Cuvîntul Nou, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 837-860)

1973-01-04 / nr. 837

I­I­I . I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I incă din primele zile toate eforturile pentru­­ îndeplinirea obiectivului naţional 1 Sentimente, deziderate şi noi impulsuri la început de an Prima zi şi primele ore de muncă din noul an 1973 la I.I.L. „Mobila" din Sfîntu Gheorghe. Parcurgem secţiile şi atelierele întreprinderii, dominaţi de emoţia primului reportaj dintr-un an ce se anunţă plin de nervul muncii responsabile pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen. — Oamenii noştri sunt la da­torie ! — ne prevenise inginerul şef al întreprinderii, tov. Med­­nyanschi László. Au venit punc­tuali cînd încă nu se luminase de ziuă, iar la ora şase au început lucrul, continuînd de fapt cu ace­eaşi însufleţire, activitatea oprită în seara zilei de 30 decembrie... în­tr-adevăr, sentimentul de con­tinuitate a muncii este prezent, în fiecare secţie sau atelier. Zăbovim cîteva clipe în secţia de montaj-finisaj pentru export. —­Cum aţi început prima zi din 1973? Adresăm întrebarea muncitoarei Derji. Rozalia şefă de echipă la finisaj. — Cu hotărîrea ca şi în noul an, să ne realizăm și să ne depă­şim sarcinile de plan. Acum, prac­tic am preluat pentru finisaj, pie­sele de la garnitura „Bonanza“ pentru Suedia. Ne străduim ca azi şi mîine să terminăm primul lot pentru montaj ... — Cum întîmpinaţi Conferinţa judeţeană de partid ? — Angajamentul pe care l-am asumat în întrecere în cinstea acestui important eveniment din viaţa comuniştilor din oraşul şi judeţul nostru, este ca pînă în ziua de 8 ianuarie să pregătim pentru expediţie, primul lot de 20 garnituri „Bonanza“ ... — Este ceva mai puţin obişnuit acest lucru ? Adică, realizarea lui necesită eforturi deosebite ? — Cred că da, întrucît el nece­sită un ritm de muncă foarte sus­ţinut, atît la finisaj cît şi la mon­taj. Avînd insă în vedere că în echipa noastră muncesc 12 membri de partid, atunci sarcina noastră. V. LAURIAN « I I I I I I I I A (Continuare în pag. a 3-a) . PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ■ Cuvîntarea NICOLAE CEAUŞESCU rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România, Peste cîteva minute vom încheia anul 1972, cu conştiinţa că am parcurs o nouă şi importantă etapă pe calea edificării societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate în România. Şi în acest an oamenii muncii au obţinut succese de seamă în toate domeniile de activitate. în industrie, pla­nul producţiei a fost depăşit, iar în agricultură am obţinut cea mai mare producţie din istoria ţării. A luat un puternic avînt întrecerea pentru realizarea cincinalului înainte de termen. Au continuat să se dezvolte învăţămintul, ştiinţa, ar­ta, cultura, s-a îmbunătăţit nivelul de trai, a crescut gradul de civilizaţie al întregii noastre naţiuni socialiste. In acest an, Conferinţa Naţională a partidului a luat h­otărîri de cea mai mare însemnătate pen­tru accelerarea dezvoltării economico-sociale a întregii ţări, iar Marea Adunare Naţională a a­­doptat o serie de legi menite să perfecţioneze în continuare relaţiile de producţie, organizarea so­cietăţii noastre socialiste. Zilele trecute am săr­bătorit împlinirea unui sfert de secol de la pro­clamarea Republicii — victorie epocală ce a în­cununat lupta revoluţionară a poporului nostru, condus de Partidul Comunist Român, pentru li­bertate naţională şi socială, pentru progres şi o viaţă mai bună. Apreciind abnegaţia şi entuziasmul oamenilor muncii în obţinerea tuturor realizărilor pe calea edificării socialismului, doresc să adresez în a­­ceastă clipă solemnă cele mai calde felicitări e­­roicilor făuritori ai vieţii noastre noi , clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalita­te, întregului nostru popor liber şi stăpin pe soarta sa. Planul pe anul 1973 prevede un puternic a­­vînt în industrie şi agricultură, ridicarea calită­ţii şi eficienţei întregii activităţi economice, în vederea sporirii avuţiei naţionale şi creşterii bu­năstării întregului popor. Stă în puterea fiecăruia dintre noi de a reali­za în cele mai bune condiţii planul pe anul vii­tor. Convins că fiecare cetăţean la locul său de muncă îşi va face pe deplin datoria, vă doresc din toată inima, dragi compatrioţi, succese cit mai mari in activitatea consacrată prosperităţii patriei, traducerii in viaţă a măreţului program elaborat de Congresul al X-lea al partidului. Dragi tovarăşi, în anul care a trecut, România a desfăşurat o amplă activitate internaţională în slujba des­tinderii, păcii şi colaborării. S-au întărit şi dez­­voltat relaţiile noastre de prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste, s-au lărgit legăturile cu tinerele state independente, s-a extins colabora­rea multilaterală cu celelalte ţări, în spiritul coexistenţei paşnice. Evenimentele din acest an au adus noi con­firmări justeţii politicii promovate de România, au demonstrat încă o dată­ realismul aprecierilor partidului şi statului nostru cu privire la evolu­ţia vieţii internaţionale. Deşi pe planeta noastră mai ard încă flăcările războiului, se menţin sur­se de conflict şi încordare, dominanta dezvoltării istorice o constituie afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi în pace şi bună înţelegere. Forţele înaintate de pretutindeni ac­ţionează pentru realizarea unor schimbări pro­gresiste in dezvoltarea societăţii, pentru abolirea politicii imperialiste de agresiune şi dominaţie, de forţă şi ameninţare cu forţa, pentru promo­varea în relaţiile interstatale a principiilor in­dependenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii depline in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Dorim ca anul 1973 să marcheze noi progrese în dezvoltarea proceselor pozitive care au loc în viaţa internaţională, să ducă la soluţionarea, în spiritul păcii, a noi şi noi probleme care con­fruntă omenirea, să fie anul ţinerii conferinţei europene pentru securitate, anul unui nou şi im­portant pas înainte pe calea conlucrării rodnice în­tre naţiuni. împreună cu toate popoarele iubi­toare de pace, dorim ca noul an să ducă la înce­tarea războiului din Vietnam şi în întreaga In­dochina, la stingerea conflictului din Orientul Mijlociu, la întărirea securităţii şi destinderii in­ternaţionale. România intră în noul an hotărîtă să-şi aducă contribuţia activă la normalizarea climatului in­ternaţional, la instaurarea păcii şi securităţii în lume. Considerăm că, acţionînd unite, popoarele pot pune bazele unei lumi mai bune, mai drepte, eliberate de coşmarul războaielor, ale unei lumi în care fiecare naţiune să se poată dezvolta li­ber, bucurîndu-se nestingherit de roadele mun­cii sale, de cuceririle civilizaţiei umane. Stimaţi tovarăşi, Fie ca anul 1973 să aducă poporului român noi şi însemnate victorii pe calea progresului socia­list, a bunăstării şi fericirii tuturor celor ce mun­cesc. Fie ca în noul an omenirea să repurteze noi succese în lupta pentru împlinirea nobilelor idealuri de pace şi colaborare­­ înaintea ultimelor bătăi de orologiu din acest an, doresc să vă adresez din tot sufletul, dragi cetăţeni ai României socialiste — muncitori, ţă­rani, intelectuali, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrst­­nici, români, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — cele mai calde urări de sănătate şi viaţă lungă, un an nou fericit, satisfacţii şi bucu­rii depline, realizarea tuturor dorinţelor şi aspi­raţiilor de mai bine ! La mulţi ani, dragi tovarăşi şi prieteni! ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ înaintea timpului Anul trecut pentru reporter a fost destul de greu să ţină pasul cu evenimentele, faptele de muncă, realizările colectivelor de muncă de pe platforma industria­lă din Tîrgu Secuiesc. Ştiri lapi­dare anunţau : „Secuiana“ şi-a îndeplinit planul înainte de ter­men. Fabrica de amidon a reali­zat producţii record, Fabrica de brînzeturi şi-a depăşit planul la export, C.E.I.L. şi-a realizat an­gajamentul asumat etc. De aceea, obişnuitul reportaj din prima zi de muncă din acest nou an, se va limita numai la prezenta­rea succintă a unor realizări, a­nul pentru muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderilor platformei din Tîrgu Secuiesc fi­ind început încă demult. 3 ianuarie 1973 — după cîteva zile de binemeritată odihnă s-a reluat lucrul. La Fabrica de con­fecţii „Secuiana“ s-a lucrat ieri, poate ca niciodată în anul tre­cut , deşi ’72 a fost plin de succese pentru colectiv. Poate pro­ducţia înregistrată nu a depăşit recordurile anului trecut, dar s-au schimbat o serie de sorti­mente pentru execuţia cărora se cere mai multă muncă, o califi­care superioară. Anul 1973 „l-a atacat“, de astă-dată, schimbul condus de veteranul fabricii, Gheorghe Serif. Locurile de mun­că sunt bine organizate și ce­l mai important e faptul că mun­citoarele calificate anul trecut în D. TOMA Anul Nou într- Relatam în ziarul nostru din 30 decembrie 1972 despre un eveni­ment semnificativ ce avusese loc cu o zi înainte în oraşul Sfîntu Gheorghe — darea în funcţiune a fabricii de produse lactate. Şi, iată-ne acum, în prima zi de lucru a acestui nou an, prezenţi la noua fabrică. — Astăzi vom îmbutelia 1 000 litri lapte de consum, ne declară tovarăşul Árpád Abraham, ingine­rul şef al întreprinderii de indus­trializare a laptelui, pe care îl gă­sim la intrarea în fabrică. La ora vizitei noastre metamor­foza laptelui se apropia de faza finală, şi anume, la operaţia de îmbuteliere. Termenul de „îmbu­­teliere“ ni se pare impropriu pen­tru că, noutatea acestei fabrici o constituie şi faptul că laptele este o fabrică nouă | livrat către consumatori în pungi I dp. nnliptilprm ^ de polietilenă. — Aceasta înseamnă o manipu-j lare mai uşoară, o uşurare pentru ■ gospodine şi, foarte important, I condiţii de igienă sensibil îmbu- ? nătăţite în ce priveşte livrarea I laptelui —• ne precizează tov. ing. . Nicolae Benga, şeful serviciului I producţie. Urmărim cu atenţie cum albul­­ laptelui concurează cu cel al pun-1 gilor de polietilenă, iar ezitările ■ muncitorilor — ce manevrează încă I cu emoţie noile maşini — cu cele ale­­ aparatului de sudat pungile... | „Mai cald, mai rece , mai repede , mai încet..." în lăzile de materiali plastic (navete) se string una du- I HERMAN ROSNER ^ _______________________tru că, noutatea acestei fabrici o (Continuare în pag. a 3-a) constituie și faptul că laptele este (Continuare în pag. a 3-a. Anul VI tir. 837 JOI, 4 Ianuarie 1973 1 4 pagini 30 bani Probabil, mulţi dintre dum­neavoastră, v-aţi gindit in acea noapte, cumpănă între ani, să adăugaţi acum, prin interme­diul telefonului, felicitărilor trimise prin mai clasica poştă, un „La mulţi ani“, în care el sau ea, de la celălalt capăt al firului, să recunoască vocea fratelui, mamei, bunicii sau a prietenului şi să vă răspundă emoţionaţi cu aceeaşi urare. Şi... nimic mai simplu. ... Aţi format 09. • — Alo ! interurbanul. — Da, cu ce vă servim ? — Vă rog un Braşov ... — Aveţi legăura. Vorbiţi. Şi după ce veţi­ fi încheiat urările adresate celor dragi, pe care depărtarea sau alte „mo­tive“ îi vor fi împiedicat să fie alături de dumneavoastră veţi fi rostit în grai sau în gind nu la mulţi ani, adresat de astă dată lor, „fetelor de la telefoa­ne“ care în acea noapte, au fost la datorie, întîmpinînd la­­fel ca mulţi alţii, sosirea nou­lui an prin muncă. Şi pentru că telefonistele noastre s-au pre­zentat şi în noaptea de Anul Nou, abonaţilor, printr-un nu­măr, să ne fie totuşi îngăduit să le „deconspirăm“ : Bejan Eva, Podaru Viorica, Imecs Edith, Bartók Maria, Ugri Io­­landa şi Pali Piroşca, cărora le urăm şi noi un călduros „La mulţi ani“ şi împlinirea tutu­ror dorinţelor. De pe cuprinsul patriei Siderurgiştii au luat un start bun pe anul 1973, în zilele de 1 şi 2 ianuarie, jurnaliştii de la Hunedoara şi Călan au pro­dus peste prevederile de plan 117 tone fontă. Prin intensifi­carea procesului de topire şi elaborare a şarjelor, oţelarii din cadrul Centralei industria­le Hunedoara au elaborat în primele două zile ale noului an cu 162 tone oţel Martin şi e­­lectric mai mult decît aveau planificat. La rîndul lor, mun­citorii, tehnicienii şi inginerii de la laminoarele de profile au realizat în plus 290 tone lami­nate finite. Staţiunile de mecanizare a a­­griculturii extind anul acesta, fără investiţii suplimentare, activităţile în atelierele proprii în sprijinul unităţilor agricole. Ele au prevăzut să realizeze peste 100 de repere de piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole şi 30 de utila­je, cum ar fi rezervoare de di­ferite capacităţi, cabine pen­tru tractoare, platforme de re­coltat, adăpători pentru fer­mele zootehnice. Totodată, sta­ţiunile vor efectua un volum mai mare de lucrări de monta­je în cooperativele agricole de producţie şi vor executa repa­raţii la tractoarele altor uni­tăţi. Pregătind din vreme atelie­rele, lucrătorii din staţiunile pentru mecanizarea agricultu­rii au început din primele zile ale noului an activităţile pre­văzute, care, potrivit planului, vor însuma peste 530 milioane lei, dublu faţă de anul prece­dent. REVELION 73 ...Miez de noapte. Ultimul ecou al bătăilor melodioase de orolo­giu s-a pierdut, purtînd spre a­­mintire încărunţitul an ’72. Şi a­­tunci, grăbiţi să întîmpinăm „noul născut“ aşa cum se cuvi­ne, am ridicat paharul în care Bachus, parcă mai darnic ca ori­­cînd ne-a turnat soare adunat în vară din rotunjimea boabelor de strugure. Şi-atunci copii şi pă­rinţi, fraţi şi surori, prieteni şi tovarăşi de muncă au închinat pentru anul care a trecut, pentru cel care a venit dăruindu-se unii pe alţii cu un „La mulţi ani“, 1973, rostit în toate graiurile pă­mântului, dar mai cu deosebire în cel al inimii. Pentru noi fiii acestui pămînt românesc pornit spre cea de-a 26-a primăvară a evului socialist, anul care a tre­cut, a fost anul în care bilanţul măreţelor realizări obţinute în cei 25 de ani de Republică socia­listă, s-a împletit cu vrerea noas­tră de a învinge timpul, de a rea­liza cincinalul înainte de termen, de a înfăptui neabătut hotărîrile trasate de Conferinţa Naţională a partidului. Pentru toate cîte s-au făptuit, pentru toate cite se vor făptui au închinat atunci în jurul mesei la sfat cu timpul, prin casele ori prin sălile gătite sărbătoreşte, u­­măr lingă umăr, gînd lingă gind, bucurie lingă bucurie, români şi maghiari, muncitori, ţărani şi cărturari, fii ai plaiurilor co­­văsnene. .. .Sfîntu Gheorghe. Restauran­tul „Şugaş“. Voia bună, muzica şi dansul sînt în toi. Sala lumina­tă feeric oferă un spectacol fas­cinant. Bucuria, veselia domină, acum la miez de noapte, peste tot. ...Cîteva clipe de tăcere... O vo­ce anunţă la microfon : Miss Re­­velion’73 Sugaş — Dako Györgyi. Fericita cîştigătoare roşeşte emo­ţionată. O felicităm şi noi şi a­­dresînd un „La mulţi ani“ şi pe­trecere frumoasă tuturor o por­nim spre cartierul Simeria. In­trăm în holul blocului de locuin­ţe nr. 1, şi purtaţi de ascensor ajungem la etajul 9. De dincolo de uşa apartamentului cu nr. 40, răzbat ecouri de clinchet de pa­hare şi voie bună. Sunăm. Uşa se deschide larg şi în prag apa­re gazda, muncitorul, Nagy Carol. — Bucuroşi de oaspeţi ? — Mai încape vorbă ? — Cu ce bilanţ încheiaţi anul 1972, tovarăşe Nagy şi ce vă do­riţi pentru anul care a început ? — în afară de satisfacţiile pe care le-am trăit şi eu ca mulţi alţii la locul de muncă, anul ca­re a trecut ne-a adus două mari bucurii. M-am mutat în casă nouă şi de zece zile familia mea s-a mai mărit cu un membru, un băieţel pe care mi l-am dorit foarte mult. Pentru ’73, multă sănătate şi belşug la toată lu­mea. La Restaurantul „Kolcza“, Re­velionul tineretului e în toi. Şi-au dat întîlnire aici toţi cei a­­flaţi în primăvara vieţii, cei ale căror vise în zborul către împli­niri n-au cunoscut oprelişti. Ei, cei născuţi în lumină şi belşug, au ştiut să răspundă în tot timpul anului ce a trecut prin faptele lor de muncă grijii şi tot­odată încrederii pe care parti­dul nostru o are pentru tînăra generaţie. Bucuria izbînzilor do­­bîndite ca şi credinţa în cele ce vor veni, s-a revărsat în iureşul dansului tineresc ce a prins via­ţă pe strunele chitarelor forma­ţiei „Saturn“, care pînă în zori ne-a purtat paşii cînd pe aripile unui vals ameţitor, cînd în rit­mul avîntat al dansului modern. Momentele vesele în a căror pre­zentare au excelat îndrăgiţii ac­tori Botka László şi Berko !Continuare în pag. a 2-a) Tinereţe, bucurie, exuberanţă, intr-un cuvînt — REVELION ! Tabără de pionieri la Covasna Începînd de ieri, oraşul Co­vasna este gazda celor mai buni pionieri din judeţul nos­tru. Este vorba de tabăra or­ganizată de Consiliul judeţean al pionierilor pentru instrui­rea comandanţilor de unităţi din şcolile generale ale jude­ţului. Instruirea, care va dura şapte zile, cuprinde excursii la Comandău, Tîrgu Secuiesc şi împrejurimile Covasnei, în­tâlniri cu primarul oraşului, activişti de partid şi va fi completată cu activităţi in­structive şi distractive orga­nizate şi conduse în­­ mod practic de pionieri. Toate aceste activităţi vor îmbogăţi experienţa pionieri­­lor-comandanţi, astfel încît, întorşi acasă să poată organi­za şi conduce acţiuni cît mai atractive cu pionierii din uni­tăţile ce le conduc. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul de Stat, Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, în ziua de 2 ianuarie 1973, a tovarăşului Petre Borilă, vechi militant al mişcării muncitoreşti revoluţionare, acti­vist de frunte al partidului şi statului nostru, luptător devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea și înflorirea patriei. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONSILIUL DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. Comisia pentru organizarea funeraliilor tovarăşului PETRE BORILĂ comunică : Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Petre Borilă va fi de­pus la Marea Adunare Naţională. Pentru a-şi lua rămas bun, ce­tăţenii vor avea acces joi, 4 ia­nuarie a.c. între orele 9—14. Mitingul de doliu va avea loc la Palatul Marii Adunări Naţio­nale, în ziua de 4 ianuarie, ora 14,00, iar înmormîntarea în jurul orei 15,30 la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism.

Next