Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)
1973-03-22 / nr. 903
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Hotâririle Plenarei C.C. al P. C. dîn februarie-martie 1073 — PROGRAM CONCRET PE ACTUi IVE Contractarea producţiei— marfă a anului 1973 nu mai suportă amînare! .. La începutul lunii februarie mai rămăsese necontractată aproape 23 la sută din producţia marfă planificată pe 1973. Trebuie lichidată rapid această rămînere în urmă. Este necesar să se înţeleagă că aceasta nu este o chestiune facultativă, ci o obligaţie pe care nimeni nu-şi poate permite să o nesocotească". (Din Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973) La nivelul industriei judeţului Covasna, producţia marfă planificată pe anul 1973 la începutul lunii martie era contractată in proporţie de peste 85 la sută, situaţia fiind mult mai bună în industria locală unde, nivelul producţiei contractate depăşea 93,7 la sută. Desigur, o serie de întreprinderi din industria republicană au acoperită cu contracte întreaga producţie marfă planificată pe acest an, realizînd chiar depăşiri, avîndu-se în vedere angajamentele de a realiza producţii suplimentare faţă de prevederile planului maximal. Aşa este cazul la C.R.L. Tîrgu Secuiesc — 100,2 la sută, Fabrica de ţigarete — 102 la sută, I.P.T.I. Reci — 100 la sută etc. Aceste realizări sunt „penalizate“ de restanţele înregistrate de Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc — 45,8 la sută, întreprinderea de industrializare a laptelui — 61,6 la sută. De asemenea trebuie să mai remarcăm şi faptul că Uzina textilă „Oltul“, Fabrica de confecţii Tîrgu Secuiesc au contractată pe trimestrul II a.c. — 83,1 la sută şi, respectiv, 62,2 la sută din producţia marfă aferentă acestei perioade, urmînd a se contracta şi restul producţiei în faza a doua a contractărilor pe acest an, în condiţiile creşterii gradului de nominalizare a producţiei, încă din acest an, se impune ca fiecare unitate producătoare să desfăşoare o activitate mai susţinută în domeniul creşterii calităţii produselor, dar şi al popularizării lor, cerinţă esenţială pentru promovarea produselor. Paralel cu accelerarea vitezei de înnoire şi diversificare a producţiei, trebuie să se studieze şi posibilitatea promovării cu precădere la export a acelor produse cu grad superior de prelucrare, deci cu valori unitare ridicate. Se cuvine a menţiona că atunci cînd fiecare întreprindere va contribui la o afirmare a produselor sale pe piaţa externă, contribuie în egală măsură şi la sporirea aportului judeţului Covasna la echilibrarea balanţei de plăţi a ţării. în domeniul contractării producţiei marfă la export situaţia este bună, în această direcţie trebuind depuse eforturi susţinute pentru începerea încheierii de contracte economice pe termen lung. Odată asigurată cu contracte, producţia marfă pentru piaţa externă, se va putea trece la explorarea şi a altor posibilităţi şi relaţii. Faptul că Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, indică să se ia măsuri urgente pentru lichidarea în termen scurt a restanțelor. NIȚA PREDA, economist (Continuare în pag. a 3-a). • * - - V * Dispunem de 173.008 hectare de p*aur*, mai mult da 40 la auto din suprafaţa judeţului La începutul lunii februarie redacţia ziarului nostru a propus înfiinţarea pe lingă cîteva şcoli din judeţ a unor microocoale silvice în care elevii să desfăşoare o activitate productivă, creîndu-se totodată un climat favorabil în rîndul elevilor, în vederea ocrotirii pădurii, îmbogăţirii ei. Propunerea a fost operativ receptată de organele interesate — Comitetul judeţean U.T.C., Inspectoratul şcolar şi Inspectoratul silvic — stabilindu-se măsuri concrete de transpunerea ei în practică. Ba mai mult, propunerea a fost îmbogăţită cu idei noi, fapt ce o face deosebit de valoroasă prin unicitatea ei, şi mai ales prin contribuţia pe care o va avea în orientarea profesională a elevilor. Este bine ştiut că una din sarcinile trasate de partid învăţămîntului, este legarea lui nemijlocit de practică, de realităţile vieţii. Judeţul nostru, dispune de suprafeţe mari de păduri, de numeroase întreprinderi de prelucrare a lemnului, fapt ce necesită un număr mare de cadre bine pregătite, mai ales în viitorii ani, avînd în vedere dezvoltarea impetuoasă a silviculturii şi prelucrării lemnului, în mod indiscutabil crearea microocoalelor silvice va determina ca mulţi dintre elevi să-şi aleagă viitoarea meserie din ramura silviculturii sau prelucrării lemnului. De asemenea, în cadrul procesului instructiv-educativ, la elevi se va crea un cult, cult al pădurii, vor înţelege mai bine, pe viu, rolul naturii în viaţa noastră, şi în viitor, indiferent de meseria aleasă, vor deveni apărători ai mediului înconjurător, fapt deosebit de impor• Microocoalele silvice — cerinţă a realităţilor judeţului • Un complex de activităţi instructive • Activitate în tot cursul anului • Inspectoratul silvic — patronator • Se vor construi cantoane şcolare, lant ţinînd cont de tendinţa mondială, de poluarea impusă de dezvoltarea industrială. Iată numai cîteva dintre argumentele care pledează pentru crearea microocoalelor silvice, la materializarea cărora au contribuit lucrătorii inspectoratului silvic, activişti U.T.C., cadre didactice, fiind considerate de un real folos în educarea elevilor. S-a stabilit că, în prima etapă este necesar să se înfiinţeze asemenea microocoale pe lingă şcolile din mediul rural, care nu sunt patronate de întreprinderi şi care nu au ateliere şcoală, în această situaţie ocoalele silvice vor deveni patronatoarele şcolilor respective. Inspectoratul silvic a hotărît ca în funcţie de condiţiile locale să se dea spre îngrijire elevilor un corp de pădure între 20 şi 100 de hectare. La fiecare micropod se va crea o pepinieră în care să se producă materialul săditor necesar împăduririi, precum şi pentru desfacere. Elevii, în tot cursul anului vor executa, sub îndrumarea cadrelor didactice şi a personalului silvic, lucrări de îngrijire a pădurii. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea să crească iepuri de casă, iezi de căprioare, prin valorificarea cărora se vor obţine venituri substanţiale, ce se vor adăuga la cele obţinute prin efectuarea operaţiunilor culturale şi împăduririlor. Totodată se vor crea mici bazine în care elevii vor putea să crească peşti. Demn de remarcat este faptul că se vor amenaja instalaţii vînătoreşti (observatoare, standuri etc.) de unde elevii vor putea să facă observaţii asupra comportării vînatului. D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a). Pădurea — bogăție naturală. Valorificînd-o superior, o apărăm mm MICROOCOLUL SILVIC ATEUER-ȘCOALĂ'----- ! ! DE PE CUPRINSUL PATRIEI O Uzina pentru utilaj petrolifer ,,1 Mai“ din Ploieşti a furnizat economiei naţionale primul set dintr-o nouă serie de sape cu role pentru forajul sondelor în terenuri dure şi extradure. Probele practice au stabilit că durata de exploatare a acestor noi tipodimensiuni de sape este de circa 2,7 ori mai mare faţă de sapele obişnuite, obţinîndu-se o eficienţă, pe ansamblul sectoarelor de foraj, de circa 35 000 000 lei anual. Ţăranii cooperatori din judeţul Alba vor efectua anul acesta un acord global toate lucrările necesare culturilor de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, plante tehnice şi de nutreţ. S-a extins, de asemenea, această formă de retribuţie şi în fermele zootehnice şi pomiviticole. Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă şi consiliile intercooperatiste au organizat variate acţiuni în scopul popularizării hotărîrii recentei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea şi retribuirea muncii în acord global. Activişti de partid şi cadre tehnice de specialitate au făcut expuneri în faţa cooperatorilor din mai multe sate, urmate de demonstraţii practice pe bază de calcule privind avantajele aplicării corecte a acordului global. Nivelul realizării sarcinilor de plan în perioada 1 — 20 martie impune Acţiuni hotărîte pentru recuperarea restanţelor; îndeplinirea parametrii maximali a planului pe trimestrul I! Nici în decada a II-a din luna martie a.c. rezultatele economice obţinute de industria judeţului nu se ridică la cotele obligatorii prevăzute în plan. Producţia de numai 25,8 la sută, realizată din planul lunar, atestă existenţa unor serioase neajunsuri în desfăşurarea corespunzătoare a proceselor de producţie. Din rezultatele celor două decade, cumulate, reiese că în perioada 1—20 martie, deci cu numai 10 zile de sfîrşitul lunii — şi, respectiv, a trimestrului I. 1973 — din planul lunii martie s-au realizat doar 54,5 la sută, rămînînd de realizat în ultima decadă o proporţie de 46,4 la sută din plan. Din numărul total al întreprinderilor industriale, doar 4 se prezintă cu realizări corespunzătoare, cu peste 65 procente din planul lunar — I.M. Căpeni, Fabrica de amidon, întreprinderea de industrializare a laptelui și Fabrica de spirt. Dacă C.I.L. Tîrgu Secuiesc poate invoca unele cauze obiective, timp nefavorabil desfășurării normale a producţiei în exploatări, la celelalte întreprinderi motivaţiile aduse sunt aproape în întregime de natură strict subiectivă. Neajunsurile semnalate în organizarea producţiei şi a muncii, neasigurarea proceselor de producţie cu materii prime şi materiale s-au menţinut şi în această decadă, soldîndu-se cu „realizări“ ca cele ale industriei locale — 51,2 la sută din planul lunar, ale Întreprinderii de industrializare a cărnii — 39,9 la sută, a Fabricii de ţigarete — 58,2 la sută, a Fabricii de şuruburi — 54,2 la sută din planul lunar. Desigur, în aceste condiţii munca în „asalt“ îşi va face din nou simţită prezenţa , cu implicaţiile ei economice nefavorabile asupra calităţii produselor, asupra respectării graficelor de livrare a acestora. Pe bună dreptate se pune întrebarea : Pînă cînd ? Pînă cînd vor mai ignora conducerile întreprinderilor necesitatea economică a ritmicităţii producţiei ? De ce organele şi organizaţiile de partid nu întreprind măsuri eficiente, determinând factorii de răspundere din întreprinderi să acţioneze sub imperiul ritmicităţii în fiecare etapă a desfășurării acesteia. Considerăm că pentru asigurarea îndeplinirii planului și a realizării angajamentelor asumate se impune adoptarea unor măsuri energice, în cel mai scurt timp posibil. t •tinamn la «IA DATOU-Hifl UN NOU TIP DE MOBILĂ PENTRU EXPORT în scopul diversificării producţiei de export, la secţia de tîmplărie a cooperativei meşteşugăreşti „Avîntul“ din Covasna, s-a început execuţia prototipului unui nou tip de mobilă pentru „camping“-uri. Noul tip, denumit „Covasna“, este solicitat de o firmă din Suedia. Primul lot va fi livrat beneficiarului extern, în luna mai a.c. — urmînd ca pînă la finele anului, să se livreze 1000 de scaune, 200 de mese şi 100 bufete — părţi componente ale noii garnituri. în buna funcţionare a serei din Tîrgu Secuiesc persistă. Anomalii ce se cer grabnic înlăturate Printre obiectivele economice realizate în ultimii ani în judeţ, prin cooperarea mai multor unităţi agricole cooperatiste, se numără şi sera de la Tîrgu Secuiesc. Dată în funcţiune în a doua jumătate a anului trecut, sera intercooperatistă urma să aducă de la bun început beneficii cooperativelor agricole care au investit sume importante pentru construirea ei. Dacă Asociaţia intercooperatistă de la Tîrgu Secuiesc, reprezentată prin preşedintele ei, ing. Iosif Szarvadi, a întîmpinat greutăţi în timpul construirii serei, întrucît au fost necesare multe schimbări în proiect, pe parcursul lucrărilor impunîndu-se şi devansarea termenului de dare în funcţiune din cauza primirii cu întârziere a unor instalaţii, greutăţile nu au lipsit nici după terminarea construcţiei. Problema numărul unu, nerezolvată încă din faza de proiectare, era aceea a încălzirii serei. Conform comenzii, în proiect s-a prevăzut încălzirea cu apă caldă cu circulaţie prin pompare, folosind drept combustibil gazul metan. Avînd în vedere însă că pînă acum cîteva zile nu a existat o hotărîre guvernamentală, care să aprobe conectarea serei la reţeaua de gaz metan şi care să accepte consumul de gaz, asociaţia intercooperatistă a fost nevoită să caute o rezolvare provizorie, să adapteze sistemul de încălzire pentru combustibil lichid. Luînd tîrziu această hotărîre şi fără să se intervină în prealabil pentru obţinerea repartiţiei de combustibil special, necesar încălzirii serei, asociaţia a întîmpinat greutăţi deosebite în lunile de iarnă, obţinînd combustibil de la diferite unităţi economice. Lipsa permanentă a combustibilului, a impus o strictă economie cu căldura, ceea ce a dus la prelungirea perioadei de vegetaţie a plantelor şi prin urmare ciclurile de producţie în seră au durat mai mult producînd cheltuieli suplimentare. Situaţia cea mai critică s-a produs în noaptea de 13 ianuarie, cînd din cauza consumării ultimului strop de combustibil din rezervoarele serei, focul s-a stins la cazan. Angajaţii unităţii D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a). . Buna aprovizionare a localită-I ţilor, asigurarea unui belşug de mărfuri de toate sortimentele I constituie preocuparea primordială, însăşi raţiunea de a fi a ori-I cărei unităţi comerciale. In acest sens se fac eforturi considerabile, I se investesc anual sume mari de bani, se construiesc unităţi noi,I se modernizează cele existente, totul în numele satisfacerii în mă-sură tot mai mare a nevoilor oamenilor muncii. A devenit de mult un loc comun de o supărătoare banalitate comparaţia între vechea băcănie sătească în care nu găseai decit „fitil de lampă şi covrigi“ şi mo-dernele complexe în care săteanul zilelor noastre găseşte de toate — de la cutia de chibrituri la televizor sau motocicletă — , aşa că, fără introducere, vom intra direct în subiectul anchetei noastre . Ce găsesc şi ce nu găsesc locuitorii satelor întorsurene în magazinele cooperativei de consum ? Cum era şi normal, am făcut primul popas chiar la poarta „Ţării Buzaielor“, în Brădet. In magazinul alimentar, lume puţină, pentru că . .. „avem de toate“ (remarca gestionarului Traian Popica). — Şi chiar aveţi de toate şi din belşug ? — Ei, chiar de toate nu. Dar avem în permanenţă mărfurile de largă solicitare : ulei, zahăr, orez, produse de carne, conserve de tot felul. — Dar conserve de fasole de ce nu aveţi ? — intervine o gospodină. — Intr-adevăr, lipsesc unele sortimente foarte solicitate în această perioadă : conserve de fasole verde, tocană de legume, halva. Pentru alte mărfuri (sare de lămîie, boia, compoturi), am făcut nenumărate note de comandă dar am primit invariabil acelaşi răspuns . Nu avem. Poate că dacă interveniţi... Gestionarul magazinului de produse industriale, Vasile Banciu, se declară mulţumit de colaborarea cu I.J.E.COOP Sfîntu Gheorghe. — După cum vedeţi, cumpărătorii găsesc de toate : şi petrol, şi sticle de lampă şi articole de îmbrăcăminte. Şi totuşi... — Totuşi ? — Nu am primit de foarte multă vreme ciorapi de bumbac. De nici un fel. Nici pentru femei, nici pentru bărbaţi şi nici pentru copii. Primim în schimb ciorapi de nailon. Or, pe la noi... Bine aprovizionat este şi magazinul de articole metalo-chimice nr. 3 din Intorsura Buzăului. Din cele relatate de gestionarul Vasile Luca aflăm că I.J.E.COOP livrează, în mare parte, mărfurile solicitate, ba chiar şi... nesolicitate, (patru motorete „Mobra“, de pildă). Lipsesc totuşi articolele de fierărie, detergenţii, articole deficitare şi în depozitele I.J.E.COOP. Modernul magazin universal din centrul oraşului oferă acelaşi belşug de mărfuri şi aceleaşi lip- I suri, plus un gestionar (Ion Găi- ■ tan) tare „bine informat“ şi I „binevoitor“ . — Ştiţi, ieri ni s-a terminat tocana de legume. Avem însă în depozit un vagon de conserve, aşa că se rezolvă. — Păi dacă aveţi în depozit I de ce nu aţi adus şi în magazin? “ GH. POPIŢA I (Continuare în pag. a 3-a). I I Raid prin unităţile comerciale din Intorsura Bazau ini Mărfuri? Avem de toate © . Uzinele textile „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, secţia bulfirelor se metamorfozează in albe pînzeturi,. de damast, pinză ş.a. ţesătorie. — Aici în zgomotul ritmic şi trepidant al războaielor de ţesut, al. Zilnic din mina îndemînatică a harnicelor ţesătoare se nasc zeci de metri Foto : A. BARTHA emnei jObV \nImi iubesc\ \ meseria ) Cinci a păşit pentru prima ţ ţ oară în fabrică, ca ţesătoare 1 1 s-a cam speriat. „Cunoşteam 7 Z colectivul secţiei, făcusem ţ ţ practica lingă aceste războaie 1 i de ţesut şi totuşi am intrat 7 I emoţionată ca la examen“. ' ) N-am mai întrebat-o dacă X i l-a trecut cu succes. Nici nu cu l era nevoie. Faptele ei con- 7 pentru mine arg ni- 1 elocvent. Răsfoiesc istituiau T mentul _______ __,____ ^ filele carnetului şi în dreptul i l numelui Elena Avram este J ’ consemnat: „A absolvit şcoa- 7 la profesională textilă în l 1970. A fost repartizată \ ţesătoare la „Oltul“. i ştiincioasă, modestă, responsa- ibilă în. muncă... depăşiri lu- ■ t nare ale sarcinilor de plan. 1972, anul împlinirilor. Este , primită în rîndurile comuniş- \ . Iilor, i se încredinţează sar- ! I cina de a se ocupa de tinere- ’ \ le nou venite in secţie spre a ţ \ învăţa meseria de ţesătoare... ţ i Rezultatele sunt din cele mai i J frumoase : cele două „practi- J ^ cânte“ devin în scurt timp, ţ i muncitoare de nădejde. ...Ur- l J mează liceul seral...“. 7 i Aici, la secţia ţesătorie a 1 1 Uzinei textile „Oltul“ din Sf. ^ [ Gheorghe, acest caz nu este i J singular. Am luat acest nu- 7 ț me, pentru că de el este le- t l gat un fapt, care atestă parti- i 7 ciparea creatoare a omului — 7 î indiferent de vîrstă — la pro- 1 1 cesul de producţie. \ l „Secţia primise nişte suluri i 7 de urzeală care nu erau bine 7 \ încheiate. Firele de urzeală se j ( rupeau des şi din această cau- \ ! ?A. apăreau ţesături cu defec- i Intr-o zi i-am spus unei * ț colege : ce-ar fi să adăugăm ^ t încă o vergea la aceste su-1 7 luri ca să ţină firele mai bine 7 ) despărţite ? Şi am pus-o. } t Ideea s-a dovedit a fi bună. \ 1 Firele nu s-au mai rupt, am i ciştigat timp prețios. După o , ^ vreme procedeul s-a extins“. ) ( In aparență faptul este mi- \ / nor. Oricui putea să-i treacă i 1 prin minte această idee. De ) \ ce n-a făcut-o ? Răspunsul ^ i l-am primit indirect. 1 I „îmi iubesc meseria...". j ca . . .Con- S I d j I. PETROŞENEANU ^ Conferinţa judeţeană a U.J.C.C. Astăzi la Sfîntu Gheorghe, îşi desfăşoară lucrările Conferinţa judeţeană a U.J.C.C., important forum al lucrătorilor din comerţul cooperatist al judeţului nostru, care va face bilanţul unei fructuoase activităţi, propunîndu-şi trasarea unor viabile linii directoare, menite să ducă la continua îmbunătăţire a acestui important sector economic. Vor fi dezbătute în amunent, în lumina documentelor Plenarei C.C. al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie 1973, atît realizării cit şi lipsurile care s-au manifestat în acest atît de important stor de activitate. Diversitatea aprovizionării, satisfacerea cut deplină a cerințelor cumpărătorilor, calitatea deservirii, atractitatea expunerii mărfurilor, ritmicitatea reîmprospătării fondului de marfă, sînt tot atîtea probleme care, alături de altele la fel de importante, vor sta la loc de cinste pe agenda de lucru a conferinţei, în ansamblul sarcinilor care caracterizează activitatea din această perioadă a unităţilor aparţinând cooperaţiei de consum din judeţul nostru — asemeni efortului general al întregului nostru popor de a înfăptui cincinalul în patru ani şi jumătate — măreţul obiectiv economic fixat de conducerea noastră superioară de partid, devenit cuvînt de ordine în activitatea cooperativelor de consum, se va impune şi în cadrul lucrărilor conferinţei ca punct central al dezbaterilor. Reprezentanţilor salariaţilor din unităţile cooperaţiei de consum, participanţi la Conferinţa judeţeană a U.J.C.C. — un călduros salut şi mult succes în importanta lor dezbatere.