Cuvîntul Nou, martie 1973 (Anul 6, nr. 885-911)

1973-03-22 / nr. 903

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Hotâririle Plenarei C.C. al P. C. dîn februarie-martie 1073 — PROGRAM CONCRET PE ACT­Ui IVE Contractarea producţiei— marfă a anului 1973 nu mai suportă amînare! .. La începutul lunii februarie mai rămă­sese necontractată aproape 23 la sută din pro­ducţia marfă planificată pe 1973. Trebuie lichida­tă rapid această rămînere în urmă. Este necesar să se înţeleagă că aceasta nu este o chestiune facultativă, ci o obligaţie pe care nimeni nu-şi poate permite să o nesocotească". (Din Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973) La nivelul industriei judeţu­lui Covasna, producţia marfă pla­nificată pe anul 1973 la începu­tul lunii martie era contractată in proporţie de peste 85 la sută, situaţia fiind mult mai bună în industria locală unde, nivelul producţiei contractate depăşea 93,7 la sută. Desigur, o serie de întreprinderi din industria re­publicană au acoperită cu con­tracte întreaga producţie marfă planificată pe acest an, reali­­zînd chiar depăşiri, avîndu-se în vedere angajamentele de­ a realiza producţii suplimentare faţă de prevederile planului maximal. Aşa este cazul la C.R.L. Tîrgu Secuiesc — 100,2 la sută, Fabrica de ţigarete — 102 la sută, I.P.T.I. Reci — 100 la sută etc. Aceste realizări sunt „penalizate“ de re­stanţele înregistrate de Fabrica de şuruburi Tîrgu Secuiesc — 45,8 la sută, întreprinderea de industrializare a laptelui — 61,6 la sută. De asemenea trebuie să mai remarcăm şi faptul că Uzina textilă „Oltul“, Fabrica de con­fecţii Tîrgu Secuiesc au contrac­tată pe trimestrul II a.c. — 83,1 la sută şi, respectiv, 62,2 la sută din producţia marfă aferen­tă acestei perioade, urmînd a se contracta şi restul producţiei în faza a doua a contractărilor pe acest an, în condiţiile creşterii gradului de nominalizare a producţiei, în­că din acest an, se impune ca fiecare unitate producătoare să desfăşoare o activitate mai sus­ţinută în domeniul creşterii cali­tăţii produselor, dar şi al popula­rizării lor, cerinţă esenţială pen­tru promovarea produselor. Pa­ralel cu accelerarea vitezei de în­noire şi diversificare a producţiei, trebuie să se studieze şi posibili­tatea promovării cu precădere la export a acelor produse cu grad superior de prelucrare, deci cu valori unitare ridicate. Se cuvine a menţiona că a­­tunci cînd fiecare întreprindere va contribui la o afirmare a pro­duselor sale pe piaţa externă, contribuie în egală măsură şi la sporirea aportului judeţului Co­vasna la echilibrarea balanţei de plăţi a ţării. în domeniul con­tractării producţiei marfă la ex­port situaţia este bună, în această direcţie trebuind depuse eforturi susţinute pentru începerea înche­ierii de contracte economice pe termen lung. Odată asigurată cu contracte, producţia marfă pentru piaţa ex­ternă, se va putea trece la ex­plorarea şi a altor posibilităţi şi relaţii. Faptul că Rezoluţia Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973, indică să se ia măsuri urgente pentru lichidarea în termen scurt a restanțelor. NIȚA PREDA, economist (Continuare în pag. a 3-a). • * - - V * Dispunem de 173.008 hectare de p*aur*, mai mult da 40 la auto din suprafaţa judeţului La începutul lunii februarie redacţia ziarului nostru a propus înfiinţarea pe lingă cîteva şcoli din judeţ a unor microocoale sil­vice în care elevii să desfăşoare o activitate productivă, creîndu-se totodată un climat favorabil în rîndul elevilor, în vederea ocro­tirii pădurii, îmbogăţirii ei. Pro­punerea a fost operativ receptată de organele interesate — Comite­tul judeţean U.T.C., Inspectoratul şcolar şi Inspectoratul silvic — stabilindu-se măsuri concrete de transpunerea ei în practică. Ba mai mult, propunerea a fost îm­bogăţită cu idei noi, fapt ce o face deosebit de valoroasă prin unicitatea ei, şi mai ales prin contribuţia pe care o va avea în orientarea profesională a elevilor. Este bine ştiut că una din sar­cinile trasate de partid învăţă­­mîntului, este legarea lui nemij­locit de practică, de realităţile vieţii. Judeţul nostru, dispune de suprafeţe mari de păduri, de nu­meroase întreprinderi de prelu­crare a lemnului, fapt ce necesi­tă un număr mare de cadre bine pregătite, mai ales în viitorii ani, avînd în vedere dezvoltarea im­petuoasă a silviculturii şi prelu­crării lemnului, în mod indis­cutabil crearea microocoalelor silvice va determina ca mulţi dintre elevi să-şi aleagă vii­toarea meserie din ramura silviculturii sau prelucrării lem­nului. De asemenea, în ca­drul procesului instructiv-edu­­cativ, la elevi se va crea un cult, cult al pădurii, vor înţelege mai bine, pe viu, rolul naturii în viaţa noastră, şi în viitor, indife­rent de meseria aleasă, vor de­veni apărători ai mediului încon­jurător, fapt deosebit de impor­• Microocoalele sil­vice — cerinţă a realită­ţilor judeţului • Un complex de activităţi in­structive • Activitate în tot cursul anului • In­spectoratul silvic — pa­­tronator • Se vor con­strui cantoane şcolare, lant ţinînd cont de tendinţa mon­dială, de poluarea impusă de dez­voltarea industrială. Iată numai cîteva dintre argu­mentele care pledează pentru crearea microocoalelor silvice, la materializarea cărora au contri­buit lucrătorii inspectoratului sil­vic, activişti U.T.C., cadre didacti­ce, fiind considerate de un real folos în educarea elevilor. S-a stabilit că, în prima etapă este necesar să se înfiinţeze ase­menea microocoale pe lingă şco­lile din mediul rural, care nu sunt patronate de întreprinderi şi ca­re nu au ateliere şcoală, în aceas­tă situaţie ocoalele silvice vor deveni patronatoarele şcolilor respective. Inspectoratul silvic a hotărît ca în funcţie de condiţiile locale să se dea spre îngrijire elevilor un corp de pădure între 20 şi 100 de hectare. La fiecare micropod­ se va crea o pepinieră în care să se producă materialul săditor nece­sar împăduririi, precum şi pentru desfacere. Elevii, în tot cursul a­­nului vor executa, sub îndruma­rea cadrelor didactice şi a perso­nalului silvic, lucrări de îngrijire a pădurii. De asemenea, elevii vor avea posibilitatea să crească ie­puri de casă, iezi de căprioare, prin valorificarea cărora se vor obţine venituri substanţiale, ce se vor adăuga la cele obţinute prin efectuarea operaţiunilor cul­turale şi împăduririlor. Totodată se vor crea mici bazine în care elevii vor putea să crească peşti. Demn de remarcat este faptul că se vor amenaja instalaţii vînăto­­reşti (observatoare, standuri­ etc.) de unde elevii vor putea să facă observaţii asupra comportării vî­­natului. D. TOMA (Continuare în pag. a 3-a). Pădurea — bogăție naturală. Valorific­înd-o superior, o apărăm mm MICROOCOLUL SILVIC ATEU­ER-ȘCOALĂ'----­­- ! ! DE PE CUPRINSUL PATRIEI O Uzina pentru utilaj petrolifer ,,1 Mai“ din Ploieşti a furnizat economiei naţionale primul set dintr-o nouă serie de sape cu role pentru forajul sondelor în terenuri dure şi extradure. Probele practice au stabilit că durata de exploa­tare a acestor noi tipodimensiuni de sape este de circa 2,7 ori mai mare faţă de sapele obişnuite, obţinîndu-se o efici­enţă, pe ansamblul sectoarelor de foraj, de circa 35 000 000 lei anual. Ţăranii cooperatori din judeţul Alba vor efectua anul acesta un acord global toate lucrările necesare culturilor de porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, plante tehnice şi de nutreţ. S-a extins, de a­semenea, această formă de re­tribuţie şi în fermele zooteh­nice şi pomiviticole. Uniunea judeţeană a coo­perativelor agricole de pro­ducţie, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă şi con­siliile intercooperatiste au­ or­ganizat variate acţiuni în sco­pul popularizării hotărîrii re­centei plenare a C.C. al P.C.R. cu privire la organizarea şi retribuirea muncii în acord global. Activişti de partid şi cadre tehnice de specialitate au fă­cut expuneri în faţa coopera­torilor din mai multe sate, ur­mate de demonstraţii practice pe bază de calcule privind a­­vantajele aplicării corecte a acordului global. Nivelul realizării sarcinilor de plan în perioada 1 — 20 martie impune Acţiuni hotărîte pentru recuperarea restanţelor; îndeplinirea parametrii maximali a planului pe trimestrul I! Nici în decada a II-a din lu­na martie a.c. rezultatele econo­mice obţinute de industria ju­deţului nu se ridică la cotele o­­bligatorii prevăzute în plan. Pro­ducţia de numai 25,8 la sută, rea­lizată din planul lunar, atestă e­­xistenţa unor serioase neajun­suri în desfăşurarea corespunză­toare a proceselor de producţie. Din rezultatele celor două deca­de, cumulate, reiese că în perioa­da 1—20 martie, deci cu numai 10 zile de sfîrşitul lunii — şi, respectiv, a trimestrului I. 1973 — din planul lunii martie s-au realizat doar 54,5 la sută, rămî­­nînd de realizat în ultima deca­dă o proporţie de 46,4 la sută din plan. Din numărul total al întreprinderilor industriale, doar 4 se prezin­tă cu realizări cores­punzătoare, cu peste 65 procente din planul lunar — I.M. Căpeni, Fabrica de amidon, întreprinde­rea de industrializare a laptelui și Fabrica de spirt. Dacă C.I.L. Tîrgu Secuiesc poate invoca unele cauze obiecti­ve, timp nefavorabil desfășurării normale a producţiei în exploa­tări, la celelalte întreprinderi motivaţiile aduse sunt aproape în întregime de natură strict subiec­tivă. Neajunsuri­le semnalate în or­ganizarea producţiei şi a muncii, neasigurarea proceselor de pro­ducţie cu materii prime şi mate­riale s-au menţinut şi în această decadă, soldîndu-se cu „realizări“ ca cele ale industriei locale — 51,2 la sută din planul lunar, ale Întreprinderii de industrializare a cărnii — 39,9 la sută, a Fabri­cii de ţigarete — 58,2 la sută, a Fabricii de şuruburi — 54,2 la sută din planul lunar. Desigur, în aceste condiţii munca în „a­­salt“ îşi va face din nou simţită prezenţa , cu implicaţiile ei e­­conomice nefavorabile asupra ca­lităţii produselor, asupra respec­tării graficelor de livrare a a­­cestora. Pe bună dreptate se pune în­trebarea : Pînă cînd ? Pînă cînd vor mai ignora conducerile între­prinderilor necesitatea economică a ritmicităţii producţiei ? De ce organele şi organizaţiile de par­tid nu întreprind măsuri efici­ente, determinând factorii de răs­pundere din întreprinderi să ac­ţioneze sub imperiul ritmicităţii în fiecare etapă a desfășurării a­­cesteia. Considerăm că pentru a­­sigurarea îndeplinirii planului și a realizării angajamentelor a­­sumate se impune adoptarea u­­nor măsuri energice, în cel mai scurt timp posibil. t •tinamn la «IA D­ATOU-Hifl UN NOU TIP DE MOBI­LĂ PENTRU EXPORT în scopul diversificării pro­ducţiei de export, la secţia de tîmplărie a cooperativei meş­teşugăreşti „Avîntul“ din Co­vasna, s-a început execuţia prototipului unui nou tip de mobilă pentru „camping“-uri. Noul tip, denumit „Covas­na“, este solicitat de o firmă din Suedia. Primul lot va fi livrat beneficiarului extern, în luna mai a.c. — urmînd ca pînă la finele anului, să se li­vreze 1000 de scaune, 200 de mese şi 100 bufete — părţi componente ale noii garnituri. în buna funcţionare a serei din Tîrgu Secuiesc persistă. Anomalii ce se cer grabnic înlăturate Printre obiectivele economice realizate în ultimii ani în judeţ, prin cooperarea mai multor uni­tăţi agricole cooperatiste, se nu­mără şi sera de la Tîrgu Secu­iesc. Dată în funcţiune în a doua jumătate a anului trecut, sera intercooperatistă urma să aducă de la bun în­ceput beneficii coo­perativelor agricole care au in­vestit sume importante pentru construirea ei. Dacă Asociaţia intercooperatis­tă de la Tîrgu Secuiesc, repre­zentată prin preşedintele ei, ing. Iosif Szarvadi, a întîmpinat greutăţi în timpul construirii se­rei, întrucît au fost necesare multe schimbări în proiect, pe parcursul lucrărilor impunîndu-se şi devansarea termenului de da­re în funcţiune din cauza primi­rii cu întârziere a unor instalaţii, greutăţile nu au lipsit nici după terminarea construcţiei. Proble­ma numărul unu, nerezolvată în­că din faza de proiectare, era a­­ceea a încălzirii serei. Conform comenzii, în proiect s-a prevăzut încălzirea cu apă caldă cu circu­laţie prin pompare, folosind drept combustibil gazul metan. Avînd în vedere însă că pînă acum cî­teva zile nu a­­ existat o hotărîre guvernamentală, care să aprobe conectarea serei la reţeaua de gaz metan şi care să accepte consumul de gaz, asociaţia inter­cooperatistă a fost nevoită să caute o rezolvare provizorie, să adapteze sistemul de încălzire pentru combustibil lichid. Luînd tîrziu această hotărîre şi fără să se intervină în prealabil pentru obţinerea repartiţiei de combusti­bil special, necesar încălzirii se­rei, asociaţia a întîmpinat greu­tăţi deosebite în lunile de iarnă, obţinînd combustibil de la dife­rite unităţi economice. Lipsa per­manentă a combustibilului, a im­pus o strictă economie cu căldu­ra, ceea ce a dus la prelungirea perioadei de vegetaţie a plante­lor şi prin urmare ciclurile de producţie în seră au durat mai mult producînd cheltuieli supli­mentare. Situaţia cea mai critică s-a produs în noaptea de 13 ianua­rie, cînd din cauza consumării ultimului strop de combustibil din rezervoarele serei, focul s-a stins la cazan. Angajaţii unităţii D. SZABÓ (Continuare în pag. a 3-a). . Buna aprovizionare a localită-I ţilor, asigurarea unui belşug de mărfuri de toate sortimentele I constituie preocuparea primordia­lă, însăşi raţiunea de a fi a ori-I cărei unităţi comerciale. In acest sens se fac eforturi considerabile, I se investesc anual sume mari de bani, se construiesc unităţi noi,I se modernizează cele existente, totul în numele satisfacerii în mă-­­sură tot mai mare a nevoilor oa­menilor muncii. A devenit de mult un loc co­mun de o supărătoare banalitate comparaţia între vechea băcănie­ sătească în care nu găseai decit „fitil de lampă şi covrigi“ şi mo-­­dernele complexe în care sătea­nul zilelor noastre găseşte de toate — de la cutia de chibrituri la televizor sau motocicletă — , aşa că, fără introducere, vom intra direct în subiectul anchetei noastre . Ce găsesc şi ce nu gă­sesc locuitorii satelor întorsurene în magazinele cooperativei de consum ? Cum era şi normal, am făcut primul popas chiar la poarta „Ţării Buzaielor“, în Brădet. In magazinul alimentar, lume puţi­nă, pentru că . .. „avem de toate“ (remarca gestionarului Traian Popica). — Şi chiar aveţi de toate şi din belşug ? — Ei, chiar de toate nu. Dar a­vem în permanenţă mărfurile de largă solicitare : ulei, zahăr, orez, produse de carne, conserve de tot felul. — Dar conserve de fasole de ce nu aveţi ? — intervine o gos­podină. — Intr-adevăr, lipsesc unele sortimente foarte solicitate în a­­ceastă perioadă : conserve de fasole verde, tocană de legume, halva. Pentru alte mărfuri (sare de lămîie, boia, compoturi), am făcut nenumărate note de co­mandă dar am primit invariabil acelaşi răspuns . Nu avem. Poate că dacă interveniţi... Gestionarul magazinului de produse industriale, Vasile Ban­­ciu, se declară mulţumit de cola­borarea cu I.J.E.COOP Sfîntu Gheorghe. — După cum vedeţi, cumpărătorii găsesc de toate : şi petrol, şi sticle de lampă şi arti­cole de îmbrăcăminte. Şi totuşi... — Totuşi ? — Nu am primit de foarte multă vreme ciorapi de bumbac. De nici un fel. Nici pentru fe­mei, nici pentru bărbaţi şi nici pentru copii. Primim în schimb ciorapi de nailon. Or, pe la noi... Bine aprovizionat este şi ma­gazinul de articole metalo-chimi­­ce nr. 3 din Intorsura Buzăului. Din cele relatate de gestionarul Vasile Luca aflăm că I.J.E.COOP livrează, în mare parte, mărfurile solicitate, ba chiar şi... nesolici­tate, (patru motorete „Mobra“, de pildă). Lipsesc totuşi articole­le de fierărie, detergenţii, artico­le deficitare şi în depozitele I.J.E.COOP. Modernul magazin universal din centrul oraşului oferă acelaşi belşug de mărfuri şi aceleaşi lip- I suri, plus un gestionar (Ion Găi- ■ tan) tare „bine informat“ şi I „binevoitor“ . — Ştiţi, ieri ni s-a terminat­­ tocana de legume. Avem însă în­­ depozit un vagon de conserve,­­ aşa că se rezolvă. — Păi dacă aveţi în depozit I de ce nu aţi adus şi în magazin? “ GH. POPIŢA I (Continuare în pag. a 3-a).­­ I I Raid prin unităţile comerciale din Intorsura Bazau ini Mărfuri? A­vem de toate © . Uzinele textile „Oltul“ din Sfîntu Gheorghe, secţia bul­firelor se metamorfozează in albe pînzeturi,. de damast, pinză ş.a. ţesătorie. — Aici în zgomotul ritmic şi trepidant al războaielor de ţesut, al­­. Zilnic din mina îndemînatică a harnicelor ţesătoare se nasc zeci de metri Foto : A. BARTHA emnei jObV \nImi iubesc\ \ meseria ) Cinci a păşit pentru prima ţ ţ oară în fabrică, ca ţesătoare 1 1 s-a cam speriat. „Cunoşteam 7 Z colectivul secţiei, făcusem ţ ţ practica lingă aceste războaie 1 i de ţesut şi totuşi am intrat 7 I emoţionată ca la examen“. ' ) N-am mai întrebat-o dacă X i l-a trecut cu succes. Nici nu cu l era nevoie. Faptele ei con- 7 pentru mine arg ni- 1 elocvent. Răsfoiesc i­­­stituiau T mentul _______ __,____ ^ filele carnetului şi în dreptul i l numelui Elena Avram este J ’ consemnat: „A absolvit şcoa-­­ 7 la profesională textilă în l 1970. A fost repartizată \ ţesătoare la „Oltul“. i ştiincioasă, modestă, responsa- i­­­bilă în. muncă... depăşiri lu- ■ t nare ale sarcinilor de plan.­­ 1972, anul împlinirilor. Este­­ , primită în rîndurile comuniş- \ . Iilor, i se încredinţează sar- ! I cina de a se ocupa de tinere- ’ \ le nou venite in secţie spre a ţ \ învăţa meseria de ţesătoare... ţ i Rezultatele sunt din cele mai i J frumoase : cele două „practi- J ^ cânte“ devin în scurt timp, ţ i muncitoare de nădejde. ...Ur- l J mează liceul seral...“. 7 i Aici, la secţia ţesătorie a 1 1 Uzinei textile „Oltul“ din Sf. ^ [ Gheorghe, acest caz nu este i J singular. Am luat acest nu- 7 ț me, pentru că de el este le- t l gat un fapt, care atestă parti- i 7 ciparea creatoare a omului — 7 î indiferent de vîrstă — la pro- 1 1 cesul de producţie. \ l „Secţia primise nişte suluri i 7 de urzeală care nu erau bine 7 \ încheiate. Firele de urzeală se j ( rupeau des şi din această cau- \ ! ?A. apăreau ţesături cu defec- i Intr-o zi i-am spus unei * ț colege : ce-ar fi să adăugăm ^ t încă o vergea la aceste su-1 7 luri ca să ţină firele mai bine 7 ) despărţite ? Şi am pus-o. } t Ideea s-a dovedit a fi bună. \ 1 Firele nu s-au mai rupt, am i ciştigat timp prețios. După o , ^ vreme procedeul s-a extins“. ) ( In aparență faptul este mi- \ / nor. Oricui putea să-i treacă i 1 prin minte această idee. De ) \ ce n-a făcut-o ? Răspunsul ^ i l-am primit indirect. 1 I „îmi iubesc meseria...". j ca . . .Con- S I d j I. PETROŞENEANU ^ Conferinţa judeţeană a U.J.C.C. Astăzi la Sfîntu Gheorghe, îşi desfăşoară lucrările Conferinţa judeţeană a U.J.C.C., important forum al lucrătorilor din comer­ţul cooperatist al judeţului nostru, care va face bilanţul unei fruc­tuoase activităţi, propunîndu-şi trasarea unor viabile linii directoa­re, menite să ducă la continua îmbunătăţire a acestui important sector economic. Vor fi dezbătute în amunent, în lumina documentelor Plena­­rei C.C. al P.C.R., din 28 februarie — 2 martie 1973, atît realizării cit şi lipsurile care s-au manifestat în acest atît de important s­­tor de activitate. Diversitatea aprovizionării, satisfacerea cut deplină a cerințelor cumpărătorilor, calitatea deservirii, atracti­tatea expunerii mărfurilor, ritmicitatea reîmprospătării fondului de marfă, sînt tot atîtea probleme care, alături de altele la fel de importante, vor sta la loc de cinste pe agenda de lucru a confe­rinţei, în ansamblul sarcinilor care caracterizează activitatea din această perioadă a unităţilor aparţinând cooperaţiei de consum din judeţul nostru — asemeni efortului general al întregului nostru popor de a înfăptui cincinalul în patru ani şi jumătate — măreţul obiectiv economic fixat de conducerea noastră superioară de par­tid, devenit cuvînt de ordine în activitatea cooperativelor de con­sum, se va impune şi în cadrul lucrărilor conferinţei ca punct central al dezbaterilor. Reprezentanţilor salariaţilor din unităţile cooperaţiei de con­sum, participanţi la Conferinţa judeţeană a U.J.C.C. — un căldu­ros salut şi mult succes în importanta lor dezbatere.

Next