Cuvîntul Nou, iulie 1972 (Anul 5, nr. 680-705)

1972-07-04 / nr. 682

IN CINSTEA CONFERINŢEI NAŢIONALE A P. C. R. ŞI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSARI A REPUBLICII CINCINALI In patru ani și jumătate La Uzina textilă„OLTUL" Imobilizările și împrumuturile restante nu au „permis de intrare“! • De la începutul anului nici un leu împrumut restant! • Dobînzile penalizatoare nu au acces pe poarta „Oltului" • Unul din „marile secrete" : ritmicitatea circuitului valorilor materiale. Ideea realizării mai devreme a cincinalului a cuprins toate co­lectivele de oameni ai muncii din judeţul Covasna, iar căutări­le de pînă acum au evidenţiat şi posibilităţile concrete pentru ob­ţinerea unor însemnate produc­ţii suplimentare. Pentru a răs­punde cu promptitudine şi efici­enţă sarcinilor mari care stau în faţa judeţului, solicitărilor ac­tuale ale economiei naţionale, fiecare întreprindere şi colectiv de muncitori, ingineri, tehnicieni şi economişti, trebuie să-şi con­centreze eforturile pentru a contribui efectiv la mobilizarea întregului potenţial de resurse existente în unităţile economice în care lucrează, în vederea obţi­nerii unui circuit neîntrerupt al valorilor materiale. Cu rezultate remarcabile pe a­­ceastă linie se situează şi Uzi­nele textile „Oltul“ care consti­tuie un exemplu de gospodărire a mijloacelor materiale şi băneşti din dotare. Semnificativ în a­­ceastă direcţie este faptul că de la începutul acestui an această unitate nu a înregistrat nici un leu împrumut restant şi aceasta ca urmare a faptului că imobilizările în stocuri de valori materiale şi băneşti sunt inexis­tente la această întreprindere. Consecinţele favorabile ale a­­cestui fapt se repercutează şi a­­supra altor indicatori cum ar fi preţul de cost, care nu este încăr­cat cu nici o dobindă penaliza­toare, aspect ce influenţează în mod direct rezultatele financiare. Faptul că în această întreprinde­re imobilizările lipsesc cu desă­­vîrşire ne-o demonstrează şi vi­teza de rotaţie a mijloacelor cir­culante care marchează o evolu­ţie pozitivă prezentînd reale „ac­celerări“ ale mijloacelor circu­lante normate. De asemenea, trebuie arătat că această întreprindere nu a ape­lat şi nici nu a înregistrat credite anormale din depăşirea limitei de creditare sau în condiţii restric­tive, urmare a faptului că cir­cuitul valorilor materiale în faze­le aprovizionare-producţie-desfa­­cere, se desfăşoară ritmic, con­form planului, existînd o corelare perfectă între aceste faze. Intrucît folosirea cu rezultate superioare a tuturor fondurilor şi mijloacelor materiale şi finan­ciare de care dispun unităţile noastre, trebuie să asigure acce­lerarea vitezei de rotaţie a fondu­rilor — aşa cum a arătat recent secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa extraordinară a orga­nizaţiei municipale de partid Bucureşti , este necesar ca toa­te unităţile să stabilească măsu­rile necesare în acest sens, sco­pul final al acestei acţiuni fiind creşterea eficienţei activităţii e­­conomice, sporirea avuţiei naţio­nale şi prin aceasta, crearea con­diţiilor pentru continua ridicare a bunăstării celor ce muncesc. MIRCEA CONŢU director adjunct la Sucursala ju­deţeană a B. N. Eforturile şi-au arătat roadele Colectivul de muncă al între­prinderii de industrie locală „Bazaltul“ printr-un efort sus­ţinut a izbutit să-şi recupere­ze, la sfîrşitul trimestrului II, restanţele înregistrate la înce­putul anului. Astfel, în primul semestru producţia globală a fost depăşită cu 1.494 mii lei, producţia marfă acu 1.919 mii lei, iar producţia marfă vîndu­­tă şi încasată cu 425 mii lei. în prezent, se depun eforturi pentru a se realiza planul şi la cărămizi, unde din cauza timpului nefavorabil s-au în­registrat unele restanţe. Sezonul estival aflat în pli­nă „desfăşurare“ a atras, fi­resc, spre locurile de odihnă sau tratament din judeţ sute şi sute de oameni. Covasna, Bálványos, Malnaş, Vîlcele — cunosc în aceste zile o febrilă animaţie, fiecare onorîndu-şi „cartea de vizită" cum se poa­te mai bine, mai frumos. De fapt, şi constatările făcute în raidul efectuat sîmbătă în două staţiuni — Bálványos şi Malnaş — argumentează cu prisosinţă eforturile conduce­rilor de aici de a oferi celor veniţi, condiţii din cele mai bune atît în privinţa cazării, mesei şi tratamentului cît şi petrecerii timpului liber în­­tr-un mod plăcut. Cu toate a­­cestea, discuţiile avute cu conducerile staţiunilor, cu oa­menii aflaţi aici, au relevat unele stări de lucruri nu de natură să ne mulţumească, da­torate fie dezinteresului, fie lipsei de preocupări perma­nente a celor chemaţi să răs­pundă de desfăşurarea unor activităţi care să facă timpul petrecut aici mai plăcut. Cînd spunem aceste lucruri ne refe­rim în primul şi în primul rînd la acţiunile cultural-dis­­tractive. Şi acum la concret. NUMAI CU BUNĂVOINŢĂ NU SE FAC ACŢIUNI CULTURALE Bálványos, ora 20. La clubul şi biblioteca staţiunii activita­tea era în toi. De programul cultural am luat cunoştinţă chiar la intrarea în bibliotecă, „vizionarea emisiunilor T.V., tenis de masă, şah, table, sea­ră de dans“. Aşadar un pro­gram destul de divers, alcătuit cum se spune pe „placul tutu­ror“. Raidul nostru de sîmbătă seara la Bálványos şi Malnaş Acţiunile cultural­­educative­­simple „flori de nu mă uita “ La bibliotecă (care e deschi­să pînă la ora 22­­) stăm de vorbă cu responsabila cultu­rală a staţiunii, tovarăşa Dom­bi Klára. „ Sînt mulţumiţi oamenii “ ,are , veniţi aici de modul în îşi petrec timpul liber ? — Cred că da. Ne străduim, în funcţie de posibilităţi să le oferim un program cît mai plăcut, cît mai atractiv. Pe lingă vizionarea emisiunilor T.V., practicarea unor spor­turi (tenis de masă, şah) sau organizarea unor seri şi me­dalioane literare în cadrul bi­bliotecii, cei sosiţi în staţiune mai participă la excursii, care au drept scop cunoaşterea sta­ţiunii, a împrejurimilor ei, a judeţului nostru, la serile dis­tractive etc. Mai mult nu le putem oferi, nu avem condiţii prea bune. De acest lucru ne-au vorbit mulţi oameni, cîteva dintre o­­piniile lor consemnîndu-le mai jos. — In general sint mulţumit de felul cum sintem­ trataţi, cazaţi. Nu pot aduce nici un reproş la adresa personalului de aici. Amabil, cu multă bu­năvoinţă. Atunci de ce spun că sînt numai în general mul­ţumit ? Din cauza unor con­diţii obiective. Uitaţi-vă şi dumneavoastră: biblioteca este şi sală de lectură şi club. Sînt numai două mese, unde poţi juca şah, remi sau table. Şi sînt atîtea solicitări. Uneori îţi piere şi cheful de distrac­ţie. (Anton Pavel, pensionar — Tîrgu Mureş). — Staţiunea este foarte fru­­moasă. Mă miră faptul că e I. NEGULICI (Continuare in pag a 3-a) _l \_ 3 Anul V Kr. 682 MARTI, 4 Iulie 1972 4 pagini 30 bani După cum am mai făcut cunoscut în ziarul nostru, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul Covasna s-au înscris, cu entu­ziasm, în marea întrecere de interes naţional pentru realizarea actualului cincinal înainte de termen. Concret, muncitorii, ingine­rii, tehnicienii, lucrătorii din industria şi agricultura judeţului s-au angajat să „devanseze" zilele de calendar ale perioadei 1971— 1975 CU 185 DE ZILE. Aşadar, cu 185 de zile înainte de finele a­­nului 1975, ne-am hotărît să tragem linia şi să înscriem la „total“ producţiile aferente­­celor cinci ani, urmînd ca pînă la finele anu­lui să producem „cărămizile“ suplimentare ce vor contribui la înălţarea, şi mai sus, a edificiului bogăţiei naţionale, a bunăstării celor ce muncesc. Ce înseamnă această întrecere cu timpul în con­diţiile sporirii potenţialului economic al judeţului ? Graficul de mai sus este relevator. Dacă cincinalul 1966—1970 a fost realizat de colectivele de oameni ai muncii din economia judeţului cu 157 de zile înainte de termen (fiind printre primii pe ţară) obţinîn­­du-se un spor de producţie echivalent cu circa jumătate din planul producţiei industriale pe anul 1966, în actualul cincinal, realizarea tot a unui astfel de „avans“, de 157 de zile, echivalează cu pla­nul producţiei industriale a întregului an 1966(!) HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) DELEGAŢI LA CONFERINŢA NAŢIONALĂ A PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Maria Niţulescu Când, despre un om, colegii săi de muncă fac numai aprecieri laudati­ve, înseamnă că poate sta cu fruntea sus şi privirea deschisă, dreap­tă, înseamnă că poate merge cu pas ferm, pe un drum drept, înseam­nă că ştie să preţuiască viaţa, munca, înseamnă că ştie ce are de făcut, pentru ca prezenţa sa in societate să fie boga­tă, semnificativă. Cind despre Maria Niţulescu, muncitoare la I.I.L. „Localprod“ Sfîntu Gheorghe, unul sau al­tul din tovarăşii săi de muncă spun că e foarte harnică, conştiincioasă, cinstită şi corectă, nu i se pare nimănui o exa­gerare. O cunosc cu to­ţii bine, au auzit şi s-au convins cu toţii că este una din cele mai bune, dacă nu chiar cea mai bună muncitoare din întreprindere. — Lucrez aici, la „Localprod“ — ne măr­turisea dinsa — încă din anul 1966. De-atunci, mereu, m-am străduit să fac totul pentru a justifica ocuparea locu­lui de muncă, şi încre­derea celorlalţi. D. CUCU (Continuare în pag. a 3-a) ! Proletari din toate ţările, uniţi-va ! unde se nasc angajamentele cind pe rînd mă opream la „bancurile de lucru“ ale mun­citorilor de la „Secuiana“ in or­dinea firească a tuturor opera­ţiunilor. La capăt de rînd bu­căţile de stofă păreau, desena­te de mina jucăuşă a unui co­pil, apoi, spre final, prin a­­dăugiri începeai să desluşeşti obiectul final. Culorile zburau, parcă, in mîinile muncitorilor, maşinile de cusut mărgineau ţesătura cu fire trainice, la capăt se adunau, etichetate cu numele fabricii, produsele fi­nite. Maşinile de surfilat „sporo­văiau“ vesele, şiruind sime­tric, geometria firelor. O mun­citoare, preocupată de munca sa, de mersul înainte al bucă­ţii de stofă, termină, bucată după bucată, norma sa zilni­că, 1200 de bucăţi. Mîinile sunt sigure. Viteza mişcărilor des­crie volute... Deşi „n-are timp de noi" Ilyés Gizella se opreşte un moment, între două operaţi­uni. „Am 22 de ani şi lucrez aici din 1970. De fapt aici am urmat cursul de calificare. Intr-un fel acest lucru ar în­semna că am crescut odată cu colectivul, odată cu această tinără fabrică. Aici am venit­­ imediat după terminarea şco-­­ Iii. Este foarte plăcut să mun-­i­ceşti la un „banc de lucru“, să i ajuţi şi tu la înfăptuirile fa-­­ bricii. l — Ce părere aveţi despre­­ angajamentele luate de colec-­­ tiv, în întîmpinarea Conferin-­­ ţei Naţionale a partidului ? i — Noi, cînd ne luăm un an- J gajament, să ştiţi că ne ţinem­­ de cuvint. De altfel, angaja-­­ mentele au pornit de aici, de ? la „bancurile de producţie“...­­ şi noi ştim că ne putem rea-­­ liza spusele. Despre depăşirile­­ angajamentelor o să auziţi un î c­urind...­­ Reţinem ultimele cuvinte­­ ale comunistei Ilyés Gizella... 1 S. TRUŞCA ! “ \ (Continuare în pag. a 3-a) \ Cositul trebuie turajelor grăbit Vremea ploioasă, de care de multe ori este atîta nevoie în a­­gricultură, a încurcat în ultimele zile socotelile gospodarilor din cooperativele agricole de produc­ţie. In unele locuri fîneţele culti­vate sînt de-acum recoltate şi chiar înmagazinate, însă în alte unităţi agricole cooperatiste mai sunt încă de cosit suprafeţe (e a­­devărat, nu întinse) cu trifoliene şi mai ales fineţe naturale. Această situaţie ne-a fost con­firmată în discuţia pe care am purtat-o cu inginerul-şef al C.A.P. Covasna, Imre Fazekas. De la dînsul am aflat că la Co­vasna trifolienele nu s-au recol­tat încă de pe toate suprafeţele şi că din totalul de 897 hectare fineţe naturale, sunt recoltate prin cosire şi păşunare doar­ 265 hec­tare (menţionăm că datele ne-au fost furnizate în ziua de 29 iunie). Ne interesăm de cauzele acestei si­tuaţii care, chiar dacă nu este... disperată, este cel puţin supără­toare, mai ales cunoscîndu-i pe cooperatorii covăsneni drept oa­meni harnici şi muncitori. Aflăm lucruri interesante . „Din păcate — ne spune inginerul Fazekas — la Covasna există o tradiţie cu­rioasă (?!) şi anume: oamenii au fost dintotdeauna obişnuiţi să cosească finul în luna august, o­­dată cu otava. Ei bine, a fost ne­voie ca noi, factorii de răspun­dere din conducerea C.A.P., or­ganizaţia de partid a cooperativei agricole, să convocăm o adunare generală în care am explicat oa­menilor importanţa deosebită a recoltării la timp a finului. Pînă la urmă au înţeles cu toţii, dar... timpul era destul de înaintat şi am cam rămas de căruţă“. Am considerat necesar să a­­mintim această stare de fapt, care, chiar dacă nu este caracte­ristică tuturor cooperativelor a­­gricole, se mai poate întîlni şi în alte părţi. Suntem­ de părere că factorii de conducere din C.A.P. Covasna, care cunoşteau „tradiţia" de care am amintit, ar fi trebuit să ia din timp măsuri de lă­murire a oamenilor în legătură cu importanţa recoltării la timp a furajelor. In felul acesta s-ar fi putut evita o situaţie neplăcu­tă, o întîrziere care, datorită timpului umed din ultimele zile, va mai amina încheierea lucrări­lor de cosire a finului. MARIUS DEAC UNIUNEA CULTURALĂ DE LA VIRGHIŞ Duminică, 2 iulie, intr-un cadru festiv, a fost constituită Uniunea culturală „Rika“ de la Vîrghiş, asociaţie culturală care îşi propu­ne pe lingă continuarea tra­diţiilor progresiste ale înaintaşi­lor, realizarea unor imperative cultural-educative, puse in slujba ridicării necontenite a conştiin­ţei socialiste a maselor. Cu oca­zia acestui important eveniment cultural au fost prezenţi membri ai Biroului Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, scriitori, personalităţi ale vieţii publice, oaspeţi din îm­prejurimi şi din diferite locali­tăţi din ţară, artişti populari, re­prezentanţi ai uniunilor culturale din Zagon, Vîlcele şi Băţ­anii Mari. In clădirea şcolii a fost vizita­tă expoziţia de artă populară, in care sunt prezentate creaţii ale cursanţilor şcolii populare de ar­tă, secta Vîrghiş, precum şi pic­turile expuse de Veres Miklós, originar din localitate. După vi­zitarea expoziţiei, invitaţii au fost oaspeţii artiştilor populari Sütő Béla-junior şi Máté Ferencz Ilonka, apoi a fost văzută şi a­­ ­ fost constituită pred­ată bogata colecţie de casete şi lăzi de zestre a lui Sütő Béla­­senior. In continuare a avut loc adunarea de constituire a Uniu­nii culturale „Rika“. Secretarul Comitetului comunal de partid subliniind scopurile creării aces­tui for cultural, a prezentat sta­tutul Uniunii, precum şi lista ce­lor 167 membri şi membri onori­fici ai Uniunii. Ca preşedinte de onoare a fost ales cunoscutul scri­itor şi publicist Balogh Edgar. In funcţia de preşedinte al Uniunii culturale a fost ales directorul şcolii, Szécsi Antal. In şedinţa de constituire au luat cuvîntul Ba­logh Edgar, Kisgyörgy Zoltán, Domokos Géza, Sütő Béla-senior, precum şi reprezentanţii Uniuni­lor culturale din Vîlcele şi Zagon, Molnár Sándor şi Domokos Dezső. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Nagy Ferdinand, prim­­secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. Vorbitorul a trecut in revistă ac­tivitatea multilaterală depusă de populaţia judeţului, români şi maghiari, intr-o strinsă frăţie, in scopul propăşirii vieţii economi­co-sociale a judeţului, pentru în­deplinirea angajamentelor luate şi a planului cincinal înainte de termen, accentuînd asupra rolu­lui uriaş pe care il au uniunile culturale in transpunerea în via­ţă a hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. In încheiere vorbitorul a urat mult succes Uniunii culturale nou înfiinţate pentru îndeplinirea sar­cinilor care decurg din calitatea sa de continuator al înaintatelor tradiţii populare şi a sarcinilor cultural-educative care ii stau în faţă. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm cei prezenţi au adre­sat o telegramă Comitetului Cen­tral al P.C.R., personal tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, în care se spune : „Ziua de astăzi este deosebit de importantă in viaţa culturală a comunei Vîrghiş, unde ca în nu­meroase alte locuri din ţara noastră a luat fiinţă o uniune culturală. Sub directa înrîurire a măreţelor documente de partid, concepute şi realizate de dum­neavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, oamenii Vîr­ghişului se angajează ca prin această superioară formă de or­ganizare să contribuie într-o şi mai mare măsură la educarea comunistă, m­arxist-leninistă a oa­menilor acestor locuri, la creşte­rea şi permanenta adîncire a con­ştiinţei lor socialiste. Suntem­ convinşi că Uniunea culturală „Rika“, înfiinţată as­tăzi, va constitui un nou imbold al ascendenţei vieţii spirituale a comunei noastre, a tuturor acti­vităţilor educative organizate de căminul cultural, iar locuitorii Vîrghişului, tineri şi vîrstnici, sînt hotărîţi să transpună în fapt imperativele epocii noastre, im­puse de înţeleapta politică a par­tidului. Suntem­ ferm hotăriţi să ne punem talentul şi forţele în slujba ridicării conştiinţei socia­liste a maselor, pentru a ne in­tegra plenar în efortul general al poporului nostru, pentru fău­rirea societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în scumpa noas­tră patrie, Republica Socialistă România". Participanţii­ la festivitate au urmărit apoi un bogat program cultural-artistic. Aspect de la adunarea de constituire a Uniunii culturale de la Vîrghiș.

Next