Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-22 / nr. 903
ANUL VI. Nr. 903 Pe urmele materialelor publicate CIMIERI - Bucureşti — răspunde la întrebare In numărul său din 25 ianuarie a.c., ziarul nostru a publicat articolul intitulat „Cînd veţi sprijini cu adevărat, eforturile Fabricii de şuruburi din Tîrgu Secuiesc ?“. Adresată Centralei industriei materialelor de instalaţii şi echipament metalic — Bucureşti (CIMIEM), întrebarea şi-a găsit un răspuns nu atît de prompt, dar foarte concret. Cu scrisoarea nr. 8634 din 2 martie a.c., serviciul cooperare-programare din CIMIEM, recunoaşte defecţiunile semnalate în articol pe linia dirijării şi urmăririi colaborării fabricilor de scule din Braşov şi Bacău, cu Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc. Drept urmare — cităm — „...livrările de semifabricate către Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc nu au fost ritmice, la sfîrşitul anului (1972) înregistrîndu-se unele restanţe care au influenţat negativ, realizarea sarcinilor de plan la fabrica din Tîrgu Secuiesc“. Am redat fraza, ca o recunoaştere, pentru a proba veridicitatea semnalului nostru critic. Cit despre efecte... le cunoşteam noi! „Cunoscută fiind această situaţie — se arată în continuarea scrisorii — pentru anul 1973 s-au luat măsuri care să asigure livrarea la timp a produselor din colaborare...“. Ni se prezintă cifre care să demonstreze că livrările de semifabricate ale celor două fabrici de scule, către Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc, se desfăşoară ritmic. Analizîndu-le însă, desprindem că pe primele două luni ale anului, numai Fabrica de scule din Braşov a reuşit să livreze 75 la sută din sarcina contractantă pe primul trimestru al anului, Fabrica de scule din Bacău, achitîndu-se de sarcină în proporţie de numai 61,6 la sută , de unde şi concluzia firească a neritmicităţii livrărilor. Semnatarul scrisorii, tovarăşul ing. I. Căpăţînă, director general, ne asigură însă că......Pentru luna martie a.c. la fabricile de scule din Braşov şi Bacău, se urmăreşte îndeaproape realizarea contractelor încheiate cu Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, astfel ca la sfîrşitul trimestrului, sarcinile ce revin fiecărei unităţi să fie realizate“. Cu speranţa că aşa se va întîmpla , pentru ca beneficiarii de contracte din Tîrgu Secuiesc să-şi poată îndeplini cu succes sarcinile ce le revin pe primul trimestru al anului — promitem să revenim la timpul potrivit asupra problemei în discuţie. L. INFOlt Proiectul legii privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe şi Proiectul legii privind administrarea fondului locativ Realizarea unei dorinţe fireşti — căminul familial propriu Dintotdeauna omul şi-a dorit un cămin familial propriu. Expresie a unei năzuinţi legitime spre mai bine, spre o viaţă mai frumoasă, această doleanţă şi-a găsit împlinirea ei deplină în zilele noastre. Anual, zeci de mii de familii se mută în locuinţe noi, confortabile, multe dintre ele proprietate personală. E şi firesc să fie aşa, pentru că astăzi grija pentru om, pentru bunăstarea lui, constituie coordonata esenţială a politicii partidului şi statului nostru. Şi în acest context trebuie privit ajutorul substanţial financiar şi material pe care statul îl acordă celor ce-şi manifestă dorinţa de a-şi construi locuinţă proprietate personală. Astfel, la sfîrşitul anului 1970 „din cele peste 6 milioane de locuinţe existente, statul nu deţinea decit a şasea parte“. Ca în toate judeţele ţării şi în judeţul nostru, numărul, cetăţenilor care şi-au construit locuinţă proprietate personală, a crescut de la an la an, ajungînd în perioada 1971—1972, la 513 apartamente, iar în acest an la aproape 600. Rămînînd tot în limbajul cifrelor, vom arăta că din cele 513 apartamente proprietate personală, 383 s-au construit în oraşul de reşedinţă Sfîntu Gheorghe, restul de 130 fiind repartizate: 60 în Tîrgu Secuiesc, 50 la Baraolt şi 20 la Covasna. Ceea ce este important de semnalat este faptul că, deşi structura demografică a beneficiarilor este foarte complexă, majoritatea dintre ei o constituie muncitorii (78 la sută), apoi cadrele medii şi cu pregătire superioară (15 la sută). De asemenea, se mai poate observa că peste 75 la sută din beneficiari au un salariu pina la 1.500 lei (precizăm că este vorba numai de salariul titularului de contract), lucru ce atestă că oamenii muncii cu venituri mici și mijlocii beneficiază de tot sprijinul statului pentru construirea de locuinţe proprietate personală. Faptul că în anul 1973, numărul apartamentelor proprietate personală vor spori simţitor, demonstrează că largile facilităţi financiare şi materiale pe care le acordă statul, oferă oamenilor muncii posibilitatea de a-şi împlini o dorinţă firească aceea a asigurării unui cămin familial propriu. a) Plafonul pentru închirieri din fondul de stat să nu fie de 900 lei, ci între 1000 şi 1100. b) Salariaţii transferaţi în interes de serviciu din alte localităţi, cei ce sunt angajaţi pentru prima dată, cei ce sunt angajaţi în noile întreprinderi, uzine, fabrici etc., şi cei cu un salariu sub 3000 lei, să beneficieze de locuinţe din fondul de stat pentru o perioadă de 10 ani (şi nu 5), iar cei ce au peste 3000 lei, pentru o perioadă de 5 ani. c) Cînd se desface contractul de muncă din cauza salariatului, dacă acesta a primit locuință prin respectiva întreprindere, să se anuleze contractul de închiriere, iar în cazul cînd contractul de muncă este desfăcut din cauza întreprinderii (reduceri de personal etc.) salariatul să beneficieze încă trei ani de locuință. d) în cazul că o persoană are doi-trei copii să poată construi o locuinţă cu două apartamente. e) Persoanele transferate în interes de serviciu în altă localitate şi care au locuinţă proprietate personală, să poată păstra locuinţa veche, eventual să o închirieze, chiria nedepăşind plafonul legal. In localitatea unde e detaşat să poată primi locuinţă proprietate de stat pentru o perioadă de cinci ani. f) în caz de divorţ, cînd unul din soţi a moştenit o locuinţă, indiferent de cauza divorţului, locuinţa să rămînă celui care a moştenit-o. g) Avînd în vedere gradul diferit de confort şi condiţii de trai, chiria să fie diferenţiată între mediul rural şi urban. h) La calcularea chiriei în funcţie de venit, să se ţină cont şi de grupele de salarizare: între 1.600 —2.000; 2.000—2.500 lei; 2.500— 3.000 lei; peste 3.000 lei. i) în cazul proprietarilor de case de odihnă (cabane etc.) aceştia să le poată închiria turiştilor, prin O.N.T. Dr. FLORIN FENECHIU, Ghidfalău în completarea articolului 33 al Proiectului de lege privind administrarea fondului , locativ şi reglementarea raportului dintre proprietar şi chiriaş sugerez această propunere, întrucît aceasta cred că ar duce la satisfacerea exigenţelor proprietarilor de apartamente. Este vorba de a se prevedea şi sancţiuni drastice împotriva constructorului, care nu-şi onorează integral lucrările prevăzute în proiectul de construcţie sau le execută din material necorespunzătoare, calitatea apartamentelor fiind din această cauză sub nivelul cerinţelor. ION LASCU, jurist Sfîntu Gheorghe In legătură cu articolul 28 din Proiectul de lege, privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, aş dori să fac următoarea precizare : ca şi în normativele mai vechi şi în acest proiect de lege există o lacună în ceea ce priveşte stabilirea tarifului de bază ce se are în vedere la calcularea chiriei. Bunăoară, se fixează suma de 2,70 lei chirie pe metru pătrat şi pentru cei care au salarii ce depăşesc 1.600 lei şi pentru cei care au salarii foarte mari (3.000— 4.000 lei). E o situaţie inechitabilă şi de aceea consider ca tarifele pe metru pătrat să fie eşalonate pe mai multe trepte. ACINILE BARBU, tipograf Sfîntu Gheorghe Oricine citind noile proiecte de legi, observăcă acestea vin în sprijinul oamenilor muncii cu venituri mici şi mijlocii, vin să pună pe baze echitabile relaţiile dintre proprietari şi chiriaşi. Totuşi cu privire la stabilirea chiriei în locuinţele proprietate de stat aş dori să formulez o propunere. Se constată că mulţi cetăţeni au un salariu între 1600— 2000 lei, ceea ce creează o inechitate între chiria plătită de aceste persoane şi cele cu salarii care depăşesc 2500 lei. O altă problemă o ridică persoanele mai în vîrstă, care domiciliază în etaje superioare şi care vor avea reticenţe în cumpărarea acestor locuinţe din motive de sănătate sau vîrstă. GABRIEL FLORESCU, asistent laborator clinic Spitalul unificat teritorial Tîrgu Secuiesc Opinii • propuneri B0®B»W!E0Sa!^ Microocolul silvic (Urmare din pag. 1a). După o amplă consultare cu personalul silvic — şefi de ocoale, pădurari — conducerea Inspectoratului silvic a stabilit localităţile care au condiţii deosebite pentru a se putea înfiinţa microocoale silvice. Acestea sunt: Belin, Aita Mare, Micloşoara, (Ocolul silvic Baraolt), Oituz, Breţcu, Valea Mare, Zăbala (Ocolul Covasna), Comandău, (Ocolul Comandău), Zăbrătău, Barcani, Floroaia (Ocolul întorsura Buzăului) Vîlcele, Bicsad (Ocolul Sfîntu Gheorghe), Turia, Moacşa (Ocolul silvic Tirgu Secuiesc), Filia, Brăduţ, Vîrghiş (Ocolul silvic Tălişoara). Avînd în vedere multitudinea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul microocoalelor silvice, conducerea Inspectoratului silvic a hotărît să aprobe, în funcţie de rezultatele obţinute, construirea unor cantoane, care vor putea deveni în timpul vacanţelor tabere, în acest scop asigurând şi imaterialul necesar. După cum e lesne de observat microocoalele vor dispune de o puternică bază materială care va contribui la desfăşurarea unor activităţi utile, atractive, interesan î (Urmare din pag. l a). pentru contractarea integrală, fabricarea şi livrarea producţiei — mai cu seamă la întreprinderile aparţinînd de Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini Grele — impune ca în cel mai scurt timp să se lichideze rămînerea în urmă a contractărilor la Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc. Trebuie să arătăm că, pînă la data de 2 martie 1973, această unitate nu avea nici un contract încheiat pentru semestrul II a.c. pe motivul „că extrasele de balanţe se primesc semestrial“. Este necesară intervenţia la coordonatorul de balanţă, întrucît această situaţie „paradoxală“ a elaborării semestriale a balanţelor materiale trebuie înlăturată cu desăvârşire. în fond, livrarea de mărfuri către fondul pieţei pentru export şi pentru alte nevoi sociale, la nivelul solicitărilor, se realizează numai pe bază de contracte. Iată de ce, trebuie ca perfectarea contractelor să nu se facă decit în conformitate cu legislaţia economică care reglementează acest lucru, amînarea contractărilor avînd repercusiuni negative asupra derulării în bune condiţii a activităţii economice. ano rana son S.I.L. Zăbrătău , brigada condusă de Ticușan Nicolae — un singur țel : cincinalul în patru ani și jumătate. te. CUVÎNTUL NOU Anomalii ce se cer grabnic înlăturate (Urmare din pag. 1a), care nu au părăsit locul de muncă în acea noapte critică, au încercat să salveze culturile de legume, arzînd paie în seră cu scopul de a produce fum şi căldură. Această măsură nu a reuşit însă să anihileze în întregime efectul frigului şi datorită temperaturii joase de —3 grade C cut era în seră, s-au distrus 1.800 plante de tomate, efectele negative ale frigului resimţindu-le şi celelalte culturi. începînd din 13 ianuarie, s-a produs totuşi o schimbare în aprovizionarea serei cu combustibil. Alarmată de faptul întîmplat, Direcţia generală a agriculturii din judeţ a reuşit în final să obţină o repartiţie suplimentară de combustibil şi de-atunci problema încălzirii se părea a fi rezolvată. Se părea că este rezolvată pentru că nici acum cu cîteva zile în urmă cînd am vizitat sera, temperatura din interior nu ajungea la cea normală, iar din evidenţele tehnicianului Antal Bartha, conducătorul serei, a reieşit că ziua, temperatura în seră variază între 8 şi 15 grade C, ceea ce nu permite dezvoltarea optimă a plantelor. Datorită acestei cauze se înregistrează pierderi nu numai la legume, dar şi la producţia de flori. La garoafe care ocupă o suprafaţă destul de importantă în seră, de 0,25 hectare, s-a întîrziat momentul de înflorire cu aproape o lună şi aceasta tot din cauza frigului. Cauzele temperaturii joase din seră ar trebui să-i preocupe în special pe proiectanţii sistemului de încălzire a serei pentru că aşa cum afirmă personalul de deservire, nu centrala termică ci insuficienţa elementelor de încălzire ar fi cauza menţinerii unei temperaturi scăzute şi în continuare. Sera de la Tîrgu Secuiesc se înscrie printre primele obiective de acest gen realizate în judeţ şi se impune să fie îmbrăţişată aşa cum se cuvine de către specialiştii organelor agricole. Prin urmare este necesar ca în sera de la Tîrgu Secuiesc care se întinde pe un hectar să fie introdusă o tehnologie modernă şi să fie create toate condiţiile pentru a realiza o producţie optimă sub aspect cantitativ, calitativ şi ca structură cit şi din punct de vedere al eficienţei economice. Mărfuri ? Avem de toate (Urmare din pag. la). — Azi e inventar. Se mai fac inventare și pe la depozite. Dar azi-mîine se rezolvă. Ce înseamnă acest „azi-miine“ aveam să aflăm chiar din gura președintelui cooperativei de consum, Alexandru Petre, pe care l-am întîlnit la Barcani. — De fapt, depozitul e închis de vreo lună de zile. E vorba de lipsuri în gestiune de vreo 24.000 lei. — Bine, dar acolo sînt şi mărfuri care se strică, nu ? E posibil să ţineţi depozitul atîta vreme închis ? _ ...!?! (Ulterior, la sesizarea noastră, tovarăşul Sergiu Manolatos, primarul oraşului, a luat măsuri ca problema depozitului să fie rezolvată neîntîrziat. Ne rezervăm dreptul să revenim cu un material mai „en-detail“ în legătură cu acest subiect. în micul magazin alimentar din Barcani (prea mic pentru o comună atît de mare), gestionarul Ioan Solomon abia pridideşte cu mulţimea cumpărătorilor. Spre deosebire de alte unităţi, aici se găseşte şi tocană de legume şi halva şi margarină. — Nimic de zis, activitatea I.J.E.COOP s-a îmbunătăţit mult. Iată, chiar aseară, cu toată ninsoarea şi drumul greu, ne-a sosit maşina cu marfă. Dar de ce nu respectă tovarăşii de la I.J.E.COOP notele de comandă ? Le-am cerut pastă de tomate şi suc de roşii şi ne-au trimis vinete în bulion, roşii în bulion şi roşii cu orez, pe care nu le cumpără nimeni. Sau, nu le-am cerut nimic şi mi-au trimis o ladă cu conserve de perişoare, deşi mai am în stoc 70 cu cutii... într-o anchetă publicată prin februarie în ziarul nostru se semnala slaba aprovizionare a magazinului alimentar din Zăbrătău. Am poposit aici, cu dorința de a vedea dacă lucrurile s-au remediat sau ... — într-adevăr, atunci nu prea aveam de nici unele. Acum însă, forestierii noştri nu mai au de ce se plînge, ne spune gestionarul. Şi rafturile magazinului (şi, din păcate, nu numai rafturile, sacii cu mălai, făină, orez, zahăr fiind depozitaţi direct în magazin !) stau mărturie a schimbării în bine a lucrurilor. Pe lingă mălai, făină, ulei, zahăr, pîine, salamuri, brînzeturi se găsesc aici şi mărfuri care prin alte părţi sunt deficitare : lămîi, margarină, compoturi, ceea ce vădeşte o mai bună preocupare a forurilor competente pentru buna aprovizionare a muncitorilor forestieri. Aici, am pus punct vizitei noastre prin cîteva unităţi ale Cooperativei de consum din întorsura Buzăului, desprinzînd unele concluzii pe care, considerîndu-le valabile şi pentru alte comune şi sate din judeţ, le supunem spre analiză şi rezolvare organelor I.J.E.COOP şi U.J.C.C. — notele de comandă să fie riguros respectate întrucît ele oglindesc real necesităţile cumpărătorilor, contribuind la realizarea unui echilibru între cerere şi ofertă; — mărfurile existente în depozite să ia cit mai curînd drumul magazinelor ; — este necesar să se cauteşi să se găsească, întrucît de căutat suntem asiguraţi că se caută cam de multişor) posibilităţi de aprovizionare cu unele mărfuri care, nu din vina cumpărătorilor, nu se găsesc nici în depozite (detergenţi, condimente, ciorapi de bumbac etc.); — să se aplice şi în comerţul sătesc (evident, acest termen devine pe zi ce trece tot mai impropriu metode moderne de desfacere a mărfurilor; — I.P.U.I.L.F. să acorde mai multă atenţie unităţilor sale din acest teritoriu, prin care n-am găsit — de pildă — nici urmă de fasole albă; — toate organele competente să ia măsuri operative pentru ca oalele sparte de unii (gestionari, şefi de depozite), să nu se spargă în capul altora (cumpărători), în acest sens să se rezolve de urgenţă situaţia depozitului din întorsura Buzăului. Facem aceste sugestii-propuneri întrucît ar fi păcat ca paşii făcuţi pe linia îmbunătăţirii situaţiei comerţului din partea locului să se oprească la jumătatea drumului. Pag. 3 I. I. L „SPICUL“ SFÎNTU gheorghe Str. Oltul, nr. 21 — Telefon 1 24 80 Angajează de urgentă: O ȘEF SERVICIU SALARIZARE ORGANIZARE A MUNCII Condiţii de angajare, conform Legii nr. 12/ 1971, salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968. (66) MINOSITUL CHIHIG ANGAJEAZĂ URGENT: 9 MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIA DE OPERATOR CHIMIST. • MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) începînd cu vîrsta de 18 ani împliniţi. Salarizarea se va face conform H.C.M nr. 914/1968, în funcţie de îndeplinirea condiţiilor de pregătire şi vechime. Relaţii se pot obţine zilnic la serviciul personal, telefon 315 şi 216. (64) Prin achizitorii şi agenţii comunali din comună puteţi contracta cu statul, pentru anul 1973, animale în condiţii avantajoase. Astfel : PORCI — grupa 90—100 kg. viu 9,50 lei/kg. — grupa 101—120 kg. viu 10,50 lei/kg. — grupa peste 120 kg. de carne 9,50 lei/kg. — grupa peste 130 kg. de grăsime 11,00 lei/kg. Pentru porcii livraţi în perioada 1 martie — 30 iunie se plăteşte 1 leu/kg. peste preţurile menţionate mai sus. Pentru fiecare kg. porc viu livrat cu contract se pot cumpăra de la cooperativa din comună 3 kg. porumb la preţ de stat. BOVINE ADULTE — calitatea I 8,00 lei/kg. viu — calitatea a Il-a 7,00 lei/kg. viu TINERET BOVIN — peste 400 kg. viu, cal. I 9,80 lei/kg. cal. a H-a 9,30 lei/kg. — de la 321 Ia 400kg., cal. I 9,30 lei/kg. cal. a H-a 8,80 lei/kg. — de la 221 Ia 320kg., cal. I 9,00 lei/kg. cal. a Il-a 8,40 lei/kg. Pentru bovine adulte și tineret bovin livrat în perioada 1 ianuarie — 30 aprilie de calitatea I şi II se acordă un spor de preţ de 0,50 lei/kg. viu. Pentru tineretul bovin de calitatea I şi II livrat la contract, producătorii pot cumpăra de la cooperativa din comună cite 1,200 kg. porumb de fiecare kg. viu tineret livrat dacă este peste 200 kg. la livrare, și 1,500 kg. porumb de fiecare kg. viu dacă este peste 300 kg. Tineretul bubalin între 60—100 kg. se contractează și se plătește astfel : — calitatea I — calitatea a II-a Ol ADULTE — calitatea I — calitatea a IX-a 11,00 lei/kg. viu 9,00 lei/kg. viu 6,50 lei/kg. viu 5,00 lei/kg. viu Berbecuţi îngrăşaţi sub un an, livrabili în lunile septembrie—noiembrie la greutatea de peste 30 kg. preţ de bază 8,00 lei/kg. viu, iar dacă fac obiectul prelucrării la export 12,50 lei/kg. viu. MIEI — perioada 1 decembrie — 10 martie 10 lei/kg. viu — perioada 11 martie — 10 aprilie 9 lei/kg. viu — de la 11 aprilie 8 lei/kg. viu Pentru animalele contractate se acordă prin C.E.C. un avans de pînă la 45 la sută din valoarea animalului. Informaţii suplimentare puteţi primi de la achizitorii şi agenţii comunali, precum şi de la centrele de contractări și preluări animale din Sfîntu Gheorghe, Tîrgu Secuiesc, Baraolt, întorsura Buzăului.