Cuvîntul Nou, decembrie 1971 (Anul 4, nr. 500-526)

1971-12-04 / nr. 503

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul IV Nr. 503 SÎMBATA, 4 decembrie 1971 4 pagini 30 bani ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU S-A SĂRBĂTORIT IERI JUBILEUL DE 50 DE ANI DE EXISTENŢĂ A UZINEI DE AUTOCAMIOANE DIN BRAŞOV Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Una din importantele între­prinderi constructoare de ma­şini, nu numai ale Braşovu­lui, dar şi ale ţării Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie, jubileul li­nei jumătăţi de secol de pro­digioasă existenţă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea din nou in mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România. Moment feri­cit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimen­tele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidu­lui şi statului, de­ a raporta succesele dobindite in înfăp­tuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cin­cinalul construcţiilor de ma­şini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi, al marilor înfăp­tuiri obţinute sub conducerea partidului în anii socialismu­lui. In vizita la Braşov,­­ secreta­rul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Popes­­c­u. La sărbătoarea constructori­lor de autocamioane iau par­te numeroşi f nşti muncitori, ingineri şi t­ioieri ai uzi­nei, astăzi pensionari, sau că­rora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspundere în activul de par­tid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la Uzinele de tractoare, de la „Metrom“ de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprin­derii fiind o sărbătoare a tu­turor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constan­tin Drăgan, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului judeţean­­ Braşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întîmpina­­re un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deo­sebit de călduroasă. Se ova­ţionează îndelung pentru Par­tidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialis­tă România. Pină la porţile uzinei sărbă­torite — la Predeal, la Timiş, la Drrste —, mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întimpinaţi de Ioan Avram, ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrţină, prim-se­cretar al Comitetului munici­pal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul ge­neral al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Con­siliului Central al U.R.S.R., de reprezentanţi ai conducerii în­treprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi in­gineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragos­te pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi; un grup de fete înmînează bu­chete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii mun­citori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. Creată în 1921 sub denumi­rea de „Fabrica românească de locomotive şi vagoane“, actuala unitate industrială pentru pro­ducţia de autocamioane s-a făcut cunoscută îndeosebi în ultimul sfert de veac, cîştigîn­­du-şi un binemeritat renume nu numai în ţară, dar şi peste hotare, autocamioanele pur­(Continuare în pag. a 2-a) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înființarea uzi­nei , eveniment important din istoria întreprinderii dumnea­voastră, a minunatului ei colec­tiv. Doresc să vă adresez cu a­­cest prilej, dumneavoastră, tu­turor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniștri, la care adaug salutul meu personal. (A­­plauze puternice, prelungite). în cei 50 de ani de existență, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de mașini din Ro­mânia, cu un colectiv de peste 15 000 de salariaţi. După cum cu­noaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată , se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului ro­mânesc de astăzi, ce se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze pre­lungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deo­sebită plăcere să constat că se in­troduce cu fermitate tehnica a­­vansată, mecanizarea, automati­zarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridica­rea nivelului general al producţi­ei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzi­na cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spu­ne că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. De­sigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al mo­dernizării uzinei dovedesc că a­­vem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aș dori să exprim convingerea mea, a con­ducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest ni­vel în cel mai scurt timp. (Aplau­ze puternice, orale). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcini­lor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent, înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dez­voltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi ob­ţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38 000 de camioane, să o de­păşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilită­ţile pentru aceasta, iar construc­ţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă a­­cum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cin­cinalului, vă urez, totodată, să în­cheiaţi cincinalul actual cu reali­zări mult mai mari. (Aplauze pu­ternice). Pe toţi ne bucură faptul că a­­cest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfăşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate do­meniile de activitate — al pro­ducţiei, productivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an rea­lizări tot mai însemnate. Dar, — deşi sîntem la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai exis­tă, totuşi, o serie de deficienţe care trebuie înlăturate. Este ne­cesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încit autocamionul românesc să poată concura cu orice camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred că sarci­na nu este prea grea, ţinînd sea­ma de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingi­neri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progre­sului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţione­ze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al pro­ducţiei din uzina dumneavoastră. In al doilea rînd, doresc să a­­răt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legă­tură cu aceasta ar trebui să spu­nem că sînteţi, de fapt abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate reali­za decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sec­torului de autodotare, creării de maşini-unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor în­treprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai cău­tată, mai competitivă şi mai ren­tabilă pe piaţa internaţională. Consider că şi în această direcţie colectivul dumneavoastră este ca­pabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori din toată ini­ma să obţineţi pe acest drum rea­lizări mult mai mari decît preve­derile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de e­­conomii, de reducerea consumu­rilor de metal şi de materiale ; a­­ceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depin­de creşterea producţiei cu un preţ de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, spori­rea contribuţiei la creşterea veni­tului naţional, la crearea resurse­lor necesare pentru dezvoltarea în continuare a economiei şi pen­tru ridicarea nivelului de viaţă al întregului nostru popor. în aceas­tă privinţă, în uzina dumneavoas­tră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naţionale; producţia industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcţi­ilor de maşini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cin­cinal „cincinalul construcţiilor de maşini“, pentru că într-adevăr do­rim ca în 1975 construcţia de ma­şini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie si­milară din orice ţară a lumii. Nu­mai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea eco­nomiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţinut, co­respunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. în cadrul acestui program se înscriu și sarcinile uzinei dum­neavoastră, în întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente; realizările uzinei dum­neavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Așa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţa­ră, deşi posibilităţile uzinei dum­neavoastră sunt mai mari. Rezul­tatele economice generale dove­desc că am început noul plan în condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cincinal, cît şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tu­turor oamenilor muncii din Ro­mânia, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — pro­gram care prevede făurirea socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate în patria noastră, ridica­rea bunăstării şi fericirii întregu­lui popor. (Aplauze prelungite,­ urale). Cunoaşteţi prevederile din a­­cest cincinal, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru ridica­rea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna aces­tui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea aloca­ţiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majo­rarea salariilor — a celor mici, în primul rând — în conformitate cu prevederile cincinalului, la spori­rea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cin­cinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzu­te, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunuri­lor de consum în vederea satisfa­cerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui vo­lum sporit de locuinţe pentru a asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de lo­cuit ; numai în oraşe vom cons­trui peste 500 000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsu­ri de reducere a unor pre­ţuri , pe baza scăderii preţuri­lor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparate­lor de radio şi televizoare, ceea ce înseamnă, la nivelul anului vi­itor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei; aceasta va influenţa pozitiv a­­supra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbu­nătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spi­ritual al poporului constituie o­­biectivul principal al politicii partidului nostru, esenţa făuririi socialismului, a societăţii socialis­te multilateral dezvoltate, care pune în centrul atenţiei omul, bu­năstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem mult de fă­cut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşe­lile, să înlăturăm neajunsurile, să facem ca activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfă­şoare în toate domeniile în con­diţiuni cît mai bune. Aceasta pre­supune participarea tot mai lar­gă a maselor populare — şi în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activi­tăţi economico-sociale. De altfel acesta este sensul măsurilor adop­tate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri în a­­ceastă direcţie, am format orga­nele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit repre­zentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca or­ (Continuare în pag. a 2-a) Bilanţul realizărilor pe 11 luni De la bine, la mai bine ! Activitatea productivă din indus­tria judeţului Covasna, în luna noiembrie 1971 s-a desfăşurat cu aceeaşi intensitate ce a caracteri­zat de altfel întreaga perioadă de la începutul anului. La majorita­tea întreprinderilor, proceselor de producţie li s-au asigurat con­diţii normale de desfăşurare, o ritmicitate bună în fiecare deca­dă, fapt ce a determinat nu numai îndeplinirea ci şi depăşirea pla­nului. în aceste condiţii, realiză­rile suplimentare obţinute peste plan, de la începutul anului 1971, s-au amplificat cu noi şi însem­nate valori materiale. Demn de reliefat este faptul că rezultatele economice obţinute de colectivele de muncă din între­prinderi, converg nu numai spre realizări cantitative, ci, şi spre laturile calitative ale activităţilor. S-au înregistrat o serie de îm­bunătăţiri, faţă de aceeaşi perioa­dă a anului 1970, la principalii indicatori de eficienţă. Astfel, productivitatea muncii realizată în cele 11 luni ale anului 1971 este superioară faţă de plan cu 1,1 la sută respectiv cu 934 lei pe salariat, ceea ce reprezintă o creştere de 14 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anu­lui trecut. S-a folosit mai bine timpul efectiv de lucru, ceea ce a condus la creşterea coefici­entului de utilizare la peste 95 la sută, faţă de 94 la sută cît a fost în anul 1970. S-a redus sub­stanţial timpul neutilizat iar în cadrul acestuia timpul nefolosit datorită întreruperilor şi stagnă­rilor­­ la maşini şi utilaje, ceea ce confirmă progresele realizate pe linia întreţinerii şi utilizării mai complete a echipamentelor mecanice. Merită a fi subliniată munca rodnică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid, cu pri­vire la intensificarea muncii po­litico-educative reflectată în re­zultate economice superioare, în mai buna utilizare a forţei de muncă, în interesul ce se depune la fiecare întreprindere pentru obţinerea unor rezultate cît mai bune. în acest context, valorile ma­teriale obţinute suplimentar în perioada 1. I. — 30 XI. 1971 se ci­frează la peste 45 milioane lei producţie globală, fiind concreti­zate în următoarele principale produse: lignit 16.946 tone, che­restea răşinoase 2.872 mc., ţesă­turi tip bumbac 159.000 m.p., con­fecţii textile în valoare de 17.120.000 lei, lapte şi produse din lapte 1.045.600 litri, mobilă în va­loare de peste 2.071.000 lei şi al­tele. Industria judeţului Covasna, cît şi celelalte activităţi economice, au păşit în ultima etapă a anu­lui 1971, luna decembrie, perioa­dă în care trebuie depusă o mun­că organizatorică deosebită şi promovată o conducere compe­tentă, la fiecare nivel ierarhic, loc d­e muncă, secţie, unitate şi întreprindere. în acest final de an, toţi factorii trebuie mobili­zaţi pentru a asigura încheierea în bune condiţiuni a primului an din cincinalul 1971—1975, astfel ca planul să fie îndeplinit şi de­păşit la fiecare indicator econo­mic, să se realizeze integral an­gajamentele asumate de judeţ în întrecerea socialistă. Sunt necesa­re măsuri concrete, acţiuni deose­bite, în special la întreprinderile restanţiere — Industria Cărnii, I.C.L. „Localprod“, etc, pentru a recupera nerealizările, pentru realizarea planului. Totodată, se impune intensificarea preocupări­lor pentru asigurarea condiţiilor de „start“ ale anului 1972 pe pla­nul contractării materiei prime şi­ a materialelor, a producţiei mar­fă planificate, cît şi al pregătirii producţiei în general. Nu ne îndoim, că interesul şi priceperea colectivelor de muncă de la fiecare întreprindere, va înscrie în pragul anului nou suc­cese de prestigiu, demne de nive­lul pregătirii profesionale și po­litice a oamenilor muncii din ju­dețul Covasna. Tineretul in primele rinduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii partidului înflăcărată chemare adresată tineretului patriei de secretarul general al partidului nostru, to­varășul Nicolae Ceaușescu, de a fi în primele rînduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii parti­dului, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a generat un puternic spirit de emulaţie, o sporire a preocupă­rilor organizaţiilor U.T.C. pe toa­te planurile muncii de educaţie comunistă a tinerei generaţii, a­­vînd ca fundament solid cunoaş­terea temeinică a politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Stabilindu-şi ca obiectiv funda­mental pregătirea politico-ideolo­­gică a tineretului, pe baza infor­mării largi a maselor de tineri cu problemele politice actuale, Comitetul judeţean Covasna al U.T.C. este permanent preocu­pat de cunoaşterea probleme­lor tineretului, de lămurirea competentă a întrebărilor pe care tinerii şi le pun în le­gătură cu opţiunile politicii par­tidului şi statului nostru, cu e­­venimentele politice, diplomatice internaţionale, cu procesele de care contemporaneitatea este fră­­mîntată, în acest cadru se înscriu, ca ac­ţiuni utile şi deosebit de eficien­te, întîlnirile organizate în această perioadă pentru elevii li­ceelor şi şcolilor profesionale din judeţ, pentru celelalte categorii de tineri, cu membri ai Biroului şi Secretariatului Comitetului ju­deţean de partid Covasna. Astfel, elevii liceelor şi şcoli­lor profesionale din oraşul Sf. Gheorghe, diferenţiat pe şcoli, s-au întîlnit cu tovarăşii Karoly Lörincz, Constantin Timaru, re­­dactor-şef al ziarului „Cuvîntul nou“, elevii liceului din Baraolt s-au întîlnit cu tovarăşul Emeric Füstös, şef de secţie la Comitetul judeţean de partid, iar elevii liceelor din oraşul Tg. Secuiesc s-au întîlnit cu tovarăşul Zoltán Székely, care, pe baza întrebări­lor adresate de tineri, au abordat unele din principalele aspecte ale politicii noastre interne şi externe, ale evenimentelor internaţionale actuale. Asemenea întîlniri se vor orga­niza şi pentru elevii liceului din oraşul întorsura Buzăului, cu to­varăşul Constantin Stanca, secre­tar al Comitetului judeţean de partid, pentru elevii liceului Co­vasna cu tovarăşul Ioan Dragoş, prim-vicepreşedinte al Comitetu­lui executiv al Consiliului popu­lar judeţean Covasna, înscriindu-se ca cerinţe primor­diale ale muncii politico-educa­tive desfăşurate în rîndul tinere­tului, ca acţiuni solicitate şi a­­preciate de masa largă de ti­neri, asemenea acţiuni de infor­mare politică a tinerei generaţii se recomandă ca forme perma­nente ale activităţii organizaţii­lor U.T.C. NICOLAE NEAGOE, secretar al Comitetului judeţean Covasna al U.T.C. . Unitatea economică „Dumbrava“ din întorsura Buzăului a deschis un ma­gazin pentru desfacerea pro­duselor sale provenite din seră. • Dr. Petru Oprea, directorul Direcţiei judeţene sanitare, a prezentat ieri, în faţa elevilor claselor a IX-a şi a X-a — Liceul nr. 2 din Sfîntu Gheorghe — ex­punerea „Boli contagioase din perioada de iarnă şi prevenirea lor“. Expunerea a fost urmată de filme de scurt metraj, pe teme medi­cale. „ în cur­sul acestei luni se va deschide Muzeul de istorie a oraşului Tîrgu Secuiesc. Conducerea Mu­zeului adresează un apel călduros celor care deţin obiecte, cărţi, documente legate de istoria şi dez­voltarea oraşului, pre­cum şi a judeţului, spre a le prezenta Muzeului. • Cu ocazia „Lunii cadourilor“, magazinele cooperativelor meşteşugăreşti au pus în vînzare mărfuri specifice a­­cestor unităţi­­ ornamente pentru pomul de iarnă, obi­ecte de artizanat, fulare bărbăteşti, cizme pentru fe­mei, ghete bărbăteşti etc. , în colecţia „Tezaurul po­eziei lirice“, prin care Edi­tura „Mudojestrennaia Lite­ratura“ din Moscova îşi pro­pune să ofere cititorului so­vietic creaţiile cele mai va­loroase din poezia univer­sală, a apărut un volum de tălmăciri din opera lui Tu­dor Arghezi. • Uzinele tex­tile „Oltul“ şi-au îndeplinit angajamentele anuale, în 11 luni — la ţesături şi fire de bumbac, precum şi la indi­catorii financiari contabili. • Azi, la Casa de cultură din întorsura Buzăului — întîlnire între scriitori ai re­vistei „Vatra“ şi cititorii din acest oraş. O mai bună organizare a muncii poate grăbi transportul sfeclei de zahăr Cu tot timpul înaintat, coopera­tivele agricole din judeţ continuă să aibă în cîmp cantităţi mari de sfeclă netransportate şi sunt încă unităţi unde nu s-au terminat nici lucrările de recoltare a a­­cestei culturi. Ritmul lent la transportul sfeclei de zahăr, a făcut ca din cele peste 106.000 tone de sfeclă, cîte s-au recoltat în județ, pînă la 1 decembrie să fie predate fabricii de zahăr nu­mai 70.000 de tone, adică nici 70 la sută din cantitatea recoltată. Vizitînd în ziua de 2 decem­brie, cîteva din cooperativele a­­gricole de producţie care au can­tităţi mari de sfeclă în cîmp, am putut să ne dăm seama că situa­ţia de pe teren este cu mult mai dificilă, decît aceea pe care ne-o înfăţişează situaţia operativă. Pe tovarăşul Virgil Bota, preşe­dintele cooperativei agricole de producţie din Arad­, l-am întîlnit în cîmp, unde lucra de zor împre­ună cu alţi membri cooperatori, la recoltatul sfeclei de zahăr, ac­ţiune ce se desfăşura pe ultimele 10—12 hectare cîte au mai rămas de recoltat aici, deşi pe baza situa­ţiei operative ştiam că la Arad­, această lucrare este de mult în­cheiată. Ultimele suprafeţe răma­se nerecoltate, în primăvară fu­seseră prăşite de muncitorii sezo­nieri iar acum sfecla se recoltea­ză de către membrii cooperatori în schimbul coletelor de sfeclă. Această remunerare explică de fapt, şi prezenţa activă a preşe­dintelui la recoltat, în loc ca el să se ocupe de transportul sfeclei de pe cele circa 70 hectare, unde, după cum ne informa chiar pre­şedintele, aproximativ 2000 tone de rădăcini se află încă în gră­mezi. La Arad­ am întîlnit trei auto­camioane aparţinînd Autobazei din Sfîntu Gheorghe. Trimise să transporte sfeclă, camioanele stă­teau în sat fără să înceapă lu­crul deoarece două dintre ele — cu numărul de circulaţie 21—CV —830 şi 21—CV—182, nu aveau benzină. Camioanele nu se puteau urni din loc fiindcă Autobaza din Sfîntu Gheorghe, mai precis to­varăşul Király Gyula, şeful co­loanei nr. 1 nu a asigurat car­buranţii necesari, deşi benzina a fost cerută din timp de către şo­ferii Szatmári Coloman şi Szűcs Alexandru. Omniprezenţa preşedintelui cooperativei agricole, ar fi fost necesară nu numai pentru a a­­proba un împrumut de benzină, pentru autocamioanele care stă­teau fără rost, dar şi pentru a în­viora pe conducătorii de atelaje din cooperativă, care între timp se încălzeau lingă foc la margi­nea unei tarlale de sfeclă, aproape de şosea şi pe care i-am lăsat şi i-am găsit stînd liniştiţi de vorbă, şi cînd m-am dus şi atunci cînd m-am întors de la Hăghig, în loc să disloce sfecla cu furca, ar fi fost mai bine dacă preşe­dintele s-ar fi ocupat de treburile arzătoare ale cooperativei agrico­le din Arad­, cu atît mai mult, cu cît dînsul ştia că lipseşte din uni­tate şi inginerul şef Atanasie Blă­nării. La C.A.P. Arad­, pentru impul­sionarea lucrărilor de transport al sfeclei, este necesar ca, indiferent de numărul autocamioanelor care vor sosi de la Autobaza din Sf. Gheorghe, să se intensifice trans­portul sfeclei din cîmp, care cu atelajele și remorcile cooperativei, să fie transportată de urgenţă în silozuri amplasate lingă şosele. Trebuie folosită mai corespunză­tor şi capacitatea de transport a atelajelor. în acest scop este ne­cesar ca şi conducătorii de atelaje să înceapă lucrul mai din timp şi să lucreze pînă se întunecă, în­­trucît secţia S.M.A. din Arad­, dispune de cîteva tractoare pe şe­nile, acestea pot fi utilizate cu succes pentru tractarea remorci­lor încărcate chiar dacă terenul este desfundat. Trebuie, de asemenea, ca Autobaza din Sfîntu Gheorghe să disloce la Arad­ un număr mai mare de autocamioane (în pre­zent sunt doar trei din cele 10 au­tocamioane contractate), pentru ca sfecla cărată cu atelajele la marginea tarlalei să fie trans­portată şi predată imediat Fabri­cii de zahăr din Bod. în viitor , trebuie evitată staţionarea inutilă a autocamioanelor, asigurîndu-le din timp de către cei de la Auto­bază, carburanţii şi lubrifianţii necesari. Organizarea bună a lucrărilor de transport şi folosirea mai din plin a timpului bun de lucru, a fiecărei ore din zi, sunt singu­rele măsuri prin care producţia de sfeclă poate fi adunată urgent, predată din timp şi fără pierderi. Iniţiativa şi susţinerea acestor măsuri este o sarcină importantă ce revine conducerii cooperativei agricole dar mai ales organizaţi­ilor de partid din Arad­, care tre­buie să conducă şi să urmărească de aproape în această unitate a­­gricolă, acţiunea de încheiere cu succes a campaniei de toamnă. Ing. D. SZABÓ

Next