Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-22 / nr. 903

ANUL VI. Nr. 903 Pe urmele materialelor publicate CI­MIE­RI - Bucureşti — răspunde la întrebare In numărul său din 25 ianua­rie a.c., ziarul nostru a publicat articolul intitulat „Cînd veţi spri­jini cu adevărat, eforturile Fa­bricii de şuruburi din Tîrgu Se­cuiesc ?“. Adresată Centralei in­dustriei materialelor de instala­ţii şi echipament metalic — Bu­cureşti (CIMIEM), întrebarea şi-a găsit un răspuns nu atît de prompt, dar foarte concret. Cu scrisoarea nr. 8634 din 2 martie a.c., serviciul cooperare-pro­­gramare din CIMIEM, recunoaşte defecţiunile semnalate în articol pe linia dirijării şi urmăririi co­laborării fabricilor de scule din Braşov şi Bacău, cu Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Drept urmare — cităm — „...li­vrările de semifabricate către Fa­brica de şuruburi Tîrgu Secuiesc nu au fost ritmice, la sfîrşitul anului (1972) înregistrîndu-se u­­nele restanţe care au influenţat negativ, realizarea sarcinilor de plan la fabrica din Tîrgu Secu­iesc“. Am redat fraza, ca o recunoaş­tere, pentru a proba veridicita­tea semnalului nostru critic. Cit despre efecte... le cunoşteam noi! „Cunoscută fiind această si­tuaţie —­ se arată în continuarea scrisorii — pentru anul 1973 s-au luat măsuri care să asigure li­vrarea la timp a produselor din colaborare...“. Ni se prezintă cifre care să de­monstreze că livrările de semi­fabricate ale celor două fabrici de scule, către Fabrica de şuru­buri Tîrgu Secuiesc, se desfăşoa­ră ritmic. Analizîndu-le însă, desprindem că pe primele două luni ale anului, numai Fabrica de scule din Braşov a reuşit să livreze 75 la sută din sarcina contractantă pe primul trimestru al anului, Fabrica de scule din Bacău, achitîndu-se de sarcină în proporţie de numai 61,6 la sută , de unde şi concluzia firească a neritmicităţii livrărilor. Semnatarul scrisorii, tovarăşul ing. I. Căpăţînă, director gene­ral, ne asigură însă că......Pentru luna martie a.c. la fabricile de scule din Braşov şi Bacău, se ur­măreşte îndeaproape realizarea contractelor încheiate cu Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, astfel ca la sfîrşitul trimestrului, sarcinile ce revin fiecărei unităţi să fie realizate“. Cu speranţa că aşa se va în­­tîmpla , pentru ca beneficiarii de contracte din Tîrgu Secuiesc să-şi poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin pe primul trimestru al anului — promitem să revenim la timpul potrivit a­­supra problemei în discuţie. L. INFOlt Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi Proiectul legii privind administrarea fondului locativ Realizarea unei dorinţe fireşti — căminul familial propriu Dintotdeauna omul şi-a dorit un cămin familial propriu. Ex­presie a unei năzuinţi legitime spre mai bine, spre o viaţă mai frumoasă, această doleanţă şi-a găsit împlinirea ei deplină în zi­lele noastre. Anual, zeci de mii de familii se mută în locuinţe noi, confor­tabile, multe dintre ele proprie­tate personală. E şi firesc să fie aşa, pentru că astăzi grija pentru om, pentru bunăstarea lui, con­stituie coordonata esenţială a po­liticii partidului şi statului nos­tru. Şi în acest context trebuie privit ajutorul substanţial finan­ciar şi material pe care statul îl acordă celor ce-şi manifestă dorinţa de a-şi construi locuinţă proprietate personală. Astfel, la sfîrşitul anului 1970 „din cele peste 6 milioane de locuinţe e­­xistente, statul nu deţinea decit a şasea parte“. Ca în toate judeţele ţării şi în judeţul nostru, numărul, cetăţe­nilor care şi-au construit locuin­ţă proprietate personală, a cres­cut de la an la an, ajungînd în perioada 1971—1972, la 513 apar­tamente, iar în acest an la a­­proape 600. Rămînînd tot în limbajul ci­frelor, vom arăta că din cele 513 apartamente proprietate perso­nală, 383 s-au construit în oraşul de reşedinţă Sfîntu Gheorghe, restul de 130 fiind repartizate: 60 în Tîrgu Secuiesc, 50 la Bara­­olt şi 20 la Covasna. Ceea ce este important de sem­nalat este faptul că, deşi structu­ra demografică a beneficiarilor este foarte complexă, majoritatea dintre ei o constituie muncitorii (78 la sută), apoi cadrele medii şi cu pregătire superioară (15 la sută). De asemenea, se mai poa­te observa că peste 75 la sută din beneficiari au un salariu pi­na la 1.500 lei (precizăm că este vorba numai de salariul titularu­lui de contract), lucru ce atestă că oamenii muncii cu venituri mici și mijlocii beneficiază de tot sprijinul statului pentru construi­rea de locuinţe proprietate perso­nală. Faptul că în anul 1973, numărul apartamentelor proprietate perso­nală vor spori simţitor, demon­strează că largile facilităţi finan­ciare şi materiale pe care le a­­cordă statul, oferă oamenilor muncii posibilitatea de a-şi împli­ni o dorinţă firească aceea a asi­gurării unui cămin familial pro­priu. a) Plafonul pentru închirieri din fondul de stat să nu fie de 900 lei, ci între 1000 şi 1100. b) Salariaţii transferaţi în in­teres de serviciu din alte locali­tăţi, cei ce sunt angajaţi pentru prima dată, cei ce sunt angajaţi în noile întreprinderi, uzine, fa­brici etc., şi cei cu un salariu sub 3000 lei, să beneficieze de locuin­ţe din fondul de stat pentru o pe­rioadă de 10 ani (şi nu 5), iar cei ce au peste 3000 lei, pentru o pe­rioadă de 5 ani. c) Cînd se desface contractul de muncă din cauza salariatului, da­că acesta a primit locuință prin respectiva întreprindere, să se a­­nuleze contractul de închiriere, iar în cazul cînd contractul de muncă este desfăcut din cauza întreprinderii (reduceri de perso­nal etc.) salariatul să beneficieze încă trei ani de locuință. d) în cazul că o persoană are doi-trei copii să poată construi o locuinţă cu două apartamente. e) Persoanele transferate în in­teres de serviciu în altă localita­te şi care au locuinţă proprietate personală, să poată păstra locuin­ţa veche, eventual să o închirie­ze, chiria nedepăşind plafonul le­gal. In localitatea unde e detaşat să poată primi locuinţă proprie­tate de stat pentru o perioadă de cinci ani. f) în caz de divorţ, cînd unul din soţi a moştenit o locuinţă, indiferent de cauza divorţului, lo­cuinţa să rămînă celui care a moştenit-o. g) Avînd în vedere gradul di­ferit de confort şi condiţii de trai, chiria să fie diferenţiată în­tre mediul rural şi urban. h) La calcularea chiriei în func­ţie de venit, să se ţină cont şi de grupele de salarizare: între 1.600 —2.000; 2.000—2.500 lei; 2.500— 3.000 lei; peste 3.000 lei. i) în cazul proprietarilor de ca­se de odihnă (cabane etc.) aceş­tia să le poată închiria turiştilor, prin­ O.N.T. Dr. FLORIN FENECHIU, Ghidfalău în completarea articolului 33 al Proiectului de lege privind ad­ministrarea fondului , locativ şi reglementarea raportului dintre proprietar şi chiriaş sugerez a­­ceastă propunere, întrucît a­­ceasta cred că ar duce la satis­facerea exigenţelor proprietari­lor de apartamente. Este vorba de­ a se prevedea şi sancţiuni drastice împotriva constructoru­lui, care nu-şi onorează integral lucrările prevăzute în proiectul de construcţie sau le execută din material necorespunzătoare, cali­tatea apartamentelor fiind din această cauză sub nivelul cerin­ţelor. ION LASCU, jurist Sfîntu Gheorghe In legătură cu articolul 28 din Proiectul de lege, privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor din­tre proprietari şi chiriaşi, aş do­ri să fac următoarea precizare : ca şi în normativele mai vechi şi în acest proiect de lege există o lacună în ceea ce priveşte stabi­lirea tarifului de bază ce se are în vedere la calcularea chiriei. Bunăoară, se fixează suma de 2,70 lei chirie pe metru pătrat şi pentru cei care au salarii ce de­păşesc 1.600 lei şi pentru cei ca­re au salarii foarte mari (3.000— 4.000 lei). E o situaţie inechita­bilă şi de aceea consider ca tari­fele pe metru pătrat să fie eşalo­nate pe mai multe trepte. ACINILE BARBU, tipograf Sfîntu Gheorghe Oricine citind noile proiecte de legi, observă­­că acestea vin în sprijinul oamenilor muncii cu venituri mici şi mijlocii, vin să pună pe baze echitabile relaţiile dintre proprietari şi chiriaşi. To­tuşi cu privire la stabilirea chi­riei în locuinţele proprietate de stat aş dori să formulez o propu­nere. Se constată că mulţi cetă­ţeni au un salariu între 1600— 2000 lei, ceea ce creează o inechi­tate între chiria plătită de aces­te persoane şi cele cu salarii ca­re depăşesc 2500 lei. O altă problemă o ridică per­soanele mai în vîrstă, care do­miciliază în etaje superioare şi care vor avea reticenţe în cum­părarea acestor locuinţe din mo­tive de sănătate sau vîrstă. GABRIEL FLORESCU, asistent laborator clinic Spitalul unificat teritorial Tîrgu Secuiesc Opinii • propuneri B0®B»W!E0Sa!^ Microocolul silvic (Urmare din pag. 1­a). După o amplă consultare cu personalul silvic — şefi de ocoa­le, pădurari — conducerea Inspec­toratului silvic a stabilit localită­ţile care au condiţii deosebite pentru a se putea înfiinţa micro­­ocoale silvice. Acestea sunt: Be­­lin, Aita Mare, Micloşoara, (Oco­lul silvic Baraolt), Oituz, Breţ­­cu, Valea Mare, Zăbala (Ocolul Covasna), Comandău, (Ocolul Co­­mandău), Zăbrătău, Barcani, Flo­­roaia (Ocolul întorsura Buzăului) Vîlcele, Bicsad (Ocolul Sfîntu Gheorghe), Turia, Moacşa (Ocolul silvic Tirgu Secuiesc), Filia, Bră­duţ, Vîrghiş (Ocolul silvic Tăli­­şoara). Avînd în vedere multitudinea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul microocoalelor silvice, conducerea Inspectoratului silvic a hotărît să aprobe, în funcţie de rezultatele obţinute, construirea unor cantoane, care vor putea deveni în timpul vacanţelor ta­bere, în acest scop asigurând şi imaterialul necesar. După cum e lesne de observat microocoalele vor dispune de o puternică bază materială care va contribui la desfăşurarea unor ac­tivităţi utile, atractive, interesan­ î (Urmare din pag. l­ a). pentru contractarea integrală, fabricarea şi livrarea producţiei — mai cu seamă la întreprinde­rile aparţinînd de Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini Grele — impune ca în cel mai scurt timp să se lichideze ră­mînerea în urmă a contractărilor la Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc. Trebuie să arătăm că, pînă la data de 2 martie 1973, această u­­nitate nu avea nici un contract încheiat pentru semestrul II a.c. pe motivul „că extrasele de ba­lanţe se primesc semestrial“. Este necesară intervenţia la coordonatorul de balanţă, întru­cît această situaţie „paradoxală“ a elaborării semestriale a balan­ţelor materiale trebuie înlăturată cu desăvârşire. în fond, livrarea de mărfuri către fondul pieţei pentru export şi pentru alte nevoi sociale, la nivelul solicitărilor, se realizează numai pe bază de contracte. Iată de ce, trebuie ca perfectarea con­tractelor să nu se facă decit în conformitate cu legislaţia econo­mică care reglementează acest lucru, amînarea contractărilor a­­vînd repercusiuni negative a­­supra derulării în bune condiţii a activităţii economice. ano rana son S.I.L. Zăbrătău , brigada condusă de Ticușan Nicolae — un sin­gur țel : cincinalul în patru ani și jumătate. te. CUVÎNTUL NOU Anomalii ce se cer grabnic înlăturate (Urmare din pag. 1­a), care nu au părăsit locul de mun­că în acea noapte critică, au în­cercat să salveze culturile de legume, arzînd paie în seră cu scopul de a produce fum şi căl­dură. Această măsură nu a reu­şit însă să anihileze în întregi­me efectul frigului şi datorită temperaturii joase de —3 grade C cut era în seră, s-au distrus 1.800 plante de tomate, efectele negative ale frigului resimţin­­du-le şi celelalte culturi. înce­­pînd din 13 ianuarie, s-a produs totuşi o schimbare în aprovizio­narea serei cu combustibil. Alar­mată de faptul întîmplat, Direc­ţia generală a agriculturii din judeţ a reuşit în final să obţi­nă o repartiţie suplimentară de combustibil şi de-atunci proble­ma încălzirii se părea a fi rezol­vată. Se părea că este rezolvată pentru că nici acum cu cîteva zi­le în urmă cînd am vizitat sera, temperatura din interior nu ajun­gea la cea normală, iar din evi­denţele tehnicianului Antal Bar­­tha, conducătorul serei, a reieşit că ziua, temperatura în seră va­riază între 8 şi 15 grade C, ceea ce nu permite dezvoltarea optimă a plantelor. Datorită acestei cauze se înregistrează pierderi nu nu­mai la legume, dar şi la pro­­­ducţia de flori. La garoafe care ocupă o suprafaţă destul de im­portantă în seră, de 0,25 hectare, s-a întîrziat momentul de înflo­rire cu aproape o lună şi aceasta tot din cauza frigului. Cauzele temperaturii joase din seră ar trebui să-i preocupe în special pe proiectanţii sistemului de încălzi­re a serei pentru că aşa cum a­­firmă personalul de deservire, nu centrala termică ci insuficienţa elementelor de încălzire ar fi cauza menţinerii unei tempera­turi scăzute şi în continuare. Sera de la Tîrgu Secuiesc se înscrie printre primele obiective de acest gen realizate în judeţ şi se impune să fie îmbrăţişată aşa cum se cuvine de către spe­cialiştii organelor agricole. Prin urmare este necesar ca în sera de la Tîrgu Secuiesc care se în­tinde pe un hectar să fie intro­dusă o tehnologie modernă şi să fie create toate condiţiile pentru a realiza o producţie optimă sub aspect cantitativ, calitativ şi ca structură cit şi din punct de ve­dere al eficienţei economice. Mărfuri ? Avem de toate (Urmare din pag. l­a). — Azi e inventar. Se mai fac inventare și pe la depozite. Dar azi-mîine se rezolvă. Ce înseamnă acest „azi-miine“ aveam să aflăm chiar din gura președintelui cooperativei de con­sum, Alexandru Petre, pe care l-am întîlnit la Barcani. — De fapt, depozitul e închis de vreo lună de zile. E vorba de lipsuri în gestiune de vreo 24.000 lei. — Bine, dar acolo sînt şi măr­furi care se strică, nu ? E posibil să ţineţi depozitul atîta vreme închis ? _ ...!?! (Ulterior, la sesizarea noastră, tovarăşul Sergiu Manolatos, pri­marul oraşului, a luat măsuri ca problema depozitului să fie re­zolvată neîntîrziat. Ne rezervăm dreptul să revenim cu un mate­rial mai „en-detail“ în legătură cu acest subiect­. în micul magazin alimentar din Barcani (prea mic pentru o comună atît de mare), gestiona­rul Ioan Solomon abia pridideşte cu mulţimea cumpărătorilor. Spre deosebire de alte unităţi, aici se găseşte şi tocană de le­gume şi halva şi margarină. — Nimic de zis, activitatea I.J.E.COOP s-a îmbunătăţit mult. Iată, chiar aseară, cu toată nin­soarea şi drumul greu, ne-a sosit maşina cu marfă. Dar de ce nu respectă tovarăşii de la I.J.E.COOP notele de comandă ? Le-am cerut pastă de tomate şi suc de roşii şi ne-au trimis vinete în bulion, roşii în bulion şi roşii cu orez, pe care nu le cumpără nimeni. Sau, nu le-am cerut nimic şi mi-au trimis o ladă cu conserve de pe­­rişoare, deşi mai am în stoc 70 cu cutii... într-o anchetă publicată prin februarie în ziarul nostru se semnala slaba aprovizionare a magazinului alimentar din Zăbră­tău. Am poposit aici, cu dorința de a vedea dacă lucrurile s-au remediat sau ... — într-adevăr, atunci nu prea aveam de nici unele. Acum însă, forestierii noştri nu mai au de ce se plînge, ne spune gestiona­rul. Şi rafturile magazinului (şi, din păcate, nu numai rafturile, sacii cu mălai, făină, orez, zahăr fiind depozitaţi direct în maga­zin !) stau mărturie a schimbării în bine a lucrurilor. Pe lingă mălai, făină, ulei, zahăr, pîine, salamuri, brînzeturi se găsesc aici şi mărfuri care prin alte părţi sunt deficitare : lămîi, margarină, compoturi, ceea ce vădeşte o mai bună preocupare a forurilor competente pentru buna apro­vizionare a muncitorilor fores­tieri. Aici, am pus punct vizitei noas­tre prin cîteva unităţi ale Coope­rativei de consum din întorsura Buzăului, desprinzînd unele con­cluzii pe care, considerîndu-le valabile şi pentru alte comune şi sate din judeţ, le supunem spre analiză şi rezolvare organelor I.J.E.COOP şi U.J.C.C. — notele de comandă să fie riguros respectate întrucît ele o­­glindesc real necesităţile cumpă­rătorilor, contribuind la realiza­rea unui echilibru între cerere şi ofertă; — mărfurile existente în de­pozite să ia cit mai curînd dru­mul magazinelor ; — este necesar să se caute­­şi să se găsească, întrucît de cău­tat suntem­ asiguraţi că se cau­tă cam de multişor) posibilităţi de aprovizionare cu unele măr­furi care, nu din vina cumpără­torilor, nu se găsesc nici în de­pozite (detergenţi, condimente, ciorapi de bumbac etc.); — să se aplice şi în comerţul sătesc (evident, acest termen de­vine pe zi ce trece tot mai im­propriu­ metode moderne de des­facere a mărfurilor; — I.P.U.I.L.F. să acorde mai multă atenţie unităţilor sale din acest teritoriu, prin care n-am găsit — de pildă — nici urmă de fasole albă; — toate organele competente să ia măsuri operative pentru ca oalele sparte de unii (gestionari, şefi de depozite), să nu se spargă în capul altora (cumpărători), în acest sens să se rezolve de urgen­ţă situaţia depozitului din întor­sura Buzăului. Facem aceste sugestii-propuneri întrucît ar fi păcat ca paşii făcuţi pe linia îmbunătăţirii situaţiei co­merţului din partea locului să se oprească la jumătatea drumu­lui. Pag. 3 I. I. L „SPICUL“ SFÎNTU gheorghe Str. Oltul, nr. 21 — Telefon 1 24 80 Angajează de urgentă: O ȘEF SERVICIU SALARIZARE ORGANIZARE A MUNCII Condiţii de angajare, conform Legii nr. 12/ 1971, salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. (66) MINOSITUL CHIHIG ANGAJEAZĂ URGENT: 9 MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIA DE OPERATOR CHIMIST. • MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) începînd cu vîr­­sta de 18 ani împliniţi. Salarizarea se va face conform H.C.M nr. 914/1968, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de pregătire şi vechime. Relaţii se pot obţine zilnic la serviciul personal, telefon 315 şi 216. (64) Prin achizitorii şi agenţii comunali din comună puteţi contracta cu statul, pentru anul 1973, animale în condiţii avantajoase. Astfel : PORCI — grupa 90—100 kg. viu 9,50 lei/kg. — grupa 101—120 kg. viu 10,50 lei/kg. — grupa peste 120 kg. de carne 9,50 lei/kg. — grupa peste 130 kg. de grăsime 11,00 lei/kg. Pentru porcii livraţi în perioada 1 martie — 30 iunie se plăteşte 1 leu/kg. peste preţurile menţionate mai sus. Pentru fiecare kg. porc viu livrat cu contract se pot cumpăra de la cooperativa din comună 3 kg. porumb la preţ de stat. BOVINE ADULTE — calitatea I 8,00 lei/kg. viu — calitatea a Il-a 7,00 lei/kg. viu TINERET BOVIN — peste 400 kg. viu, cal. I 9,80 lei/kg. cal. a H-a 9,30 lei/kg. — de la 321 Ia 400kg., cal. I 9,30 lei/kg. cal. a H-a 8,80 lei/kg. — de la 221 Ia 320kg., cal. I 9,00 lei/kg. cal. a Il-a 8,40 lei/kg. Pentru bovine adulte și tineret bovin livrat în perioada 1 ianuarie — 30 aprilie de calitatea I şi II se acordă un spor de preţ de 0,50 lei/kg. viu. Pentru tineretul bovin de calitatea I şi II livrat la con­tract, producătorii pot cumpăra de la cooperativa din comu­nă cite 1,200 kg. porumb de fiecare kg. viu tineret livrat da­că este peste 200 kg. la livrare, și 1,500 kg. porumb de fie­care kg. viu dacă este peste 300 kg. Tineretul bubalin între 60—100 kg. se contractează și se plătește astfel : — calitatea I — calitatea a II-a Ol ADULTE — calitatea I — calitatea a IX-a 11,00 lei/kg. viu 9,00 lei/kg. viu 6,50 lei/kg. viu 5,00 lei/kg. viu Berbecuţi îngrăşaţi sub un an, livrabili în lunile sep­tembrie—noiembrie la greutatea de peste 30 kg. preţ de bază 8,00 lei/kg. viu, iar dacă fac obiectul prelucrării la ex­port 12,50 lei/kg. viu. MIEI — perioada 1 decembrie — 10 martie 10 lei/kg. viu — perioada 11 martie — 10 aprilie 9 lei/kg. viu — de la 11 aprilie 8 lei/kg. viu Pentru animalele contractate se acordă prin C.E.C. un avans de pînă la 45 la sută din valoarea animalului. Informaţii suplimentare puteţi primi de la achizitorii şi agenţii comunali, precum şi de la centrele de contractări și preluări animale din Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Bara­olt, întorsura Buzăului.

Next