Cuvîntul Nou, septembrie 1971 (Anul 4, nr. 422-447)

1971-09-15 / nr. 434

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. In ziua de 14 septembrie 1971 a avut loc şedinţa Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidată de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român. Au participat miniştri, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituţii centrale. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a dezbătut şi aprobat: proiectul legii cu privire la organizarea şi con­ducerea unităţilor socialiste de stat , îmbunătăţit în ur­ma dezbaterii publice ; proiectul legii cu privire la gospo­dărirea fondurilor fixe, resurselor materiale şi aprovizio­narea tehnico-materială ; proiectul decretului privind sigu­ranţa în funcţionare a maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, aparaturii de măsură, control şi automatizare din unităţile socialiste de stat; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe ; proiectul decretului privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a hotărît ca pro­iectele de legi să fie supuse spre dezbatere şi adoptare Marii Adunări Naţionale, iar proiectele de decret să fie înaintate spre adoptare Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. In continuare au fost adoptate măsuri privind perfec­ţionarea învăţămîntului de cultură generală, precum şi îmbunătăţirea structurii şi conţinutului învăţămîntului su­perior. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la principalii indicatori tehnico-econo­­mici ai unor lucrări de investiţii prevăzute în planul cin­cinal şi a soluţionat alte probleme ale activităţii curente. Automatizarea cîştigă tot mai mult teren şi în ramura transporturilor , în peisajul urbanistic­­ al oraşului Sfîntu Gheorghe,­­ începând cu acest an şcolar,­­ îşi înscrie existenţa o nouă­­ unitate şcolară : şcoala gene- t rală din cartierul Ciucului. @­­ Noi şi necesare sortimente la­­ magazinul de confecţii pen-­­ tru copii şi femei: rochii de­­ casă (din golf matlasat), ro­ i chiţe de diftină (pentru co-­­ pil de la 1 la 3 ani), pijama- t­ie — fete şi băieţi, halate­ dif-­­ tină, paltoane (imitaţie bla­nă) pentru fete.­­ A fost da-­­ tă-n folosinţă o nouă unita-­­ te de frizerie, pe strada Lenin­ţ nr. 5 (în locul magazinului de­­ încălţăminte). © O.C.L. a­­­­nunţă, că magazinul pentru­­ menaj a primit 1 500 borca-­­ ne de diferite capacităţi; a­­ sosit un transport de 800­­ kg pui congelaţi, care au fost­­ puşi în vînzare la magazi- * nele specializate, (autoser- ţ­uire, măcelărie). ¤ în pe-­­ rioada 16—30 septembrie­­ 1971, elevii din judeţul nos- t tru vor desfăşura practica , în producţie, în întreprinde-­­ rile şi pe ogoarele judeţu-­­ lui.­­ De la Agenţia jude- ţ­­eană de turism aflăm : Pen-­­ tru staţiunile balneoclimate- t­rice Felix, Căciulata, Govo- ţ ra, Olăneşti sunt puse la­­ dispoziţia doritorilor, bilete­­ de tratament. De asemenea , pentru staţiunile litoralului:­­ Mamaia, Jupiter, Saturn sînt­­ puse în vînzare bilete cu­­ preţ redus, pentru petrece-­­ rea concediului, pe perioa-­­ de de 5—20 zile. începînd­­ de astăzi, agenţia purne în­­ vînzare bilete pentru ex- ? cursia de o zi, pe ruta Sfîntu­l Gheorghe — Braşov — Bran­­ — Câmpulung, cu vizitarea­­ peşterii Dîmbocivioara şi a­­ castelului Bran. Excursia va­­ avea loc în ziua de­­26 sep-­­­tembrie, costul excursiei­­ 50 lei.­­ în pag. a 3-a VIAŢA DE PARTID : Este echitabil ca unii să muncească, iar alţii să privească ? In 13 august a.c., ziarul nostru a relatat dezbaterile adunării ge­nerale a salariaţilor de la Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Dominate de un puternic spirit critic,­­ asupra activităţii desfă­şurate în prima jumătate a anu­lui, dezbaterile din forul munci­toresc de conducere a acestei ti­nere întreprinderi metalurgică, au scos atunci în evidenţă, cu exi­genţă partinică, nu numai nea­junsurile din organizarea activită­ţii de producţie, problemele cardi­nale ale activităţii economico-fi­­r­anciare, dar au etalat şi o sea­mă de propuneri şi­ sugestii, deo­sebit de valoroase, menite să în­­lăutre neajunsurile, să asigure realizarea şi depăşirea planului şi angajamentelor colectivului pe a­­cest an, îmbunătăţirea indicatori­lor şi buna pregătire a producţiei anului viitor. După aproximativ o lună de la acel important eveniment din via­ţa colectivului întreprinderii, am poposit din nou aici, pentru a cu­noaşte modul în care comitetul de direcţie a fructificat propunerile făcute, rod al gândirii şi conştiin­ţei revoluţionare a muncitorilor, maiştrilor şi inginerilor — oameni ca maistrul József Plugor, regio­nal Viorel Spătărelu, inginerul şef de concepţie Mihai Römer, s­a­lu­tă-ne deci, oaspeţii tovarăşu­lui inginer Lörincz Iosif — preşe­dintele comitetului de direcţie. — Imediat după adunarea gene­rală a salariaţilor —­ ne relatează interlocutorul — trăind încă at­mosfera aceea laborioasă de dez­batere a destinelor întreprinderii, comitetul nostru de direcţie s-a întrunit în şedinţă de lucru, pen­­tru a analiza şi selecta propuneri­le făcute de salariaţi şi a stabili căile cele mai operative pentru traducerea lor în viaţă. Era de fapt, pentru prima dată cind­ luam cu­noştinţă de uriaşa capacitate a colectivului nostru de muncitori, maiştri şi tehnicieni, de a rezolva problemele puse în discuţie. A­­ceasta, pentru că, perioada de in­ceput a activităţii noastre de pro­ducţie, a fost deosebit d­e grea. Lipsa unor cadre calificate care să asigure deservirea utilajelor şi conducerea producţiei, greutăţile în aprovizionarea tehnico-materia­­lă, în optimizarea producţiei, fap­tul că în secţii şi ateliere încă nu se terminaseră lucrările de construcţie, lucrări cărora trebuia sa le acordăm o atenţie deosebită ş.a.m.d., ne absorbeau toate forţe­le, tot timpul. Din acest motiv, o serie de propuneri ce se făceau în şedinţele de producţie, sindicale din secţii, rămîneau nevalorificate — „literă moartă", cum se spune — în procesele-verbale. Practic, nu aveam timpul fizic de a ne o­­cupa de ele, de a le studia şi fructifica. Nu spun toate acestea ca o scuză — dimpotrivă ! Suntem­ conştienţi că procedând aşa, n-am avut decit de pierdut. De altfel, am avut prilejul de a ne convin­ge de acest lucru, în momentul în care, colectînd toate procesele ver­bale ale şedinţelor anterioare din secţii, am analizat în plenul comi­tetului de direcţie, propunerile consemnate în ele. Atunci ni s-a înfăţişat un adevărat tezaur de i­­dei, de propuneri concrete, soluţii, observaţii critice la adresa orga­nizării producţei, programării ei. An a sintetizat totul,, extrăgînd e­­senţa care a îmbogăţit planul M.T.C. al fabricii... Azi, pot spu­ne că acest plan reprezintă cu a­­devărat şi pentru priruia dată în „istoria" fabricii noastre, gîndirea creatoare a întregului­­ colectiv. El ne mobilizează , total —­­d­e la director, la muncitor , întrucît ne inspiră garanţia , că îndeplinindu-l punct cu punct, ne vom realiza exemplar sarcinile de plan şi an­gajamentele asumate pe 1971 şi, totodată, vom crea condiţii opti- L. VOICUL­ESCU (Continuare în pag. a 3-a) Fiecare propunere - un plus de eficienţă economică După adunările generale ale salariaţilor ———————————— Cînd mărfurile din magazine lipsesc, în depozi­te ... prisosesc! Onorarea comenzilor se face cu „încetinitorul“, ori de loc. „Misterul“ cutiilor de. .. perlan ! Se poate spune fără putință de tăgadă, că sezonul autum­nal a intrat de cîteva zile în drepturile sale depline. Mercu­rul termometrelor, „rugina" frunzelor, dar mai cu sea­mă ... sacoşele doldora ale gospodinelor, sînt tot atîtea semne sigure, că toamna a so­sit. E drept că nu peste tot în­­tîlneşti aceeaşi abundenţă de produse, aşa cum şi-ar dori ori­ce cumpărător şi aceasta mai fi­res în magazinele din mediul rural. De fapt, despre acest aspect al comerțului cooperatist ne­am propus să vorbim în arti­colul de față, căci lipsurile con­statate nu sunt ocazionale, ele constituind un soi de perpetuu „lanț al slăbiciunilor". Un control efectuat la înce­putul acestei luni de către or­ganele Inspectoratului comer­cial de stat al judeţului Co­vasna, într-un mare număr de unităţi din mediul rural, apar­­ţinînd cooperaţiei de consum — unităţi aflate în afara princi­palelor artere de circulaţie — a arătat, că din majoritatea magazinelor vizitate lipseau o mulţime de mărfuri de primă Scurtă; zahăr la magazinul u­­niversal din Moacşa ; sare bo­lovani la Mărtineni şi Valea Scurtă; diferite sortimente de brânzeturi la Mărtănuş ; vinuri şi băuturi spirtoase la Poian, Belani, Estelnic, Mereni etc. S-au constatat şi cîteva recor­duri în materie. Magazinul din Valea Scurtă (gestionar ş.a. Şi fiindcă vorbeam de microrecorduri, se cuvine să a­­mintim magazinul mixt din Mărtineni, din care lipsea — ce credeţi? — banala apă mine­rală, ce curge în judeţul nostru — vorba ceea — la toate izvoa­rele ! Toate­ aceste mărfuri atît de solicitate de către cumpărătorii din satele ori comunele res­pective (e vorb­a de­ slănină, s­a­­­re, zahăr, brânzeturi) se găseau însă în suficiente cantităţi în subdepozitul I.J.E.COOP, din oraşul Tîrgu Secuiesc ! Să vezi şî să nu crezi... Cercetînd cau­za acestui paradox, organele de­­ control ale Inspectoratului comercial au constatat că vino­vaţi în cea mai mare parte de această stare defectuasă de lu­cruri, se fac merceologii coo­perativelor de consum în sub­­ordinea cărora intră magazinele mai sus-arătate, şi nu în ulti­mul rînd preşedinţii acestor cooperative. Probabil că toţi a­­ceşti aşa-zişi „comercianţi", cred că alimentele circulă sin­gure din depozite în magazine, de vreme ce stau atît de indife­renţi în faţa acestei realităţi nu tocmai roze ! Revenind la deficienţele,, hai să le zicem comune, întâlnite HORIA C. DEN­U (Continuare în pag. a 3-a) Anul IV Nr 434 MIERCURI, 15 septembrie 1971 4 pagini 30 bani NOUL AN ŞCOLAR la înălţimea imperativelor actuale Azi în toate unităţile şcolare din ţară începe noul an şcolar sub semnul unui imperativ de o­­deosebită importanţă. El începe sub lumina înălţătoare a docu­mentelor de partid din vara a­­cestui an, care scot în­ evidenţă din nou acel adevăr recunoscut că şcoala este principalul factor de cultură şi civilizaţie al naţiu­nii, avînd un rol­­deosebit de în­semnat, hotărâtor în formarea ti­nerelor generaţii. Corpul profe­soral, alături de, ceilalţi factori educaţionali, este hotărît să răs­pundă prin fapte chemării adre­sate de partidul comuniştilor şi să traducă în viaţă măsurile pre­zentate de­­către secretarul gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, măsuri care privesc îmbunătăţi­rea activităţii ideologice şi poli­tico-educative a tuturor oamenilor muncii. La: Consfătuirea de lucru cu ac­tivul de partid din domeniul ideo­logiei şi al activităţii politico-edu­cative, secretarul general al Par­tidului Comunist Român spunea : „Trebuie ca de la începutul­­anu­lui viitor să facem o cotitură ra­dicală în munca de învăţămînt". Iată, de ce noul an şcolar are­ o semnificaţie deosebită. Ş­i în judeţul nostru există toa­te condiţiile pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Şcolile sunt reparate, zugrăvite, în ultimele zile elevii înşişi,, aju­taţi de educatori, au făcut , ame­najările necesare, manualele gra­tuite aşteaptă să­ fie predate ace­lora pentru care au fost tipărite, noul mobilier a fost transportat în majoritatea unităţilor­­şcolare, materialul didactic ,a fost livrat aproape în întregime, iar dotarea atelierelor şcolare se realizează intens. Cele 2000 de cadre didac­tice — ca şi elevii din­ toate, cla­sele, — aşteaptă cu nerăbdare şi multe emoţii să aibă loc deschi­derea festivă a noului amt,­­ să ţi­nă prima oră cu clasa­ Grija pentru educaţia tinerei generaţii se manifestă şi în fap­tul că la 1 septembrie corpul pro­fesoral al judeţului nostru a cres­cut cu încă 93 de absolvenţi , învăţători, educatoare şi profe­sori, care, alături de colegii cu mai multă experienţă în muncă, vor munci cu tot elanul lor tine­resc pentru a da patriei, socie­tăţii, tineri bine pregătiţi profe­sional şi cu un profil moral îna­intat. Nu ne îndoim că forţa mo­bilizatoare a colectivelor didacti­ce îi va forma, îi va determina să se dăruiască cu abnegaţie şi pasiune misiunii nobile pe care şi-au ales-o — formarea omului nou. în centrul atenţiei colectivelor de muncă din şcoli stă întărirea caracterului tehnico-aplicativ al procesului de învăţămînt, o mai rapidă apropiere a lui de nevoile reale ale vieţii, ale societăţii, for­marea unor deprinderi practice pentru a putea practica o mese­rie, o muncă utilă societăţii. Este o preocupare de prim rang, un deziderat major în realizarea că­ruia­ ne călăuzesc cuvintele se­cretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca­re la Consfătuirea din iulie 1971 spunea : „Cu mai multă fermita­te trebuie să luăm­ măsuri ca în liceele noastre şi în şcoala noas­tră generală de 10 ani să intro­ducem participarea elevilor la producţie". în spiritul acestor indicaţii, se­siunea din 3 septembrie 1971 a Consiliului popular judeţean a a­­doptat o serie de măsuri privind patronarea şcolilor de către uni­tăţile economice din judeţ, pro­filarea claselor liceale de cultu­ră generală, obligaţiile consilii­lor populare comunale şi orăşe­­neşti şi altele, măsuri avînd me­nirea­ să ajute şcoala în educarea tineretului nostru , în spiritul mun­cii, să-l înveţe să muncească în orice domeniu de activitate. Rea­lizarea acestei sarcini presupune o colaborare fructuoasă cu unită­ţile economice respective, dar presupune şi o contribuţie de sea­ţ­mă din partea părinţilor. Este vor­ba, în primul rînd, de o optică nouă, de o înţelegere justă a a­­cestei cotituri, de un sprijin con­cret şi moral acordat şcolii în a­­ceastă direcţie. Introducerea in­struirii practico-productive ca dis­ciplină de învăţămînt, căreia îi este afectată o zi pe săptămână, este o altă schimbare calitativă în învăţământul nostru în noul an şcolar. Sunt cunoscute măsurile luate pentru îmbunătăţirea continuă a predării în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, ceea ce a permis IZSÁK FRANCISC, inspector general al Inspectoratu­lui şcolar judeţean Covasna f Rim IOTE fi­lm In aprovizionarea magazinelor săteşti Carenţe vechi care îşi aşteaptă grabnica rezolvare necesitate în actualul sezon. Es­te vorba în social de produse alimentare cum ar fi : uleiul, zahărul, sarea, brînzeturile, vi­nurile precum şi băuturi spirtoa­se ! Astfel, nu s-a găsit un­tură în magassinele din localită­ţile Lutoasa, Lemnia, Valea Bab­a László), aparţinător coo­perativei de consum din Peian, excela prin absenţa din raf­turi şi a altor mărfuri alimenta­re de primă necesitate cum ar fi: uleiul, slănina afumată şi să­rată, băuturile naturale şi spirtoase, preparatele din carne Staţia de concasare de la cariera Malnaş, pregăteş­te zilnic zeci de vagoane de piatră, necesară cons­trucţiei de drumuri. Foto : A. BARTHA Era necesară o justificare. Guvernul de la Sidney a ales-o pe cea mai facilă şi, în acelaşi timp, mai repetată: „sportul nu are nimic de-a face cu politica". Ca atare, „Springboks“, echipa de rugby sud-africană com­pusă exclusiv din jucători albi, a efectuat între 25 iunie şi 7 au­gust un turneu în Australia. Dr. Hawkes, preşedintele Consiliului sindicatelor austro- Interzis pentru negri­ liene, a făcut cunoscut că va da dispoziţii ca „Springboks" să aibă tot felul de dificultăţi la deplasări şi cazări. Diferitele întâlniri ale echipei „Springboks cu selecţionatele australiene au fost de câteva ori întrerupte prin manifestaţii. Potrivit zia­relor australiene, incidentele care au opus la 10 iulie zeci de (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 3-a) Laboratoare de frumuseţe Parfum, gingăşie, culoare ... Flori... Un univers al florilor. Un mit al mlădiţelor care „rup“ pămîntului un prinos de frumuseţe ... ... Pe stradă, oameni ţinînd în mină flori, cu atita grijă, ca nu cumva să oprească „res­­piraţia“ diafană a acestora . ... între degetele răsfirate a bucurie şi speranţă ale fiinţei dragi, o Corolă de minuni, în inimă, rezonanţe unduioase ale unui simbol... ... Pe stînca golaşă, seacă, lipsită de verdele vieţii, o sin­gură floare ... Numai una ! Şi stinca prinde viaţă, piatra în­cearcă un zbor ... ... In parcuri, pe bulevarde — flori. Peste tot şi întotdea­una, flori... Cîteva secvenţe din această mirabilă „ţară a­ florilor“ ... V-aţi întrebat însă, în timp ce le mîngîiaţi cu ochi fericiţi, ce se-ntimplă cu aceste „vieţi“ firave in timpul iernii ? Gîn­­dul trimite, normal, la un alt univers, închis, de data aceas­ta, în care noţiunea de artifi­cial nu diminuează nimic din atributul frumosului floral. Se­rele, căci despre ele este vor­ba, sînt adevărate „laboratoa­re“ de frumuseţe, în care fă­­rîmele de, gingăşie, se adună, se prepară, pentru a putea trece peste asprimea iernii. Pe cele din întorsura Bu­zăului, le-am aflat la margi­nea oraşului, în vecinătatea dumbrăvilor cu viaţă efemeră. Acolo, florile se nasc, dispar, apoi iar se nasc... Aici, sub un „cer“ de sticlă, totul pare aproape veşnic. Intri dintr-o dată intr-o ţară mirifică, cu vibrări de alb, roșu, galben, roz... Garoafe, cale, hortensii, ciclame, primule ... Nimic nu este aici improvi­zat. Clipele frumosului se scurg după niște „norme“ stricte. Parametrii tehnologici se-ntîlnesc cu dimensiuni tai­nice ale unor flăcări încreme­nite în petale. Simbioză feri­cită a ştiinţei cu fascinaţia naturii... „Ignoranţa“ în materie ne este atenuată de farmecul ca­re se lasa greu pe simţurile noastre. Datele tehnice, aride, în aparentă contradicţie cu această „materie“ a micro­cosmosului floral, ne sunt fur­nizate de şeful secţiei de gos­podărie a oraşului, tovarăşul Constantin Lambrino. E mul­tă emoţie în vocea lui, dar şi multă îndreptăţită mîndrie. Suntem­ „iniţiaţi“ într-un mit... al omului de azi. Pe cei 180 de mp., florile se cultivă su­praetajat, iar pe o latură se face cultură directă. Intere­sant este faptul că sistemul de încălzire a serei poartă marca specialiştilor din loca­litate. O concepţie simplă, în care materia primă (deşeurile de lemn şi rumeguşul) este o­­bişnuită. Aflăm că în această­ arhitectură de fier, beton şi sticlă, cele 62 varietăţi, ca şi cele peste 100.000 de flori sunt G. DAN (Continuare în pag. a 2-a)

Next