Cuvîntul Nou, iulie 1972 (Anul 5, nr. 680-705)
1972-07-04 / nr. 682
IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII CINCINALI In patru ani și jumătate La Uzina textilă„OLTUL" Imobilizările și împrumuturile restante nu au „permis de intrare“! • De la începutul anului nici un leu împrumut restant! • Dobînzile penalizatoare nu au acces pe poarta „Oltului" • Unul din „marile secrete" : ritmicitatea circuitului valorilor materiale. Ideea realizării mai devreme a cincinalului a cuprins toate colectivele de oameni ai muncii din judeţul Covasna, iar căutările de pînă acum au evidenţiat şi posibilităţile concrete pentru obţinerea unor însemnate producţii suplimentare. Pentru a răspunde cu promptitudine şi eficienţă sarcinilor mari care stau în faţa judeţului, solicitărilor actuale ale economiei naţionale, fiecare întreprindere şi colectiv de muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti, trebuie să-şi concentreze eforturile pentru a contribui efectiv la mobilizarea întregului potenţial de resurse existente în unităţile economice în care lucrează, în vederea obţinerii unui circuit neîntrerupt al valorilor materiale. Cu rezultate remarcabile pe această linie se situează şi Uzinele textile „Oltul“ care constituie un exemplu de gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti din dotare. Semnificativ în această direcţie este faptul că de la începutul acestui an această unitate nu a înregistrat nici un leu împrumut restant şi aceasta ca urmare a faptului că imobilizările în stocuri de valori materiale şi băneşti sunt inexistente la această întreprindere. Consecinţele favorabile ale acestui fapt se repercutează şi asupra altor indicatori cum ar fi preţul de cost, care nu este încărcat cu nici o dobindă penalizatoare, aspect ce influenţează în mod direct rezultatele financiare. Faptul că în această întreprindere imobilizările lipsesc cu desăvîrşire ne-o demonstrează şi viteza de rotaţie a mijloacelor circulante care marchează o evoluţie pozitivă prezentînd reale „accelerări“ ale mijloacelor circulante normate. De asemenea, trebuie arătat că această întreprindere nu a apelat şi nici nu a înregistrat credite anormale din depăşirea limitei de creditare sau în condiţii restrictive, urmare a faptului că circuitul valorilor materiale în fazele aprovizionare-producţie-desfacere, se desfăşoară ritmic, conform planului, existînd o corelare perfectă între aceste faze. Intrucît folosirea cu rezultate superioare a tuturor fondurilor şi mijloacelor materiale şi financiare de care dispun unităţile noastre, trebuie să asigure accelerarea vitezei de rotaţie a fondurilor — aşa cum a arătat recent secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa extraordinară a organizaţiei municipale de partid Bucureşti , este necesar ca toate unităţile să stabilească măsurile necesare în acest sens, scopul final al acestei acţiuni fiind creşterea eficienţei activităţii economice, sporirea avuţiei naţionale şi prin aceasta, crearea condiţiilor pentru continua ridicare a bunăstării celor ce muncesc. MIRCEA CONŢU director adjunct la Sucursala judeţeană a B. N. Eforturile şi-au arătat roadele Colectivul de muncă al întreprinderii de industrie locală „Bazaltul“ printr-un efort susţinut a izbutit să-şi recupereze, la sfîrşitul trimestrului II, restanţele înregistrate la începutul anului. Astfel, în primul semestru producţia globală a fost depăşită cu 1.494 mii lei, producţia marfă acu 1.919 mii lei, iar producţia marfă vîndută şi încasată cu 425 mii lei. în prezent, se depun eforturi pentru a se realiza planul şi la cărămizi, unde din cauza timpului nefavorabil s-au înregistrat unele restanţe. Sezonul estival aflat în plină „desfăşurare“ a atras, firesc, spre locurile de odihnă sau tratament din judeţ sute şi sute de oameni. Covasna, Bálványos, Malnaş, Vîlcele — cunosc în aceste zile o febrilă animaţie, fiecare onorîndu-şi „cartea de vizită" cum se poate mai bine, mai frumos. De fapt, şi constatările făcute în raidul efectuat sîmbătă în două staţiuni — Bálványos şi Malnaş — argumentează cu prisosinţă eforturile conducerilor de aici de a oferi celor veniţi, condiţii din cele mai bune atît în privinţa cazării, mesei şi tratamentului cît şi petrecerii timpului liber într-un mod plăcut. Cu toate acestea, discuţiile avute cu conducerile staţiunilor, cu oamenii aflaţi aici, au relevat unele stări de lucruri nu de natură să ne mulţumească, datorate fie dezinteresului, fie lipsei de preocupări permanente a celor chemaţi să răspundă de desfăşurarea unor activităţi care să facă timpul petrecut aici mai plăcut. Cînd spunem aceste lucruri ne referim în primul şi în primul rînd la acţiunile cultural-distractive. Şi acum la concret. NUMAI CU BUNĂVOINŢĂ NU SE FAC ACŢIUNI CULTURALE Bálványos, ora 20. La clubul şi biblioteca staţiunii activitatea era în toi. De programul cultural am luat cunoştinţă chiar la intrarea în bibliotecă, „vizionarea emisiunilor T.V., tenis de masă, şah, table, seară de dans“. Aşadar un program destul de divers, alcătuit cum se spune pe „placul tuturor“. Raidul nostru de sîmbătă seara la Bálványos şi Malnaş Acţiunile culturaleducativesimple „flori de nu mă uita “ La bibliotecă (care e deschisă pînă la ora 22) stăm de vorbă cu responsabila culturală a staţiunii, tovarăşa Dombi Klára. „ Sînt mulţumiţi oamenii “ ,are , veniţi aici de modul în îşi petrec timpul liber ? — Cred că da. Ne străduim, în funcţie de posibilităţi să le oferim un program cît mai plăcut, cît mai atractiv. Pe lingă vizionarea emisiunilor T.V., practicarea unor sporturi (tenis de masă, şah) sau organizarea unor seri şi medalioane literare în cadrul bibliotecii, cei sosiţi în staţiune mai participă la excursii, care au drept scop cunoaşterea staţiunii, a împrejurimilor ei, a judeţului nostru, la serile distractive etc. Mai mult nu le putem oferi, nu avem condiţii prea bune. De acest lucru ne-au vorbit mulţi oameni, cîteva dintre opiniile lor consemnîndu-le mai jos. — In general sint mulţumit de felul cum sintem trataţi, cazaţi. Nu pot aduce nici un reproş la adresa personalului de aici. Amabil, cu multă bunăvoinţă. Atunci de ce spun că sînt numai în general mulţumit ? Din cauza unor condiţii obiective. Uitaţi-vă şi dumneavoastră: biblioteca este şi sală de lectură şi club. Sînt numai două mese, unde poţi juca şah, remi sau table. Şi sînt atîtea solicitări. Uneori îţi piere şi cheful de distracţie. (Anton Pavel, pensionar — Tîrgu Mureş). — Staţiunea este foarte frumoasă. Mă miră faptul că e I. NEGULICI (Continuare in pag a 3-a) _l \_ 3 Anul V Kr. 682 MARTI, 4 Iulie 1972 4 pagini 30 bani După cum am mai făcut cunoscut în ziarul nostru, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Covasna s-au înscris, cu entuziasm, în marea întrecere de interes naţional pentru realizarea actualului cincinal înainte de termen. Concret, muncitorii, inginerii, tehnicienii, lucrătorii din industria şi agricultura judeţului s-au angajat să „devanseze" zilele de calendar ale perioadei 1971— 1975 CU 185 DE ZILE. Aşadar, cu 185 de zile înainte de finele anului 1975, ne-am hotărît să tragem linia şi să înscriem la „total“ producţiile aferentecelor cinci ani, urmînd ca pînă la finele anului să producem „cărămizile“ suplimentare ce vor contribui la înălţarea, şi mai sus, a edificiului bogăţiei naţionale, a bunăstării celor ce muncesc. Ce înseamnă această întrecere cu timpul în condiţiile sporirii potenţialului economic al judeţului ? Graficul de mai sus este relevator. Dacă cincinalul 1966—1970 a fost realizat de colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului cu 157 de zile înainte de termen (fiind printre primii pe ţară) obţinîndu-se un spor de producţie echivalent cu circa jumătate din planul producţiei industriale pe anul 1966, în actualul cincinal, realizarea tot a unui astfel de „avans“, de 157 de zile, echivalează cu planul producţiei industriale a întregului an 1966(!) HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Maria Niţulescu Când, despre un om, colegii săi de muncă fac numai aprecieri laudative, înseamnă că poate sta cu fruntea sus şi privirea deschisă, dreaptă, înseamnă că poate merge cu pas ferm, pe un drum drept, înseamnă că ştie să preţuiască viaţa, munca, înseamnă că ştie ce are de făcut, pentru ca prezenţa sa in societate să fie bogată, semnificativă. Cind despre Maria Niţulescu, muncitoare la I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe, unul sau altul din tovarăşii săi de muncă spun că e foarte harnică, conştiincioasă, cinstită şi corectă, nu i se pare nimănui o exagerare. O cunosc cu toţii bine, au auzit şi s-au convins cu toţii că este una din cele mai bune, dacă nu chiar cea mai bună muncitoare din întreprindere. — Lucrez aici, la „Localprod“ — ne mărturisea dinsa — încă din anul 1966. De-atunci, mereu, m-am străduit să fac totul pentru a justifica ocuparea locului de muncă, şi încrederea celorlalţi. D. CUCU (Continuare în pag. a 3-a) ! Proletari din toate ţările, uniţi-va ! unde se nasc angajamentele cind pe rînd mă opream la „bancurile de lucru“ ale muncitorilor de la „Secuiana“ in ordinea firească a tuturor operaţiunilor. La capăt de rînd bucăţile de stofă păreau, desenate de mina jucăuşă a unui copil, apoi, spre final, prin adăugiri începeai să desluşeşti obiectul final. Culorile zburau, parcă, in mîinile muncitorilor, maşinile de cusut mărgineau ţesătura cu fire trainice, la capăt se adunau, etichetate cu numele fabricii, produsele finite. Maşinile de surfilat „sporovăiau“ vesele, şiruind simetric, geometria firelor. O muncitoare, preocupată de munca sa, de mersul înainte al bucăţii de stofă, termină, bucată după bucată, norma sa zilnică, 1200 de bucăţi. Mîinile sunt sigure. Viteza mişcărilor descrie volute... Deşi „n-are timp de noi" Ilyés Gizella se opreşte un moment, între două operaţiuni. „Am 22 de ani şi lucrez aici din 1970. De fapt aici am urmat cursul de calificare. Intr-un fel acest lucru ar însemna că am crescut odată cu colectivul, odată cu această tinără fabrică. Aici am venit imediat după terminarea şco- Iii. Este foarte plăcut să mun-iceşti la un „banc de lucru“, să i ajuţi şi tu la înfăptuirile fa- bricii. l — Ce părere aveţi despre angajamentele luate de colec- tiv, în întîmpinarea Conferin- ţei Naţionale a partidului ? i — Noi, cînd ne luăm un an- J gajament, să ştiţi că ne ţinem de cuvint. De altfel, angaja- mentele au pornit de aici, de ? la „bancurile de producţie“... şi noi ştim că ne putem rea- liza spusele. Despre depăşirile angajamentelor o să auziţi un î curind... Reţinem ultimele cuvinte ale comunistei Ilyés Gizella... 1 S. TRUŞCA ! “ \ (Continuare în pag. a 3-a) \ Cositul trebuie turajelor grăbit Vremea ploioasă, de care de multe ori este atîta nevoie în agricultură, a încurcat în ultimele zile socotelile gospodarilor din cooperativele agricole de producţie. In unele locuri fîneţele cultivate sînt de-acum recoltate şi chiar înmagazinate, însă în alte unităţi agricole cooperatiste mai sunt încă de cosit suprafeţe (e adevărat, nu întinse) cu trifoliene şi mai ales fineţe naturale. Această situaţie ne-a fost confirmată în discuţia pe care am purtat-o cu inginerul-şef al C.A.P. Covasna, Imre Fazekas. De la dînsul am aflat că la Covasna trifolienele nu s-au recoltat încă de pe toate suprafeţele şi că din totalul de 897 hectare fineţe naturale, sunt recoltate prin cosire şi păşunare doar 265 hectare (menţionăm că datele ne-au fost furnizate în ziua de 29 iunie). Ne interesăm de cauzele acestei situaţii care, chiar dacă nu este... disperată, este cel puţin supărătoare, mai ales cunoscîndu-i pe cooperatorii covăsneni drept oameni harnici şi muncitori. Aflăm lucruri interesante . „Din păcate — ne spune inginerul Fazekas — la Covasna există o tradiţie curioasă (?!) şi anume: oamenii au fost dintotdeauna obişnuiţi să cosească finul în luna august, odată cu otava. Ei bine, a fost nevoie ca noi, factorii de răspundere din conducerea C.A.P., organizaţia de partid a cooperativei agricole, să convocăm o adunare generală în care am explicat oamenilor importanţa deosebită a recoltării la timp a finului. Pînă la urmă au înţeles cu toţii, dar... timpul era destul de înaintat şi am cam rămas de căruţă“. Am considerat necesar să amintim această stare de fapt, care, chiar dacă nu este caracteristică tuturor cooperativelor agricole, se mai poate întîlni şi în alte părţi. Suntem de părere că factorii de conducere din C.A.P. Covasna, care cunoşteau „tradiţia" de care am amintit, ar fi trebuit să ia din timp măsuri de lămurire a oamenilor în legătură cu importanţa recoltării la timp a furajelor. In felul acesta s-ar fi putut evita o situaţie neplăcută, o întîrziere care, datorită timpului umed din ultimele zile, va mai amina încheierea lucrărilor de cosire a finului. MARIUS DEAC UNIUNEA CULTURALĂ DE LA VIRGHIŞ Duminică, 2 iulie, intr-un cadru festiv, a fost constituită Uniunea culturală „Rika“ de la Vîrghiş, asociaţie culturală care îşi propune pe lingă continuarea tradiţiilor progresiste ale înaintaşilor, realizarea unor imperative cultural-educative, puse in slujba ridicării necontenite a conştiinţei socialiste a maselor. Cu ocazia acestui important eveniment cultural au fost prezenţi membri ai Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, scriitori, personalităţi ale vieţii publice, oaspeţi din împrejurimi şi din diferite localităţi din ţară, artişti populari, reprezentanţi ai uniunilor culturale din Zagon, Vîlcele şi Băţanii Mari. In clădirea şcolii a fost vizitată expoziţia de artă populară, in care sunt prezentate creaţii ale cursanţilor şcolii populare de artă, secta Vîrghiş, precum şi picturile expuse de Veres Miklós, originar din localitate. După vizitarea expoziţiei, invitaţii au fost oaspeţii artiştilor populari Sütő Béla-junior şi Máté Ferencz Ilonka, apoi a fost văzută şi a fost constituită predată bogata colecţie de casete şi lăzi de zestre a lui Sütő Bélasenior. In continuare a avut loc adunarea de constituire a Uniunii culturale „Rika“. Secretarul Comitetului comunal de partid subliniind scopurile creării acestui for cultural, a prezentat statutul Uniunii, precum şi lista celor 167 membri şi membri onorifici ai Uniunii. Ca preşedinte de onoare a fost ales cunoscutul scriitor şi publicist Balogh Edgar. In funcţia de preşedinte al Uniunii culturale a fost ales directorul şcolii, Szécsi Antal. In şedinţa de constituire au luat cuvîntul Balogh Edgar, Kisgyörgy Zoltán, Domokos Géza, Sütő Béla-senior, precum şi reprezentanţii Uniunilor culturale din Vîlcele şi Zagon, Molnár Sándor şi Domokos Dezső. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Nagy Ferdinand, primsecretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Vorbitorul a trecut in revistă activitatea multilaterală depusă de populaţia judeţului, români şi maghiari, intr-o strinsă frăţie, in scopul propăşirii vieţii economico-sociale a judeţului, pentru îndeplinirea angajamentelor luate şi a planului cincinal înainte de termen, accentuînd asupra rolului uriaş pe care il au uniunile culturale in transpunerea în viaţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In încheiere vorbitorul a urat mult succes Uniunii culturale nou înfiinţate pentru îndeplinirea sarcinilor care decurg din calitatea sa de continuator al înaintatelor tradiţii populare şi a sarcinilor cultural-educative care ii stau în faţă. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm cei prezenţi au adresat o telegramă Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune : „Ziua de astăzi este deosebit de importantă in viaţa culturală a comunei Vîrghiş, unde ca în numeroase alte locuri din ţara noastră a luat fiinţă o uniune culturală. Sub directa înrîurire a măreţelor documente de partid, concepute şi realizate de dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, oamenii Vîrghişului se angajează ca prin această superioară formă de organizare să contribuie într-o şi mai mare măsură la educarea comunistă, marxist-leninistă a oamenilor acestor locuri, la creşterea şi permanenta adîncire a conştiinţei lor socialiste. Suntem convinşi că Uniunea culturală „Rika“, înfiinţată astăzi, va constitui un nou imbold al ascendenţei vieţii spirituale a comunei noastre, a tuturor activităţilor educative organizate de căminul cultural, iar locuitorii Vîrghişului, tineri şi vîrstnici, sînt hotărîţi să transpună în fapt imperativele epocii noastre, impuse de înţeleapta politică a partidului. Suntem ferm hotăriţi să ne punem talentul şi forţele în slujba ridicării conştiinţei socialiste a maselor, pentru a ne integra plenar în efortul general al poporului nostru, pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie, Republica Socialistă România". Participanţii la festivitate au urmărit apoi un bogat program cultural-artistic. Aspect de la adunarea de constituire a Uniunii culturale de la Vîrghiș.