Cuvîntul Nou, noiembrie 1971 (Anul 4, nr. 475-499)

1971-11-25 / nr. 495

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VĂ ! Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean încheierea vizitei Iosip Broz Tito în încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­deţean­­ Timiş al P.C.R., convor­birile oficiale între tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, şi tovarăşul IOSIP BROZ TITO, preşedintele Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, preşedintele Uniunii Co­muniştilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniş­tri al Republicii Socialiste Româ­nia, Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedin­te al Consiliului de Miniştri, Emil Drăgănescu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de­­Miniştri, preşedintele părţii ro­mâne în Comisia mixtă româno­­sugoslavă de colaborare economi­că, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, şef de secţie la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, con­silier la C.C. al P.C.R., Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, şi Gheorghe Colţ, di­rector în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarăşii Genial Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolanţ, preşedintele în funcţiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepa­vaţ, secretar federal pentru a­­facerile externe, membru al Pre­zidiului U.C.I., Duşan Gligorie­­vici, membru al Consiliului Exe­cutiv Federal, preşedintele păr­ţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo­­română, Marko Vrhoneţ, şef ad­junct al Cabinetului preşedinte­lui republicii, Iso Njegovan, am­basadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Milos Milovski, consi­lier al preşedintelui republicii pentru afacerile externe, Giuro Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Exter­ne, şi Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbiri­lor a fost consacrată discutării u­­nor probleme actuale ale situaţi­ei internaţionale. Părţile au constatat cu satisfacţie că puncte­le de vedere ale României şi Iugo­slaviei sunt identice sau foarte a­­propiate în aprecierea evenimen­telor care au loc în viaţa inter­naţională. Cei doi preşedinţi au apreciat acţiunile menite să contribuie la convocarea Conferinţei în proble­mele securităţii europene, expri­­mîndu-şi convingerea că tr­ebuie impulsionate pregătirile în vede­rea acestei conferinţe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, proble­mele situaţiei din Balcani, subli­­niindu-se necesitatea întâlnirilor la diverse niveluri, şi sub toate formele, între ţările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea uni­tăţii, a coeziunii mişcării comu­niste şi muncitoreşti, internaţio­­nale, a forţelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de prietenie, cor­dialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă. preşedintelui ţara noastră In numărul de mîine al ziarului nostru, vom pu­blica materialele în legătură cu vizita făcută de tova­răşii NICOLAE CEAUŞESCU şi IOSIP BROZ TITO, în întreprinderi timişorene şi dineul oferit de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în onoarea tovarăşului Iosip Broz Tito. Anul IV Nr. 495 JOI, 25 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Plecarea spre patrie Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în ţara noastră, la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, de tovarăşul Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timişoa­­­ra — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi —, care timp de două zile au întâm­pinat cu căldură şi dragoste pe oaspeţii­ iugoslavi, exprimîndu-şi, asemeni întregului popor, senti­mentele de sinceră prietenie ca­re unesc partidele, ţările şi po­poarele noastre, şi-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara oraşului se aflau mii de cetăţeni, care au ţi­nut şi cu acest prilej să-şi mani­feste — prin urale şi aplauze — satisfacţia deplină pentru vizita făcută de tovarăşul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoa­se cu care s-au încheiat convorbi­rile dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. In gara Timişoara, oaspeţii iugoslavi au fost conduşi de to­varăşii Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv,al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., preşedin­tele Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedin­tele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor exter­ne, Vasile Vlad, şef de secţie la C.C. al P.C.R. Erau, de asemenea, prezenţi pe platoul din faţa gării conducă­tori ai organelor locale de partid şi de stat, un mare număr de oa­meni ai muncii din întreprinderi­le şi instituţiile municipiului Ti­mişoara. In vizita de prietenie făcută în ţara noastră, preşedintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoţit de tova­răşii Gemal Biedici, preşedintele Consiliului Executiv Federal, Dra­goslav Markovici, preşedintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Sta­ne Dolanţ, preşedintele în func­ţiune al Biroului Executiv al Pre­zidiului U.C.I., Mirko Tepavaţ, se­cretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Duşan Gligorievici, mem­bru al Consiliului Executiv Fede­ral, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, şi de alte persoane oficiale. Este ora 21,30, în vasta piaţă a gării, împodobită cu drapelele române şi iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se in­tonează imnurile de stat ale ce­lor două ţări. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulţi­mea prezentă scandează „Ceauşescu—Tito“, „Ceauşescu— P.C.R.“. Cei doi preşedinţi şi persoanele oficiale care îi însoţesc se în­dreaptă spre peronul gării. Tovarăşul Tito şi ceilalţi con­ducători de partid şi de stat iu­goslavi îşi iau rămas bun de la conducătorii de partid şi de stat români. înainte de despărţire, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito se îmbrăţişează prieteneşte. Un mare număr de cetăţeni prezenţi pe peronul gării aplau­dă, ovaţionează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pen­tru dezvoltarea colaborării dintre partidele şi popoarele celor două ţări. In aplauzele mulţimii, trenul special cu care călătoreşte tova­răşul Iosip Broz Tito părăseşte gara Timişoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra va­gonului, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniţi să condu­că pe solii poporului iugoslav. Pina la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa, tovarăşul Io­sip Broz Tito şi ceilalţi oaspeţi au fost însoţiţi de tovarăşii Ilie Verdeţ, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim-vice­­preşedinte al Consiliului de Mi­niştri al Republicii Socialiste Ro­mânia, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean­­ Timiş al P.C.R., Vasile Şandru, ambasa­dorul României la Belgrad, pre­cum şi de Isa Njegovan, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia la Bucu­reşti. ★ Intîlnirea dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito constituie o nouă şi remar­cabilă contribuţie la întărirea şi dezvoltarea continuă a relaţiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu deosebit interes vi­zita în Republica Socialistă Ro­mânia a solilor poporului iugo­slav, dînd o înaltă apreciere spi­ritului de cordialitate, deplină înţelegere şi încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga des­făşurare a vizitei şi convorbirilor. DE PE CUPRINSUL PATRIEI Trustul Constanţa, a cărui rază de activitate cuprinde în­treaga Dobroge, Brăila şi alte zone, a încheiat înainte de ter­men construcţia mai multor o­­biective industriale şi agrozo­otehnice, precum şi lucrările de montaj. Printre acestea se numără instalaţia de celofan, cu o capacitate de 1 400 t/an de la Combinatul de fibre ar­tificiale de la Brăila, pusă în funcţiune cu 48 zile înainte de termen. Fabrica de conserve din carne din Constanţa, de­pozitul de azotat de amoniu din Constanţa, Fabrica de nu­treţuri concentrate şi staţia de uscare de la Lumina, Com­plexul bovin de la Agig­ea şi altele, care s-au aliniat la star­tul producţiei cu 5—15 zile înainte de termenul stabilit de plan. In momentul de faţă, activi­tatea constructorilor Trustului constănţean este concentrată asupra ultimelor obiective în­scrise în planul anului­­1971 — conducta de alimentare cu apă a oraşului Brăila, noua insta­laţie pentru alimentarea cu calcar a fabricii de ciment Medgidia, complexele de creş­tere şi îngrăşare a porcilor de la Zebil-Tulcea şi De­duleşti-Brăila. De asemenea, sunt avansate lucrările de or­ganizare a şantierelor anului viitor. (Agerpres) Institutul de cercetări şi prospecţiuni geologice SINHM HOTĂRiţi Si RĂSPUNDEM CU CINSTE CHEMĂRII PARTIDULUI! Expunerea prezentată de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Plena­ra C.C. al P.C.R., din 3—5 noiem­brie a.c., document de mare im­portanţă, constituie pentru noi toţi, o vibrantă chemare la apli­carea neabătută a hotărârilor Congresului al X-lea al partidu­lui, o călăuză în munca de edu­care a salariaţilor. Consiliul judeţean al sindicate­lor Covasna, în cadrul unei re­cente plenare a dezbătut întreaga sa activitate, în lumina noilor do­cumente de partid, desprinzînd concluzii care au stabilit măsuri pentru a aşeza­­această activitate pe noile coordonate impuse de cerinţele etapei actuale ale con­strucţiei societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate. Instruirea organizată la Tg. Se­cuiesc şi la I.I.L. „Mobila“ din Sfîntu Gheorghe, avînd un carac­ter demonstrativ, fiind axată pe aceste cerinţe, a dat deja rezulta­te promiţătoare. Sarcinile stabilite au determinat creşterea responsabilităţii, a ini­ţiativei sindicatelor, pentru im­pulsionarea activităţii politice şi cultural-educative, pentru ridica­rea conţinutului său educativ, al eficienţei acesteia, îndeosebi se remarcă preocuparea acestora pentru popularizarea în rîndurile angajaţilor, a documentelor de partid şi de stat, a cuvîntărilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu, a documentelor U.G.S.R. Astfel, co­mitetele sindicatelor de la Uzina textilă „Oltul“ din oraşul Sfîntu Gheorghe, I. M. Căpeni, Fabrica de confecţii din Tîrgu Secuiesc şi altele au organizat, pe baza unei tematici adecvate, simpozioane, expuneri, discuţii colective, în cadrul cărora au fost dezbătute problemele legate de trecutul de luptă al P.C.R., succesele dobîn­­dite în anii construcţiei socialis­mului, perspectivele României so­cialiste şi ale judeţului nostru în lumina prevederilor cuprinse în planul cincinal 1971—1975. De a­­semenea, majoritatea comitetelor sindicale, dintre care menţionăm I.I.L. „Spicul“, Fabrica de ţigare­te, Secţia „Mobila“ Covasna, I.M. Căpeni, au organizat cicluri de ex­puneri şi dezbateri pentru sala­riaţii necuprinşi în învăţămîntul de partid şi de U.T.C., în scopul cunoaşterii de către aceştia a do­cumentelor de partid şi de stat, a unor legi şi acte normative. De asemenea,­­comitetele sindicatelor au supus dezbaterii maselor de salariaţi planurile de măsuri pro­prii pentru asigurarea aplicării sarcinilor privind munca politi­­co-ideologică. Ţinînd seama de importanţa deosebită a acestor acţiuni, Biroul Executiv al Con­siliului judeţean a acordat un sprijin concret pentru aplicarea în practică a măsurilor stabilite. Au fost organizate acţiuni şi manifestări culturale care au vi­zat educarea salariaţilor în spi­ritul patriotismului socialist, al frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, al internaţionalismului socialist. In acest sens, au avut loc manifestări în care s-a evocat trecutul de lup­tă al poporului român, al P.C.R., tradiţiile sale revoluţionare, lupta comună a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani şi de al­te naţionalităţi pentru indepen­denţă, dreptate şi echitate socia­lă, munca înfrăţită pentru edifi­carea orînduirii socialiste în pa­tria noastră. Pe baza sarcinilor stabilite de Congresul U.G.S.R., sindicatele dinn judeţul Covasna, folosesc mai bine formele şi mijloacele muncii politico-educative pentru mobilizarea şi sprijinirea lucrăto­rilor în îndeplinirea sarcinilor e­­conomice, pentru ridicarea cali­tativă a întregii activităţi econo­mice, educative, ideologice, a creşterii responsabilităţii sociale şi a corectitudinii. Pe acest tărâm comitetele sin­dicatelor ale I.M. Căpeni, Fabri­cii de confecţii din Tîrgu Secu­iesc şi altele, folosesc cu eficienţă panourile, graficele, gazetele de perete etc. La Autobaza din Tîrgu Secuiesc, I.M. Căpeni, I.J.C.M., O.C.L. Mixt, au fost organizate schimburi de experienţă pe di­verse teme actuale. Apoi, nume­roase sindicate, dintre care men­ţionăm I.M. Căpeni, O.C.L. Mixt, uizina textilă „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe etc., au organizat în­ PAVEL BITAY, membru în Biroul Executiv al Consiliului judeţean al sindicate­lor, responsabil al Comisiei po­litice, cultural-educative de masă (Continuare în pag. a 3-a) Cu angajamentele anuale realizate Incadrîndu-se în entuziasmul întrecerii socialiste, colectivul în­treprinderii de industrializare a laptelui a obţinut rezultate meri­torii în îndeplinirea sarcinilor de plan, cit şi în realizarea angaja­mentelor asumate în întrecerea socialistă. Astfel, după cum ne informează tovarăşul Mihály Ger­gely, directorul întreprinderii, pe parcursul celor 10 luni de activi­tate din acest an, colectivul în­treprinderii a realizat şi depăşit angajamentele anuale la indica­torul producţiei globale, la export şi la beneficii. Producţia globală suplimentar realizată în această perioadă, a fost de 452 mii lei, iar la export au fost li­vrate produse a căror valoare de­păşeşte cu 303 mii lei valută an­gajamentul anual ; pînă la finele anului livrările suplimentare la export urmează a fi majorate la circa 535 mii lei valută. La obţi­nerea acestor rezultate dosebite în activitatea de producţie pentru export un aport h­otărîtor l-a avut formaţia condusă de Lajos Antal de la secţia Baraolt, care a realizat această producţie su­plimentară la nivelul unor in­dici de calitate superiori. Demn de menţionat la bilanţul succeselor acestei întreprinderi este şi faptul­ că beneficiul supli­mentar realizat în perioada pri­melor 10 luni ale acestui an, se cifrează la 3.128 mii lei. La ora actuală, colectivul întreprinderii şi-a concentrat eforturile în di­recţia realizării şi a celorlalţi indicatori înscrişi în angajamen­tul anual, urmînd totodată, ca rezultatele pozitive obţinute pînă în prezent să fie majorate. H. R. Stația de îmbuteliere a apei minerale din Biborțeni. ÎN PAGINA A 2-A SPORT 9 Intre 1­ 5 decembrie va avea loc o perioadă de transferări ale cadrelor di­dactice titulare şi definitive care doresc să funcţioneze la şcoli mai apropiate de do­miciliu şi care la data de 1 septembrie 1972, au cel puţin trei ani de activitate, în postul pe care funcţionea­ză. Este vorba de cadre di­dactice care funcţionează în oraşe, excluzîndu-se comu­nele şi satele aferente aces­tora. Intre oraşele care in­tră în aceste prevederi es­­te şi oraşul Sfîntu Gheor­ghe. Cei care doresc să so­licite transferarea pot con­sulta la Inspectoratul şcolar lista posturilor vacante. De­punerile de cereri se fac în perioada 25—30 noiembrie. • La I.I.L. „Bazaltul“ din Sfîntu Gheorghe — Fabrica de teracotă — a intrat în producţie o nouă linie teh­nologică pentru producerea cărămizilor subţiri şi a coamelor pentru acoperiş. • Agenţia judeţeană de turism, organizează pentru duminică, 28 noiembrie, o excursie la Bucureşti cu vi­zitarea Muzeului de istorie a partidului. Informaţii su­plimentare se pot obţine la sediul Agenţiei judeţene de turism, str. Ciucului nr. 12, telefon 17­44. 9 Sala de sport a Asociaţiei sportive Carpaţi din oraşul Covasna, găzduieşte în zilele de 27—­ 28 noiembrie întrecerea de tenis de masă dotată cu Cupa Oltul. Participă echipele­­ F.C. Secuiana Tîrgu Secu­iesc, (m.f.), Voinţa Sfîntu Gheorghe (m.), Autosport Sfîntu Gheorghe (m.), Avîn­­tul Sîntionlunca (m.f.), Ve­nus Zăbala (m.f.), Carpaţi Covasna (m.) şi Şcoala sportivă Buzău. 9 Noutăţi de sezon la magazinul „Cor­­so“ : scurte reloii îmblănite şi paltoane, stofe homes­pin, bogat sortiment de ar­ticole de marochinărie (mă­nuşi şi căciuli). 9 De cu­­rînd forestierii covăsneni au început exploatarea lem­nului în noul parchet Do­­boşeni din zona Bodocului. 9 Agenţiile C.E.C. din ju­deţ, oferă copiilor librete de economii şcolare. Pe lingă economiile ce se realizează, copiii beneficiază de instruc­tive fotografii ale personali­tăţilor culturii româneşti, însoţite de scurte prezen­tări.­­ In ziua de 25 no­iembrie 1971, în afară de cartierul Simeria, alimenta­rea cu apă a orașului Sfîntu Gheorghe, va fi redusă. (în­treprinderea județeană de gospodărie comunală). La construcţia Complexului intercooperatist de creştere a vacilor , Chichiş Iarna a venit, A au ! construcţia a stagnat Programul adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, privind dezvoltarea acce­lerată a sectorului zootehnic, prevede, în mod expres, crearea unor complexe intercooperatiste pentru creşterea vacilor cu lapte, fapt ce va conduce, în mod in­discutabil, la obţinerea unei pro­ducţii mari de lapte. In acest con­text s-a hotărît ca prin contribu­ţia cooperativelor agricole de pro­ducţie din Chichiş, Ozun, Sînt­ionlunca, Lisnău, Reci, Ilieni şi Chilieni, la Chichiş să fie con­struit un asemenea complex cu o capacitate de 500 vaci. Con­strucţia complexului a fost în­credinţată Întreprinderii jude­ţene de construcţii-montaj Co­vasna, beneficiarilor revenindu-le obligaţia de a asigura forţa de muncă necesară, ştiindu-se că în C.A.P. există brigăzi specializate în­ construcţii. Construcţia a înce­put, constructorul a adus pe şan­tier unele materiale şi utilaje ne­cesare, dar datorită unor cauze mai mult sau mai puţin obiective, complexul nu va putea fi dat în folosinţă la termenul stabilit. Care e stadiul actual al con­strucţiei ? Toate cele cinci graj­duri au fost ridicate pînă la cen­tura de siguranţă, la unele a fost turnată centura şi aşezate grinzile din elemente prefabricate pentru acoperiş, dar nici­ un grajd nu a fost acoperit. •— Restanţele ce s-au înregis­trat la construcţia complexului, ne-a spus tovarăşul Ioan Ambruş , secretar al Comitetului comu­nal de partid Chichiş, se da­­toresc, în mare măsură, lipsei de materiale. Datorită acestui fapt nu s-a respectat graficul de lu­crări şi acum suntem­ în situaţia de a nu putea termina construc­ţia la timp. De asemenea, ţin şi­ precizez că nu toate cooperative­le agricole de producţie benefi­ciare ale acestui complex, şi-au respectat obligaţiile contractuale de a asigura meseriaşii necesari­­sentru această construcţie. Nu­mai din cooperativa agricolă din Chichiş a lucrat o echipă de zi­dari, restul cooperativelor şi-au uitat obligaţiile ce le reveneau. Este de la sine înţeles, că in­tr-o asemenea situaţie nu se pu­tea face mai mult. Se naşte firesc întrebarea : de ce consiliile ere conducere ale celorlalte coopera­tive participante la construcția complexului nu s-au interesat de loc de bunul mers al lu­crărilor, mai ales că întîrzierea dării în funcțiune a complexului DUMITRU TOMA '­­Continume însag."

Next