Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)
1971-11-25 / nr. 495
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VĂ ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încheierea vizitei Iosip Broz Tito în încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului deMiniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românosugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarăşii Genial Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavoromână, Marko Vrhoneţ, şef adjunct al Cabinetului preşedintelui republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Milos Milovski, consilier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situaţiei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că punctele de vedere ale României şi Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate în aprecierea evenimentelor care au loc în viaţa internaţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în problemele securităţii europene, exprimîndu-şi convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, problemele situaţiei din Balcani, subliniindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unităţii, a coeziunii mişcării comuniste şi muncitoreşti, internaţionale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. preşedintelui ţara noastră In numărul de mîine al ziarului nostru, vom publica materialele în legătură cu vizita făcută de tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU şi IOSIP BROZ TITO, în întreprinderi timişorene şi dineul oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito. Anul IV Nr. 495 JOI, 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Plecarea spre patrie Miercuri seara, s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoara — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întâmpinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, ţările şi popoarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţinut şi cu acest prilej să-şi manifeste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv,al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducători ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului Timişoara. In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tovarăşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30, în vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se intonează imnurile de stat ale celor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţimea prezentă scandează „Ceauşescu—Tito“, „Ceauşescu— P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se îndreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi conducători de partid şi de stat iugoslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplaudă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pentru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte tovarăşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra vagonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să conducă pe solii poporului iugoslav. Pina la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Iosip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, precum şi de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. ★ Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remarcabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vizita în Republica Socialistă România a solilor poporului iugoslav, dînd o înaltă apreciere spiritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga desfăşurare a vizitei şi convorbirilor. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Trustul Constanţa, a cărui rază de activitate cuprinde întreaga Dobroge, Brăila şi alte zone, a încheiat înainte de termen construcţia mai multor obiective industriale şi agrozootehnice, precum şi lucrările de montaj. Printre acestea se numără instalaţia de celofan, cu o capacitate de 1 400 t/an de la Combinatul de fibre artificiale de la Brăila, pusă în funcţiune cu 48 zile înainte de termen. Fabrica de conserve din carne din Constanţa, depozitul de azotat de amoniu din Constanţa, Fabrica de nutreţuri concentrate şi staţia de uscare de la Lumina, Complexul bovin de la Agigea şi altele, care s-au aliniat la startul producţiei cu 5—15 zile înainte de termenul stabilit de plan. In momentul de faţă, activitatea constructorilor Trustului constănţean este concentrată asupra ultimelor obiective înscrise în planul anului1971 — conducta de alimentare cu apă a oraşului Brăila, noua instalaţie pentru alimentarea cu calcar a fabricii de ciment Medgidia, complexele de creştere şi îngrăşare a porcilor de la Zebil-Tulcea şi Deduleşti-Brăila. De asemenea, sunt avansate lucrările de organizare a şantierelor anului viitor. (Agerpres) Institutul de cercetări şi prospecţiuni geologice SINHM HOTĂRiţi Si RĂSPUNDEM CU CINSTE CHEMĂRII PARTIDULUI! Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R., din 3—5 noiembrie a.c., document de mare importanţă, constituie pentru noi toţi, o vibrantă chemare la aplicarea neabătută a hotărârilor Congresului al X-lea al partidului, o călăuză în munca de educare a salariaţilor. Consiliul judeţean al sindicatelor Covasna, în cadrul unei recente plenare a dezbătut întreaga sa activitate, în lumina noilor documente de partid, desprinzînd concluzii care au stabilit măsuri pentru a aşezaaceastă activitate pe noile coordonate impuse de cerinţele etapei actuale ale construcţiei societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Instruirea organizată la Tg. Secuiesc şi la I.I.L. „Mobila“ din Sfîntu Gheorghe, avînd un caracter demonstrativ, fiind axată pe aceste cerinţe, a dat deja rezultate promiţătoare. Sarcinile stabilite au determinat creşterea responsabilităţii, a iniţiativei sindicatelor, pentru impulsionarea activităţii politice şi cultural-educative, pentru ridicarea conţinutului său educativ, al eficienţei acesteia, îndeosebi se remarcă preocuparea acestora pentru popularizarea în rîndurile angajaţilor, a documentelor de partid şi de stat, a cuvîntărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a documentelor U.G.S.R. Astfel, comitetele sindicatelor de la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfîntu Gheorghe, I. M. Căpeni, Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc şi altele au organizat, pe baza unei tematici adecvate, simpozioane, expuneri, discuţii colective, în cadrul cărora au fost dezbătute problemele legate de trecutul de luptă al P.C.R., succesele dobîndite în anii construcţiei socialismului, perspectivele României socialiste şi ale judeţului nostru în lumina prevederilor cuprinse în planul cincinal 1971—1975. De asemenea, majoritatea comitetelor sindicale, dintre care menţionăm I.I.L. „Spicul“, Fabrica de ţigarete, Secţia „Mobila“ Covasna, I.M. Căpeni, au organizat cicluri de expuneri şi dezbateri pentru salariaţii necuprinşi în învăţămîntul de partid şi de U.T.C., în scopul cunoaşterii de către aceştia a documentelor de partid şi de stat, a unor legi şi acte normative. De asemenea,comitetele sindicatelor au supus dezbaterii maselor de salariaţi planurile de măsuri proprii pentru asigurarea aplicării sarcinilor privind munca politico-ideologică. Ţinînd seama de importanţa deosebită a acestor acţiuni, Biroul Executiv al Consiliului judeţean a acordat un sprijin concret pentru aplicarea în practică a măsurilor stabilite. Au fost organizate acţiuni şi manifestări culturale care au vizat educarea salariaţilor în spiritul patriotismului socialist, al frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al internaţionalismului socialist. In acest sens, au avut loc manifestări în care s-a evocat trecutul de luptă al poporului român, al P.C.R., tradiţiile sale revoluţionare, lupta comună a oamenilor muncii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi pentru independenţă, dreptate şi echitate socială, munca înfrăţită pentru edificarea orînduirii socialiste în patria noastră. Pe baza sarcinilor stabilite de Congresul U.G.S.R., sindicatele dinn judeţul Covasna, folosesc mai bine formele şi mijloacele muncii politico-educative pentru mobilizarea şi sprijinirea lucrătorilor în îndeplinirea sarcinilor economice, pentru ridicarea calitativă a întregii activităţi economice, educative, ideologice, a creşterii responsabilităţii sociale şi a corectitudinii. Pe acest tărâm comitetele sindicatelor ale I.M. Căpeni, Fabricii de confecţii din Tîrgu Secuiesc şi altele, folosesc cu eficienţă panourile, graficele, gazetele de perete etc. La Autobaza din Tîrgu Secuiesc, I.M. Căpeni, I.J.C.M., O.C.L. Mixt, au fost organizate schimburi de experienţă pe diverse teme actuale. Apoi, numeroase sindicate, dintre care menţionăm I.M. Căpeni, O.C.L. Mixt, uizina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe etc., au organizat în PAVEL BITAY, membru în Biroul Executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor, responsabil al Comisiei politice, cultural-educative de masă (Continuare în pag. a 3-a) Cu angajamentele anuale realizate Incadrîndu-se în entuziasmul întrecerii socialiste, colectivul întreprinderii de industrializare a laptelui a obţinut rezultate meritorii în îndeplinirea sarcinilor de plan, cit şi în realizarea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Astfel, după cum ne informează tovarăşul Mihály Gergely, directorul întreprinderii, pe parcursul celor 10 luni de activitate din acest an, colectivul întreprinderii a realizat şi depăşit angajamentele anuale la indicatorul producţiei globale, la export şi la beneficii. Producţia globală suplimentar realizată în această perioadă, a fost de 452 mii lei, iar la export au fost livrate produse a căror valoare depăşeşte cu 303 mii lei valută angajamentul anual ; pînă la finele anului livrările suplimentare la export urmează a fi majorate la circa 535 mii lei valută. La obţinerea acestor rezultate dosebite în activitatea de producţie pentru export un aport hotărîtor l-a avut formaţia condusă de Lajos Antal de la secţia Baraolt, care a realizat această producţie suplimentară la nivelul unor indici de calitate superiori. Demn de menţionat la bilanţul succeselor acestei întreprinderi este şi faptul că beneficiul suplimentar realizat în perioada primelor 10 luni ale acestui an, se cifrează la 3.128 mii lei. La ora actuală, colectivul întreprinderii şi-a concentrat eforturile în direcţia realizării şi a celorlalţi indicatori înscrişi în angajamentul anual, urmînd totodată, ca rezultatele pozitive obţinute pînă în prezent să fie majorate. H. R. Stația de îmbuteliere a apei minerale din Biborțeni. ÎN PAGINA A 2-A SPORT 9 Intre 1 5 decembrie va avea loc o perioadă de transferări ale cadrelor didactice titulare şi definitive care doresc să funcţioneze la şcoli mai apropiate de domiciliu şi care la data de 1 septembrie 1972, au cel puţin trei ani de activitate, în postul pe care funcţionează. Este vorba de cadre didactice care funcţionează în oraşe, excluzîndu-se comunele şi satele aferente acestora. Intre oraşele care intră în aceste prevederi este şi oraşul Sfîntu Gheorghe. Cei care doresc să solicite transferarea pot consulta la Inspectoratul şcolar lista posturilor vacante. Depunerile de cereri se fac în perioada 25—30 noiembrie. • La I.I.L. „Bazaltul“ din Sfîntu Gheorghe — Fabrica de teracotă — a intrat în producţie o nouă linie tehnologică pentru producerea cărămizilor subţiri şi a coamelor pentru acoperiş. • Agenţia judeţeană de turism, organizează pentru duminică, 28 noiembrie, o excursie la Bucureşti cu vizitarea Muzeului de istorie a partidului. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul Agenţiei judeţene de turism, str. Ciucului nr. 12, telefon 1744. 9 Sala de sport a Asociaţiei sportive Carpaţi din oraşul Covasna, găzduieşte în zilele de 27— 28 noiembrie întrecerea de tenis de masă dotată cu Cupa Oltul. Participă echipele F.C. Secuiana Tîrgu Secuiesc, (m.f.), Voinţa Sfîntu Gheorghe (m.), Autosport Sfîntu Gheorghe (m.), Avîntul Sîntionlunca (m.f.), Venus Zăbala (m.f.), Carpaţi Covasna (m.) şi Şcoala sportivă Buzău. 9 Noutăţi de sezon la magazinul „Corso“ : scurte reloii îmblănite şi paltoane, stofe homespin, bogat sortiment de articole de marochinărie (mănuşi şi căciuli). 9 De curînd forestierii covăsneni au început exploatarea lemnului în noul parchet Doboşeni din zona Bodocului. 9 Agenţiile C.E.C. din judeţ, oferă copiilor librete de economii şcolare. Pe lingă economiile ce se realizează, copiii beneficiază de instructive fotografii ale personalităţilor culturii româneşti, însoţite de scurte prezentări. In ziua de 25 noiembrie 1971, în afară de cartierul Simeria, alimentarea cu apă a orașului Sfîntu Gheorghe, va fi redusă. (întreprinderea județeană de gospodărie comunală). La construcţia Complexului intercooperatist de creştere a vacilor , Chichiş Iarna a venit, A au ! construcţia a stagnat Programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, privind dezvoltarea accelerată a sectorului zootehnic, prevede, în mod expres, crearea unor complexe intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte, fapt ce va conduce, în mod indiscutabil, la obţinerea unei producţii mari de lapte. In acest context s-a hotărît ca prin contribuţia cooperativelor agricole de producţie din Chichiş, Ozun, Sîntionlunca, Lisnău, Reci, Ilieni şi Chilieni, la Chichiş să fie construit un asemenea complex cu o capacitate de 500 vaci. Construcţia complexului a fost încredinţată Întreprinderii judeţene de construcţii-montaj Covasna, beneficiarilor revenindu-le obligaţia de a asigura forţa de muncă necesară, ştiindu-se că în C.A.P. există brigăzi specializate în construcţii. Construcţia a început, constructorul a adus pe şantier unele materiale şi utilaje necesare, dar datorită unor cauze mai mult sau mai puţin obiective, complexul nu va putea fi dat în folosinţă la termenul stabilit. Care e stadiul actual al construcţiei ? Toate cele cinci grajduri au fost ridicate pînă la centura de siguranţă, la unele a fost turnată centura şi aşezate grinzile din elemente prefabricate pentru acoperiş, dar nici un grajd nu a fost acoperit. •— Restanţele ce s-au înregistrat la construcţia complexului, ne-a spus tovarăşul Ioan Ambruş , secretar al Comitetului comunal de partid Chichiş, se datoresc, în mare măsură, lipsei de materiale. Datorită acestui fapt nu s-a respectat graficul de lucrări şi acum suntem în situaţia de a nu putea termina construcţia la timp. De asemenea, ţin şi precizez că nu toate cooperativele agricole de producţie beneficiare ale acestui complex, şi-au respectat obligaţiile contractuale de a asigura meseriaşii necesarisentru această construcţie. Numai din cooperativa agricolă din Chichiş a lucrat o echipă de zidari, restul cooperativelor şi-au uitat obligaţiile ce le reveneau. Este de la sine înţeles, că intr-o asemenea situaţie nu se putea face mai mult. Se naşte firesc întrebarea : de ce consiliile ere conducere ale celorlalte cooperative participante la construcția complexului nu s-au interesat de loc de bunul mers al lucrărilor, mai ales că întîrzierea dării în funcțiune a complexului DUMITRU TOMA 'Continume însag."