Cuvîntul Nou, ianuarie 1973 (Anul 6, nr. 837-860)

1973-01-31 / nr. 860

­ Festivalul - concur­s Covasnei“­ ­ Deşi aflat la prima ediţie, Festivalul-concurs interjude­­ţean de poezie „Lira Covas­­nei“ ce s-a defăşurat in ulti­mele două zile ale săptăminii trecute in ospitalierul Tîrgu Secuiesc, a constituit fără în­doială un eveniment în viaţa culturală a judeţului nostru. Organizat din iniţiativa Co­mitetului judeţean U.T.C. Co­vasna, în colaborare cu Co­mitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul judeţean al sindicatelor, Festi­valul-concurs „Lira Covasnei“ a fost dedicat anul acesta săr­bătoririi a două evenimente cu o semnificaţie deosebită în viaţa poporului nostru: 25 de ani de la proclamarea Repu­blicii şi aniversarea a 55 de ani de viaţă şi 40 de ani de mun­că neobosită in rindurile Par­tidului Comunist Român a c­e­­lui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prin tematica poeziilor pre­zentate, prin interpretarea ca­re, în multe cazuri, s-a ridicat la un înalt nivel artistic cu 29 de concurenţi, veniţi din 14 judeţe ale ţării au trezit în fiecare din noi, cei prezenţi o impresionantă gamă de senti­mente. Marea majoritate a concurenţilor a dovedit că a abordat cu maximă seriozita­te participarea la acest con­curs. De fapt şi misiunea juriului a fost destul de dificilă, dar se poate spune fără nici o îndoială că cei 12 premiaţi ai acestei prime ediţii, răspund pe deplin unuia din ţelurile ce şi le-a propus concursul­ festi­­val, promovarea celor mai ta­lentaţi recitatori din judeţele patriei. Câştigătoarea premiului I şi a trofeului „Lira Covasnei’73“, este Peter Rozalia, biblioteca­ră din Sîncrăieni, judeţul Har­ghita. Ioan Soaită,­ judeţul A­­rad şi Mariana Chelm, judeţul Botoşani au ocupat locurile II și respectiv III, dotate, de a­­semenea, cu trofeul „Lira Co­vasnei“. Premiul Comitetului A. GOLCIU (Continuare în pag. a 2-a) . PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean sa traducem In fapte obiectivele hotâririi Conferinţei Printr-o preocupare permanentă din partea tuturor factorilor de râs­­pundere, să se asigure cadrele necesare obiectivelor industriale noi, cît şi pentru schimburile II şi III . Prin şcoli profesionale, ucenicie la locul de muncă, cursuri de calificare şi angajări directe, vor fi calificaţi în actualul cincinal 9200 de oameni KOLCZA STEFAN — şef serviciu perso­­nal-învăţămînt la Fabrica de aparataj electric auto. După cum este cunoscut, întreprinderea noas­tră urmează să intre în funcţiune în trimestrul IV al acestui an. în acest sens, în ceea ce pri­veşte asigurarea necesarului de cadre pentru a­­ceastă primă etapă, au fost luate următoarele măsuri : • Incepînd cu 1 martie a.c. vor fi organiza­te cursuri de calificare de gradul I, cu scoatere din producţie. Prin aceste cursuri urmează să calificăm 160 de persoane în diferite meserii pe care le solicită profilul unităţii noastre. Instruirea practică se va face la Uzina „Elec­­troprecizia“ Săcele, iar pregătirea teoretică va începe după intrarea­­ în producţie a unităţii noastre. Numărul necesar de cursanţi este asi­gurat, avem chiar cereri în plus. • De asemenea, anul trecut au absolvit un curs de calificare de scurtă durată 32 de absolvenţi de liceu, iar în acest an 120 de tineri din judeţul nostru vor absolvi cursurile şcolii profesionale de pe lângă aceeaşi întreprindere, în afară de aceste modalităţi de acoperire a ne­cesarului de cadre, vom face şi angajări directe. Aici ne vom orienta mai ales spre cadre cu calificare înaltă, care fac naveta lucrînd în a­­fara judeţului. Astfel, vom angaja fochişti, la­boranţi, instalatori tehnico-sanitari. De aseme­nea pentru montarea utilajelor care vor sosi în acest an, vom face tot angajări directe de mun­citori cu înaltă calificare în meseriile de strun­gari, rabotori, lăcătuşi. • In ceea ce priveşte personalul tehnico­­administrativ, anul acesta vor ab­solvi şcoala de maiştri nouă persoane, vom angaja direct economişti, tehnicieni, din ramura metalurgiei şi energiei electrice, merceo­logi, magazineri. Prin Oficiul forţelor de munca, vom mai angaja încă vreo 80 de persoane neca­lificate. DAMIAN ILIE — şef serviciu personal — C.E.I.L. Tîrgu Secuiesc. Fabrica de P.A.L. Covasna, urmează să intre în funcţiune în trimestrul IV al anului 1974. Cadrele de conducere şi inginereşti vor fi asi­gurate din cele pe care le avem în cadrul com­binatului nostru. La fel şi o mare parte din personalul tehnico-administrativ. De asemenea o altă parte urmează sau vor urma diferite şcoli. * 9 Astfel avem doi tehnicieni la Şcoala post­­liceală pentru prelucrarea lemnului de la Curtea de Argeş; trei maiştri tehnologi se pregătesc la Centrul şcolar forestier din Caransebeş, iar la 1 octombrie anul viitor, vom trimite patru lăcătuşi la Sibiu pen­tru a se pregăti ca maiştri mecanici. Asigurarea numărului de muncitori necesari va fi realizată atît din cadrele combinatului nos­tru, aceasta datorită faptului că numărul mediu scriptic de salariaţi va scădea, ceea ce evident va crea aceste disponibilităţi, cît şi prin dife­rite forme de şcolarizare. • Astfel, vom pregăti 19 lăcătuşi, 9 din ei sunt la Şcoala profesională din Miercurea Ciuc, iar ceilalţi se pregătesc prin ucenicie la locul de muncă. Incepînd cu 1 octombrie a.c. vom califica la Caransebeş 73 de oa­meni prin cursuri de gradul I, cu scoa­tere din producţie, în meseriile de operatori şi formatori. Mai avem nevoie de tractorişti-auto­­stivuitori care se vor califica la Timiş lingă Bra­şov. Personalul administrativ va fi asigurat prin angajare directă, tot prin această formă vom a­­sigura şi un număr de 44 de muncitori necalifi­caţi pentru operaţiile de manipulare din depo­zite. Cum se acţionează d­in lumina acestor prevederi ? FRANCISC - inspector de Datorită faptului că planul de producţie al întreprinderii creşte simţitor în actualul cincinal fa­ţă de cel trecut, numărul mediu scriptic de salariaţi creşte şi el în procent de 5,8 la sută. Din analiza făcută a reieşit că între­prinderea noastră în ceea ce pri­veşte personalul tehnico-adminis­trativ mai are nevoie de maiştri, ingineri economişti şi tehnicieni. Această necesitate va fi rezolva­tă prin recrutare din alte jude­ţe ca şi prin absolvenţii facultăţi­lor ce privesc profilul nostru, ale viitoarelor promoţii, în ceea ce priveşte acoperirea necesarului de muncitori, în afara recrutării directe, calificaţi în meseriile de zidari, dulgheri, fierari-betonişti, mozaicari etc. se va realiza prin absolvenţii de şcoli profesionale şi prin cursuri de calificare fără scoatere din producţie. • Astfel în aceste meserii, pentru anii 1973 — 1974 — 1975, prin cele două forme amintite vom asigura un număr de 300 mun­citori calificaţi. In ceea ce priveşte extinderea schimbului II şi III, aceasta va fi asigurată prin recrutare şi angajare di­rectă, urmînd ca această catego­rie de muncitori să fie calificați prin cursuri fără scoatere din producție cu o durată între 6—8 luni. Anul VI ftr. 860 MIERCURI, 31 Ianuarie 1973 4 pagini 30 bani Fotó : A. BARTHA Schele... Forestierii din Zabratau şi-au îndeplinit planul în luna ianuarie Adunarea generală a oame­nilor muncii de la Sectorul de exploatare a lemnului din Zăbrătău, desfăşura­tă la 24 ianuarie, a analizat cu mult simţ de răspundere cauzele care au dus la nereali­­zarea sarcinilor de plan pe 1972 şi au propus cele mai e­­ficiente măsuri pentru reali­zarea şi depăşirea planului de producţie din noul an 1973. Re­zultatele obţinute în primele două decade ale lunii ianuarie îndreptăţesc speranţele fores­tierilor din Zăbrătău. Astfel, ei pot raporta cu mîndrie rea­lizarea producţiei marfă în proporţie de 120 la sută în primele două decade, dînd peste planul de producţie sta­bilit o cantitate de 110 metri cubi buşteni gater fag, 489 metri cubi buşteni de rulaj, 169 metri cubi buşteni gater răşinoase, iar la lemnul sub­ţire de răşinoase, s-a realizat planul (în 24 ianuarie) pe în­treg trimestrul I. IOAN CRISTEA, Subredacţia Intorsura Buzăului JL Constituirea Asociaţiei crescăto­rilor de păsări Ieri a avut loc în sala Comite­tului judeţean de partid aduna­rea constitutivă a Asociaţiei cres­cătorilor de păsări şi animale mici din judeţul Covasna. Acest organism cu caracter nelucrativ este menit să cuprindă pe toţi crescătorii de păsări şi animale mici din judeţ, crearea lui în­­scriindu-se în contextul acţiunii generale iniţiate de partid cu pri­vire la dezvoltarea avuţiei naţio­nale prin încurajarea unor activi­tăţi utile. La adunarea de constituire au participat tovarăşii, Ferdinand Nagy, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Covasna al P.C.R., şi ****************************** **************************************** ♦ * ... nu poţi să nu te * gîndeşti la devenirile , lui, la fiecare piatră din * temeliile viitorului, nu * poţi să nu sugerezi o­* chiului,­ obişnuit cu toa­* te „datele“ noului, in­* trospecţia metaforică ce * dezvăluie realitatea, în * măreţia faptelor, de zi­­ cu zi, ale făurarilor de * azi. * Marele amfiteatru al­­ oraşului — cartierul Si­*­meria, durat din traini­* ce traiectorii de beton­­ şi sticlă — patronează * înălţimile. Culorile, răs­* pindite la ferestrele lo­* cuinţelor, îmbinate cu * albastrul voroneţian al * cerului sunt, dacă vreţi, * ceea ce numim obişnuit *■ „culorile oraşului“, cu­* lori vii, în oricare ano­* timp, în oricare moment * al zilei. *9 şi animale mici » Constantin Doncea ministru con­silier la Consiliul de Miniştri, preşedintele de onoare al Asocia­ţiei generale a crescătorilor de păsări şi animale mici din R.S.R. După prezentarea unui referat în care s-au arătat necesitatea constituirii şi rolul acestui orga­nism, s-a dat citire Statutului Asociaţiei crescătorilor de păsări şi animale mici, prezentîndu-se şi un program de măsuri, după care au urmat discuţii. La dezbateri au luat cuvîntul mai mulţi participanţi, printre care : Vilmos Elenesi, Gitta Ra­ (Continuare in pag. a 3-a) Mai întîi au fost schi­ţele arhitecţilor ce tre­buiau să completeze ve­chea aşezare, tirgul de odinioară, cu noile coor­donate urbane ale reşe­dinţei de judeţ, apoi, ca într-un joc de pil, constructorii şi-au des­făşurat uneltele, ţăruşii au trasat temeliile şi umbrele unor metafori­ce plămădiri ale minţii au fost îngropate aici, aşa cum spune balada meşterului Manole... a­­poi tulpinile au crescut, s-au înălţat şi-a apărut oraşul. Oralul cel nou, cartierele lui, care s-au revărsat peste hotarele vetrei de demult ... Apoi, fiindcă mereu există un „apoi“ coti­dian, copiii au împrej­muit casele cu rîsul lor zglobiu şi fericit... Şi ce poate să-şi dorească, mai mult Ţara, decît aceste zîmbete, aceste copilării fericite... ... Străbătînd oraşul, de-acolo de unde apele bătrinului Olt îi spun * povestea de secole, nu­­ poţi să nu te gîndeşti la * devenirile lui... Fabri- * cile cu revărsările de oa. * meni, străzile cu paşii » tuturor imprimaţi, de la * începuturi pe caldarim, * magazinele, parcul, te * întimpină cu aceeaşi * dragoste. Şi pentru tot ce are bun oraşul, pen- * tru viaţa ta crescută în *■ devenirile lui, îl simţi * aproape, îl iubeşti. II * simţi aproape prin rîsul * zglobiu al copiilor lui de *■ toate vîrstele... Și ce * este mai frumos pentru • tară decit această imagi- ♦ ne ... *♦ Străbătînd oraşul... y — însemnări — SILVIU trusca­t ♦ *­­ In ziua de 30 ianuarie 1973 a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o informare in legătură cu vizitele efectuate de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România în Pakistan şi Iran, la începutul lunii ianuarie a.c. Comitetul Executiv a luat cunoştinţă cu viu in­teres despre rezultatele foarte bune ale vizitelor şi despre posibilităţile însemnate de dezvoltare a colaborării bilaterale dintre România şi Pakistan, precum şi dintre România şi Iran. Comitetul­­ Exe­cutiv a dat o înaltă apreciere activităţii desfăşurate de preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a aprobat în unanimitate rezul­tatele vizitelor şi a stabilit ca ministerele şi organi­zaţiile economice să ia toate măsurile pentru trans­punerea în viaţă a înţelegerilor stabilite cu ocazia vizitei. In legătură cu evoluţia situaţiei din Sud-Estul Asiei, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. salută cu deosebită satisfacţie încheierea acordului de în­cetare a războiului şi restabilire a păcii in Vietnam, întreaga evoluţie a evenimentelor din Vietnam de­monstrează că un popor, hotărît să-şi apere dreptul la viaţă liberă, independentă şi demnă, să-şi fău­rească destinele potrivit voinţei sale, nu poate fi înfrînt de nici o forţă din lume. Prin lupta sa, po­porul vietnamez, care s-a bucurat de un mare spri­jin din partea poporului român, din partea tuturor ţărilor socialiste şi a forţelor iubitoare de pace de pretutindeni, şi-a cucerit respectul şi simpatia tu­turor naţiunilor lumii. Acordul încheiat demon­strează o dată mai mult că în zilele noastre singura cale de soluţionare a problemelor litigioase este calea tratativelor. Comitetul Executiv îşi exprimă speranţa că acor­dul realizat va crea condiţii pentru instaurarea unei păci trainice, pentru ca poporul vietnamez, celelalte popoare din Indochina să-şi poată consacra forţele dezvoltării lor economice şi sociale, să-şi poată soluţiona problemele corespunzător voinţei şi hotărîrii lor, fără nici un amestec din afară. Reafirmind solidaritatea Partidului Comunist Ro­mân cu aspiraţiile naţionale ale poporului vietna­mez, cu lupta sa, Comitetul Executiv exprimă con­vingerea fermă că între Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul celor ce Muncesc din Vietnam, între Republica Socialistă România şi Republica De­mocrată Vietnam se vor dezvolta continuu relaţii de prietenie şi solidaritate frăţească, în interesul celor două popoare, al unităţii ţărilor socialiste şi al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Comitetul Executiv exprimă, de asemenea, convin­gerea că între poporul român şi toate popoarele din Indochina se va dezvolta o largă colaborare, considerînd că pe această cale România va putea contribui la lichidarea mai rapidă a urmărilor războiului, la dezvoltarea acestor ţări, la întărirea prieteniei între poporul român şi popoarele din această zonă. Comitetul Executiv a dezbătut proiectul de lege privind protecţia mediului înconjurător şi a stabi­lit ca, pe baza observaţiilor făcute în cadrul şedin­ţei, proiectul să fie definitivat şi apoi supus dezba­terii publice în vederea înaintării spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Comitetul Executiv a discutat şi aprobat unele propuneri de modificare şi completare a unor pre­vederi ale legislaţiei penale. Principalele măsuri a­­doptate prevăd ca sancţionarea unor fapte mărunte, care nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, să fie în viitor sancţionate ca abateri cu caracter administrativ ; să se introducă în le­gislaţia penală munca corecţională fără privare de libertate; să se introducă unele simplificări în acti­vitatea judiciară pentru a mări operativitatea şi a înlătura unele paralelisme; de asemenea, au fost sporite atribuțiile comisiilor de judecată. Măsurile aprobate de Comitetul Executiv vor fi înaintate Consiliului de Stat spre legiferare. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. ZIARUL „ROMÂNIA LIBERĂ“ LA 30 DE ŢĂN­­I LA APARIŢIA PRIMLUI SĂU NUMĂR Corintul tovarăşului NOUE CENUŞESCU Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat marţi, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc la Consiliul de Stat, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, con­ferit ziarului „România Liberă“, pentru contribuţia deosebită adu­să la înfăptuirea politicii partidu­lui şi statului, de construire a so­cialismului în patria noastră şi pentru activitatea de educaţie so­cialistă a maselor de oameni ai muncii, cu prilejul aniversării a 30 de ani de la apariţia primului număr al ziarului. La solemnitate au participat to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Gere, Con­stantin Stătescu, secretarul Consi­liului de Stat, Teodor Marinescu, şeful secţiei de presă a C. C. al P.C.R., Nestor Ignat, preşedintele Uniunii Ziariştilor, precum şi re­prezentanţi ai conducerilor zia­relor centrale, Radioteleviziunii şi Agenţiei Române de presă „A­­gerpres“, vechi colaboratori ai ziarului. După înmînarea înaltei distinc­ţii, mulţumind pentru deosebita preţuire pe care conducerea par­tidului şi statului o acordă acti­vităţii ziarului, tovarăşul Octa­­vian Paler, redactor-şef al „Ro­mâniei Libere“, a spus , în memoria noastră, a redacto­rilor ziarului, va rămîne pentru totdeauna acest moment sărbăto­resc. După cum, evocînd cele trei decenii de existenţă a ziarului, ne-a emoţionat gîndul că „Ro­mânia liberă“ şi-a început dru­mul în istoria presei româneşti, purtînd din neagră ilegalitate cu­­vintul partidului către cititori, la două zile după ce un bărbat ne­înfricat, un mare patriot şi stră­(Continuare în pag. a 4-a) Stimaţi tovarăşi, Aş dori ca, în numele Comite­tului Central, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, al meu personal, să adresez calde felicitări întregului colectiv al „României libere“ cu prilejul săr­bătoririi a 30 de ani de la apari­ţia primului său număr şi al de­cernării înaltei distincţii a Repu­blicii Socialiste România. De ase­menea, aş dori să adresez felici­tări lucrătorilor de la „România liberă“, care vor fi decoraţi cu diferite ordine şi medalii ale Re­publicii Socialiste România. acordarea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I constituie o apreciere a conducerii de partid şi de stat pentru contribuţia pe care ziarul „România liberă“, cei ce l-au re­dactat şi tipărit au adus-o la cauza eliberării patriei noastre, la dezvoltarea democratică şi, a­­poi, la dezvoltarea socialistă a României. Intr-adevăr, „România liberă“ a apărut în condiţii grele. Edi­tarea ei a avut menirea să uneas­că eforturile tuturor forţelor de­mocratice, patriotice din ţară, sub conducerea partidului comu­nist, pentru răsturnarea dictatu­rii fasciste, scoaterea României din război şi alăturarea ei la coa­liţia antifascistă. Astfel, alături de „Scînteia“, în anii ilegalităţii, „România liberă“ a adus o con­tribuţie de preţ la activitatea par­tidului şi a forţelor democrate. Desigur, nu este momentul a­­cum să vorbim de întregul drum, de 30 de ani, al „României libe­re“. Ea are merite în toate etape­le dezvoltării României. Astăzi, prin răspîndirea cuvintului par­tidului, al Frontului Unităţii So­cialiste, al guvernului, „România liberă“ contribuie la unirea efor­turilor întregului nostru popor pentru transpunerea în viaţă cu succes a politicii interne şi exter­ne a partidului nostru. Dăm o apreciere deosebită ac­tivităţii „României libere“. Desi­gur că întotdeauna, şi în toate domeniile, mai este loc de mai bine ; nu doresc insă acum să vorbesc despre aceasta. Am reţi­nut din ceea ce aţi spus aici că în atenţia conducerii ziarului stă îmbunătăţirea continuă a activi­tăţii, tratării mai exigente a di­feritelor probleme care se pun în actuala etapă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate, incluşiv în ce priveşte afirmarea în viaţa societăţii noastre a prin­cipiilor eticii şi echităţii socia­liste. Presa are, intr-adevăr, un rol deosebit de important. Suntem­ convinşi că, împreună cu întrea­ga presă, „România liberă“ va face ca paginile ei să fie citite, să fie vie înţelese de cititori, contribuind în acest fel la reali­zarea marilor schimbări revolu­ţionare din societatea noastră. Cu aceste gînduri, doresc să u­­rez întregului colectiv, tuturor celor care lucrează şi contribuie la apariţia „Rom­­âniei libere“, succese tot mai mari în realizarea sarcinilor de onoare şi de cinste ce le revin. Multă sănătate şi fe­ricire ! (Aplauze). In pagina a 4-a • Chemare adresată de Consiliul popular al comunei Stoicănești tuturor consiliilor populare comunale din Republica Socia­listă România. • Telegramă adresată C.C. al P.C.R. tovarăşului Nicolae Ceaușescu.

Next