de consum Sita Buzăului Coop, de consum Sita Buzăului Fabrica de Cherestea Zăbrătău

Next