Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)
1971-09-15 / nr. 434
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în urma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizionarea tehnico-materială ; proiectul decretului privind siguranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca proiectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfecţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului superior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-economici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cincinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Automatizarea cîştigă tot mai mult teren şi în ramura transporturilor , în peisajul urbanistic al oraşului Sfîntu Gheorghe, începând cu acest an şcolar, îşi înscrie existenţa o nouă unitate şcolară : şcoala gene- t rală din cartierul Ciucului. @ Noi şi necesare sortimente la magazinul de confecţii pen- tru copii şi femei: rochii de casă (din golf matlasat), ro i chiţe de diftină (pentru co- pil de la 1 la 3 ani), pijama- tie — fete şi băieţi, halate dif- tină, paltoane (imitaţie blană) pentru fete. A fost da- tă-n folosinţă o nouă unita- te de frizerie, pe strada Leninţ nr. 5 (în locul magazinului de încălţăminte). © O.C.L. anunţă, că magazinul pentru menaj a primit 1 500 borca- ne de diferite capacităţi; a sosit un transport de 800 kg pui congelaţi, care au fost puşi în vînzare la magazi- * nele specializate, (autoser- ţuire, măcelărie). ¤ în pe- rioada 16—30 septembrie 1971, elevii din judeţul nos- t tru vor desfăşura practica , în producţie, în întreprinde- rile şi pe ogoarele judeţu- lui. De la Agenţia jude- ţeană de turism aflăm : Pen- tru staţiunile balneoclimate- trice Felix, Căciulata, Govo- ţ ra, Olăneşti sunt puse la dispoziţia doritorilor, bilete de tratament. De asemenea , pentru staţiunile litoralului: Mamaia, Jupiter, Saturn sînt puse în vînzare bilete cu preţ redus, pentru petrece- rea concediului, pe perioa- de de 5—20 zile. începînd de astăzi, agenţia purne în vînzare bilete pentru ex- ? cursia de o zi, pe ruta Sfîntul Gheorghe — Braşov — Bran — Câmpulung, cu vizitarea peşterii Dîmbocivioara şi a castelului Bran. Excursia va avea loc în ziua de26 sep-tembrie, costul excursiei 50 lei. în pag. a 3-a VIAŢA DE PARTID : Este echitabil ca unii să muncească, iar alţii să privească ? In 13 august a.c., ziarul nostru a relatat dezbaterile adunării generale a salariaţilor de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Dominate de un puternic spirit critic, asupra activităţii desfăşurate în prima jumătate a anului, dezbaterile din forul muncitoresc de conducere a acestei tinere întreprinderi metalurgică, au scos atunci în evidenţă, cu exigenţă partinică, nu numai neajunsurile din organizarea activităţii de producţie, problemele cardinale ale activităţii economico-firanciare, dar au etalat şi o seamă de propuneri şi sugestii, deosebit de valoroase, menite să înlăutre neajunsurile, să asigure realizarea şi depăşirea planului şi angajamentelor colectivului pe acest an, îmbunătăţirea indicatorilor şi buna pregătire a producţiei anului viitor. După aproximativ o lună de la acel important eveniment din viaţa colectivului întreprinderii, am poposit din nou aici, pentru a cunoaşte modul în care comitetul de direcţie a fructificat propunerile făcute, rod al gândirii şi conştiinţei revoluţionare a muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor — oameni ca maistrul József Plugor, regional Viorel Spătărelu, inginerul şef de concepţie Mihai Römer, salută-ne deci, oaspeţii tovarăşului inginer Lörincz Iosif — preşedintele comitetului de direcţie. — Imediat după adunarea generală a salariaţilor — ne relatează interlocutorul — trăind încă atmosfera aceea laborioasă de dezbatere a destinelor întreprinderii, comitetul nostru de direcţie s-a întrunit în şedinţă de lucru, pentru a analiza şi selecta propunerile făcute de salariaţi şi a stabili căile cele mai operative pentru traducerea lor în viaţă. Era de fapt, pentru prima dată cind luam cunoştinţă de uriaşa capacitate a colectivului nostru de muncitori, maiştri şi tehnicieni, de a rezolva problemele puse în discuţie. Aceasta, pentru că, perioada de inceput a activităţii noastre de producţie, a fost deosebit de grea. Lipsa unor cadre calificate care să asigure deservirea utilajelor şi conducerea producţiei, greutăţile în aprovizionarea tehnico-materială, în optimizarea producţiei, faptul că în secţii şi ateliere încă nu se terminaseră lucrările de construcţie, lucrări cărora trebuia sa le acordăm o atenţie deosebită ş.a.m.d., ne absorbeau toate forţele, tot timpul. Din acest motiv, o serie de propuneri ce se făceau în şedinţele de producţie, sindicale din secţii, rămîneau nevalorificate — „literă moartă", cum se spune — în procesele-verbale. Practic, nu aveam timpul fizic de a ne ocupa de ele, de a le studia şi fructifica. Nu spun toate acestea ca o scuză — dimpotrivă ! Suntem conştienţi că procedând aşa, n-am avut decit de pierdut. De altfel, am avut prilejul de a ne convinge de acest lucru, în momentul în care, colectînd toate procesele verbale ale şedinţelor anterioare din secţii, am analizat în plenul comitetului de direcţie, propunerile consemnate în ele. Atunci ni s-a înfăţişat un adevărat tezaur de idei, de propuneri concrete, soluţii, observaţii critice la adresa organizării producţei, programării ei. An a sintetizat totul,, extrăgînd esenţa care a îmbogăţit planul M.T.C. al fabricii... Azi, pot spune că acest plan reprezintă cu adevărat şi pentru priruia dată în „istoria" fabricii noastre, gîndirea creatoare a întregului colectiv. El ne mobilizează , total —de la director, la muncitor , întrucît ne inspiră garanţia , că îndeplinindu-l punct cu punct, ne vom realiza exemplar sarcinile de plan şi angajamentele asumate pe 1971 şi, totodată, vom crea condiţii opti- L. VOICULESCU (Continuare în pag. a 3-a) Fiecare propunere - un plus de eficienţă economică După adunările generale ale salariaţilor ———————————— Cînd mărfurile din magazine lipsesc, în depozite ... prisosesc! Onorarea comenzilor se face cu „încetinitorul“, ori de loc. „Misterul“ cutiilor de. .. perlan ! Se poate spune fără putință de tăgadă, că sezonul autumnal a intrat de cîteva zile în drepturile sale depline. Mercurul termometrelor, „rugina" frunzelor, dar mai cu seamă ... sacoşele doldora ale gospodinelor, sînt tot atîtea semne sigure, că toamna a sosit. E drept că nu peste tot întîlneşti aceeaşi abundenţă de produse, aşa cum şi-ar dori orice cumpărător şi aceasta mai fires în magazinele din mediul rural. De fapt, despre acest aspect al comerțului cooperatist neam propus să vorbim în articolul de față, căci lipsurile constatate nu sunt ocazionale, ele constituind un soi de perpetuu „lanț al slăbiciunilor". Un control efectuat la începutul acestei luni de către organele Inspectoratului comercial de stat al judeţului Covasna, într-un mare număr de unităţi din mediul rural, aparţinînd cooperaţiei de consum — unităţi aflate în afara principalelor artere de circulaţie — a arătat, că din majoritatea magazinelor vizitate lipseau o mulţime de mărfuri de primă Scurtă; zahăr la magazinul universal din Moacşa ; sare bolovani la Mărtineni şi Valea Scurtă; diferite sortimente de brânzeturi la Mărtănuş ; vinuri şi băuturi spirtoase la Poian, Belani, Estelnic, Mereni etc. S-au constatat şi cîteva recorduri în materie. Magazinul din Valea Scurtă (gestionar ş.a. Şi fiindcă vorbeam de microrecorduri, se cuvine să amintim magazinul mixt din Mărtineni, din care lipsea — ce credeţi? — banala apă minerală, ce curge în judeţul nostru — vorba ceea — la toate izvoarele ! Toate aceste mărfuri atît de solicitate de către cumpărătorii din satele ori comunele respective (e vorba de slănină, sare, zahăr, brânzeturi) se găseau însă în suficiente cantităţi în subdepozitul I.J.E.COOP, din oraşul Tîrgu Secuiesc ! Să vezi şî să nu crezi... Cercetînd cauza acestui paradox, organele de control ale Inspectoratului comercial au constatat că vinovaţi în cea mai mare parte de această stare defectuasă de lucruri, se fac merceologii cooperativelor de consum în subordinea cărora intră magazinele mai sus-arătate, şi nu în ultimul rînd preşedinţii acestor cooperative. Probabil că toţi aceşti aşa-zişi „comercianţi", cred că alimentele circulă singure din depozite în magazine, de vreme ce stau atît de indiferenţi în faţa acestei realităţi nu tocmai roze ! Revenind la deficienţele,, hai să le zicem comune, întâlnite HORIA C. DENU (Continuare în pag. a 3-a) Anul IV Nr 434 MIERCURI, 15 septembrie 1971 4 pagini 30 bani NOUL AN ŞCOLAR la înălţimea imperativelor actuale Azi în toate unităţile şcolare din ţară începe noul an şcolar sub semnul unui imperativ de odeosebită importanţă. El începe sub lumina înălţătoare a documentelor de partid din vara acestui an, care scot în evidenţă din nou acel adevăr recunoscut că şcoala este principalul factor de cultură şi civilizaţie al naţiunii, avînd un roldeosebit de însemnat, hotărâtor în formarea tinerelor generaţii. Corpul profesoral, alături de, ceilalţi factori educaţionali, este hotărît să răspundă prin fapte chemării adresate de partidul comuniştilor şi să traducă în viaţă măsurile prezentate decătre secretarul general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, măsuri care privesc îmbunătăţirea activităţii ideologice şi politico-educative a tuturor oamenilor muncii. La: Consfătuirea de lucru cu activul de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politico-educative, secretarul general al Partidului Comunist Român spunea : „Trebuie ca de la începutulanului viitor să facem o cotitură radicală în munca de învăţămînt". Iată, de ce noul an şcolar are o semnificaţie deosebită. Şi în judeţul nostru există toate condiţiile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Şcolile sunt reparate, zugrăvite, în ultimele zile elevii înşişi,, ajutaţi de educatori, au făcut , amenajările necesare, manualele gratuite aşteaptă să fie predate acelora pentru care au fost tipărite, noul mobilier a fost transportat în majoritatea unităţilorşcolare, materialul didactic ,a fost livrat aproape în întregime, iar dotarea atelierelor şcolare se realizează intens. Cele 2000 de cadre didactice — ca şi elevii din toate, clasele, — aşteaptă cu nerăbdare şi multe emoţii să aibă loc deschiderea festivă a noului amt, să ţină prima oră cu clasa Grija pentru educaţia tinerei generaţii se manifestă şi în faptul că la 1 septembrie corpul profesoral al judeţului nostru a crescut cu încă 93 de absolvenţi , învăţători, educatoare şi profesori, care, alături de colegii cu mai multă experienţă în muncă, vor munci cu tot elanul lor tineresc pentru a da patriei, societăţii, tineri bine pregătiţi profesional şi cu un profil moral înaintat. Nu ne îndoim că forţa mobilizatoare a colectivelor didactice îi va forma, îi va determina să se dăruiască cu abnegaţie şi pasiune misiunii nobile pe care şi-au ales-o — formarea omului nou. în centrul atenţiei colectivelor de muncă din şcoli stă întărirea caracterului tehnico-aplicativ al procesului de învăţămînt, o mai rapidă apropiere a lui de nevoile reale ale vieţii, ale societăţii, formarea unor deprinderi practice pentru a putea practica o meserie, o muncă utilă societăţii. Este o preocupare de prim rang, un deziderat major în realizarea căruia ne călăuzesc cuvintele secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care la Consfătuirea din iulie 1971 spunea : „Cu mai multă fermitate trebuie să luăm măsuri ca în liceele noastre şi în şcoala noastră generală de 10 ani să introducem participarea elevilor la producţie". în spiritul acestor indicaţii, sesiunea din 3 septembrie 1971 a Consiliului popular judeţean a adoptat o serie de măsuri privind patronarea şcolilor de către unităţile economice din judeţ, profilarea claselor liceale de cultură generală, obligaţiile consiliilor populare comunale şi orăşeneşti şi altele, măsuri avînd menirea să ajute şcoala în educarea tineretului nostru , în spiritul muncii, să-l înveţe să muncească în orice domeniu de activitate. Realizarea acestei sarcini presupune o colaborare fructuoasă cu unităţile economice respective, dar presupune şi o contribuţie de seaţmă din partea părinţilor. Este vorba, în primul rînd, de o optică nouă, de o înţelegere justă a acestei cotituri, de un sprijin concret şi moral acordat şcolii în această direcţie. Introducerea instruirii practico-productive ca disciplină de învăţămînt, căreia îi este afectată o zi pe săptămână, este o altă schimbare calitativă în învăţământul nostru în noul an şcolar. Sunt cunoscute măsurile luate pentru îmbunătăţirea continuă a predării în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, ceea ce a permis IZSÁK FRANCISC, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean Covasna f Rim IOTE film In aprovizionarea magazinelor săteşti Carenţe vechi care îşi aşteaptă grabnica rezolvare necesitate în actualul sezon. Este vorba în social de produse alimentare cum ar fi : uleiul, zahărul, sarea, brînzeturile, vinurile precum şi băuturi spirtoase ! Astfel, nu s-a găsit untură în magassinele din localităţile Lutoasa, Lemnia, Valea Baba László), aparţinător cooperativei de consum din Peian, excela prin absenţa din rafturi şi a altor mărfuri alimentare de primă necesitate cum ar fi: uleiul, slănina afumată şi sărată, băuturile naturale şi spirtoase, preparatele din carne Staţia de concasare de la cariera Malnaş, pregăteşte zilnic zeci de vagoane de piatră, necesară construcţiei de drumuri. Foto : A. BARTHA Era necesară o justificare. Guvernul de la Sidney a ales-o pe cea mai facilă şi, în acelaşi timp, mai repetată: „sportul nu are nimic de-a face cu politica". Ca atare, „Springboks“, echipa de rugby sud-africană compusă exclusiv din jucători albi, a efectuat între 25 iunie şi 7 august un turneu în Australia. Dr. Hawkes, preşedintele Consiliului sindicatelor austro- Interzis pentru negri liene, a făcut cunoscut că va da dispoziţii ca „Springboks" să aibă tot felul de dificultăţi la deplasări şi cazări. Diferitele întâlniri ale echipei „Springboks cu selecţionatele australiene au fost de câteva ori întrerupte prin manifestaţii. Potrivit ziarelor australiene, incidentele care au opus la 10 iulie zeci de (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 3-a) Laboratoare de frumuseţe Parfum, gingăşie, culoare ... Flori... Un univers al florilor. Un mit al mlădiţelor care „rup“ pămîntului un prinos de frumuseţe ... ... Pe stradă, oameni ţinînd în mină flori, cu atita grijă, ca nu cumva să oprească „respiraţia“ diafană a acestora . ... între degetele răsfirate a bucurie şi speranţă ale fiinţei dragi, o Corolă de minuni, în inimă, rezonanţe unduioase ale unui simbol... ... Pe stînca golaşă, seacă, lipsită de verdele vieţii, o singură floare ... Numai una ! Şi stinca prinde viaţă, piatra încearcă un zbor ... ... In parcuri, pe bulevarde — flori. Peste tot şi întotdeauna, flori... Cîteva secvenţe din această mirabilă „ţară a florilor“ ... V-aţi întrebat însă, în timp ce le mîngîiaţi cu ochi fericiţi, ce se-ntimplă cu aceste „vieţi“ firave in timpul iernii ? Gîndul trimite, normal, la un alt univers, închis, de data aceasta, în care noţiunea de artificial nu diminuează nimic din atributul frumosului floral. Serele, căci despre ele este vorba, sînt adevărate „laboratoare“ de frumuseţe, în care fărîmele de, gingăşie, se adună, se prepară, pentru a putea trece peste asprimea iernii. Pe cele din întorsura Buzăului, le-am aflat la marginea oraşului, în vecinătatea dumbrăvilor cu viaţă efemeră. Acolo, florile se nasc, dispar, apoi iar se nasc... Aici, sub un „cer“ de sticlă, totul pare aproape veşnic. Intri dintr-o dată intr-o ţară mirifică, cu vibrări de alb, roșu, galben, roz... Garoafe, cale, hortensii, ciclame, primule ... Nimic nu este aici improvizat. Clipele frumosului se scurg după niște „norme“ stricte. Parametrii tehnologici se-ntîlnesc cu dimensiuni tainice ale unor flăcări încremenite în petale. Simbioză fericită a ştiinţei cu fascinaţia naturii... „Ignoranţa“ în materie ne este atenuată de farmecul care se lasa greu pe simţurile noastre. Datele tehnice, aride, în aparentă contradicţie cu această „materie“ a microcosmosului floral, ne sunt furnizate de şeful secţiei de gospodărie a oraşului, tovarăşul Constantin Lambrino. E multă emoţie în vocea lui, dar şi multă îndreptăţită mîndrie. Suntem „iniţiaţi“ într-un mit... al omului de azi. Pe cei 180 de mp., florile se cultivă supraetajat, iar pe o latură se face cultură directă. Interesant este faptul că sistemul de încălzire a serei poartă marca specialiştilor din localitate. O concepţie simplă, în care materia primă (deşeurile de lemn şi rumeguşul) este obişnuită. Aflăm că în această arhitectură de fier, beton şi sticlă, cele 62 varietăţi, ca şi cele peste 100.000 de flori sunt G. DAN (Continuare în pag. a 2-a)