Cuvîntul Nou, august 1974 (Anul 7, nr. 1264-1267)

1974-08-07 / nr. 1264

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VII, NR. 1264, MIERCURI, 7 AUGUST 1974 8 PAGINI 50 BANI Pentru fericirea poporului, pentru cauza socialismului întreaga ţară, întregul popor, toţi comuniştii au trăit şi tră­iesc în aceste zile premergă­toare gloriosului August, un e­­veniment care se-nscrie cu li­tere de aur în cartea de glorii a istoriei României socialiste: lucrările Plenarei comune a Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român şi Consi­liului Suprem al Dezvoltării E­­conomice şi Sociale a Români­ei, lucrări a căror strălucită sinteză a fost marcată de cu­vântarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu. Chintesenţă a gîndir­i­ii ştiinţifice, profund marxiste a partidului nostru, revelatoare dovadă a puterii sale de crea­ţie, recenta cuvântare a secre­tarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, jalonează cu claritate, profunzime şi înalt discernămînt ştiinţific lo­cul şi rolul pe care ţara şi partidul îl vor ocupa şi deţine în viitor, adică un loc şi un rol însemnat, demn, activ, preg­nant prezent în rîndul naţiuni­lor dezvoltate ale lumii. Cuvântarea — în adîncul ei miez un adevărat poem patrio­tic — este o dovadă a unui fierbinte, militant şi nestrămu­tat crez în puterea poporului român de a-şi făuri un destin pe măsura talentului şi abnega­ţiei sale, jalonează ferm şi precis drumul naţiunii române pe calea edificării societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi a trecerii spre comunism. A­­tît Programul cit şi Directivele sunt elaborate pe baza concep­ţiei ştiinţifice, marxiste, asupra dezvoltării istoriei, ţin deci seamă de legităţile universal valabile, de experienţa dobîn­­dită de alte ţări socialiste, cit şi de aplicarea creatoare a a-­­­cestora la condiţiile economi­(Continuare în pag. a 2-a) Porţi larg deschise civilizaţiei . Anii socialismului — vreme de aur din milenara noastră istorie — au adus, prin uriaşele transformări revo­luţionare pe care poporul nostru le-a înfăptuit prin propria-i vrere, preia,­ceri de covîrşitoare semnificaţie şi însemnătate în domeniul culturii şi educaţiei. Obiectivul major al politicii partidului şi statului nostru — creşte­rea necontenită a nivelului de trai, material şi spiritual al oamenilor mruncii — şi-a dovedit pe deplin te­­m­elia ştiinţifică. Cămine culturale, case de cultură, cluburi sindicale şi ale tineretului, biblioteci, cinemato­grafe, formaţii artistice profesioniste (Teatrul maghiar de stat şi ansam­blul folcloric Măceşul), dotări tehnice , dintre cele mai moderne, formează o­­ reţea cultural-educativă solidă, diversă, puternică, capabilă să asigure antrena­rea tuturor oamenilor muncii la o acti­vitate culturală intensă, menită să asi­gure , conform prevederilor documen­telor de partid, preţioaselor indicaţii date de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu numeroase prilejuri, dar în special la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971 — formarea şi dezvolta­rea conştiinţei socialiste a membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii. Pe de altă parte, toate acestea sunt o expresie fidelă a politicii şti­inţifice, marxist-leniniste a partidului, de justă rezolvare a problemei naţio­nale. Citeva cifre vin sa ilustreze preg­nant această tonică realitate culturală a judeţului nostru: 5 case orăşeneşti de cultură, 33 de cămine culturale co­mimate şi 75 săteşti, 33 de cluburi co­munale şi 60 săteşti, 5 biblioteci oră­­şăneşti, 33 comunale şi 79 săteşti, peste 80 de cinematografe. Sunt doar cîteva dintre sutele de cifre care ilustrează convingător un salt canti­tativ şi calitativ impresionant, deter­minat şi produs în anii de după Eli­berare, numărul aşezămintelor culturale (case de cultură şi cămine culturale) în 1938 era de 38, iar în 1973 de 112; numărul cinematografelor a crescut, în același interval, de la 5 la 82; cel al spectacolelor cinematografice de la 2.555, la 23.442; al spectatorilor, ex­primat la uii, de la 279, la 1512. Multe alte asemenea cifre s-ar cuve­ni amintite. Ne vom opri, însă, asu­pra altui aspect, profund înnoitor, ca­racteristic celor trei decenii libere: schimbarea de conţinut a actului culturii. ..Programul defineşte în mod clar — spunea secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în recenta cuvîntare rosti­tă la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dez­voltării Economice şi Sociale a Româ­niei — bazele ideologice ale partidu­lui şi înarmează pe toţi comuniştii. (Continuare in pag. a 3-a) REZULTATELE DIN CAMPANIA AGRICOLĂ SÎNT CONDIŢIONATE (ŞI) DE Brigid G­alanţial „CUVÂNTUL NOU“ la raid Buna funcţionare a grădiniţelor sezoniere Nu mai este nevoie să argumentăm necesitatea grădiniţelor sezonie­re. Acestea sunt organizate în fiecare an, venindu-se astfel, în sprijinul femeilor care lucrează în cooperativele agricole de producţie. Spre deo­sebire de anii trecuţi, baza materială a grădiniţelor sezoniere a fost îmbu­nătăţită. La indicaţia U.J.C.A.P., fiecare C.A.P. a alocat sume mari pentru amenajarea grădiniţelor, pentru asigurarea unei alimentaţii bogate. Redacţia ziarului nostru a organizat un raid, urmărind modul în care funcţionează gră­diniţele, modul în care preşedinţii cooperativelor agricole de producţie se ocupă de asigurarea unor condiţii corespunzătoare de cazare a copiilor. ABSENŢE NEMOTIVATE Am vizitat grădiniţele din Moacşa şi Cernat. Activitatea se desfăşoară aici în condiţii excelente , localuri corespunzătoare, bucătării bine ame­najate, o aprovizionare bogată. Din păcate, numărul copiilor este foarte mic. Aceasta deoarece copiii nu sunt supravegheaţi. Inspectoratul şcolar s-a angajat — de fapt aceasta este o obligaţie a sa — ca în toată perioada de funcţionare a grădiniţelor sezoniere, să asigure cadrele didactice (edu­catoarele) necesare bunei lor funcţionări. Dar, se pare că s-a uitat de a­­­ceastă obligaţie, mai ales acum, cînd în agricultură e o perioadă d­e vîrf. Considerăm că şi primarii comunelor au o vină în această privinţă pentru că nu s-au preocupat de asigurarea cadrelor didactice necesare perioadei de vară, tratînd cu superficialitate problema. NUMAI BAZĂ MATERIALA, N-AJUNGE La Turla, aflăm că au fost înfiinţate cinci grădiniţe sezoniere. Am vi­zitat-o pe cea din centru de comună, situată într-o clădire foarte aproa­pe de consiliul popular şi, zice-se, cea mai reprezentativă... Turlăini. ..Ca­mera de joacă" este bine pusă la punct. Intr-un spaţiu destul de mare sunt aşezate cu gust mese şi scaune, pe care se pot vedea foarte multe jucării. Pereţii sunt decoraţi, ca la orice grădiniţă, cu imagini din felurite poveşti. In­tr-un cuvînt, un adevărat spaţiu de joacă. Aceleaşi bune cuvinte şi pentru dormitor şi pentru bucătărie. Dotările făcute dovedesc cu prisosinţă că pen­tru baza materială a existat aici o rodnică preocupare. Un singur aspect, şi de fapt esenţial, ,,dă peste cap" toată această ,,investiţie" de muncă. în toată grădiniţa n-am găsit decît bucătăreasa şi o îngrijitoare (cooperatoa-D. TOMA, C. NIȚU, I. DRAGAN (Continuare in pag. 4—5) • PAGINA A 11-A­­ Pe trei coloane: • PAGINA A 7-A : Oma­giu pentru mineri. Oamenii muncii din economia judeţului Covasna răspund cu promptitudine chemării C.C. ai. P.C.R. de a intimpina cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XI-lea al partidului cu noi şi importante succese în muncă, fiind hotărîţi ca, alături de oamenii muncii din întreaga ţară, să facă totul ca, pe baza dezvoltării econo­­mico-sociale accelerate a ţării, a creşterii venitului naţional, să se asigure un nivel mai înalt de civilizaţie materială şi spiri­tuală a întregului popor, pro­gresul şi prosperitatea României socialiste. In numărul de astăzi al ziarului ne-am propus să pre­zentăm cîteva „secvenţe" din filmul întrecerii socialiste din industria locală a judeţului. „ Harnicul colectiv de la „ MOBILA“ SFlNTU GHEOR­­GN­E înscrie şi el noi succese în cronica întrecerii socialiste, ho­­tărît să-şi menţină locul de frunte în cadrul unităţilor din industria locală a judeţului. Bu­năoară, în primul semestru al acestui an, producţia globală planificată a fost­ depăşită cu 3.577.000 lei, la fondul pieţei a fost livrată suplimentar mobilă în valoare de 800.000 lei, iar la export planul cincinal a­­ depăşit cu 18.000 lei valută.­­ Cronica de întrecere angajamentele suplimentare a­­sumate pentru semestrul II al acestui an reţinem: 5.000.000 lei peste prevederile de plan afe­rente perioadei la producţia glo­bală; livrarea la fondul pieţei, peste sarcinile planificate, a u­­nor produse de mobilier în va­loare de 4.000.000 lei,­­ FABRICA „SPICUL“ . Cu prilejul recentei adunări gene­rale a oamenilor muncii, anga­jamentele iniţiale au fost majo­rate cu 4.234.000 lei la producţia globală şi cu 5.161.000 lei la pro­ducţia marfă. Pînă la finele a­­nului se vor îmbutelia supli­mentar, în cadrul unității, 9.000.000 litri ap.1 minerală. • U.E.M.C. BAZALTUL: Urmă­­rind realizarea exemplară a prevederilor planului cincinal la fiecare produs, colectivul acestei unități raportează îndeplinirea planului cincinal la produsul turbă. Pînă la finele anului 1975, se vor extrage suplimentar 30.000 tone turbă ce va lua drumul marilor sere ale ţării. In­­obţinerea acestui succes de prestigiu s-au evidenţiat secţia de extragere a turbei de la Co­mandau, condusă de Leo Leicher şi unitatea de prelucrare a tur­bei de la Zăbala, îndrumată de Miklós Kovács. (N­. R.) • A fost dată publicităţii cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, analiză şi sinteză strălucită a Proiectu­lui Programului partidului şi Proiectului de Directive privind dezvoltarea economico-socială a României în anii 1970—1980, precum şi a prognozelor de dezvoltare în perspectivă a ţării pînă în anul 1990, documente dezbătute şi adoptate de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân • A fost dat publicităţii Proiectul de Directive ale Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român cu privire la planul cincinal 1976— 1980 şi liniile directoare ale dezvoltării economico-sociale a României pen­tru perioada 1981—1990 • A fost dat publicităţii mesajul preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresat partci­­panţilor la cea de-a XX-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit sîmbătă după-amiază, în staţiunea Neptun, pe Hannah Zemer, reda­ctor-şef al ziarului israelian Davar. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru ziarul Davar. • Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit duminică după-amiază, în staţiunea Neptun, pe An­ Yata, trimi­sul special al regelui Marocului, Hassan al 11-lea . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit luni după-amiază, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul George Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez . Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a emis un decret privind instituirea medaliei ,,30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascistă". ------------—______________________________________________________ Lumina viitorului Recenta Plenară comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României, a adoptat hotărâri de cea mai mare im­portanţă pentru pregătirea Congresului al XI-lea al partidului, documente care, aşa după cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită in cadrul lucrărilor plenarei, „prefigurează în mod minunat viitorul strălucit al patriei noas­tre, înarmează partidul şi poporul cu un program clar de op­­ţiune în vederea făuririi societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintării Românei pe calea edificării comunismului“. Trecînd în revistă marile tradiţii de luptă progresistă şi re­voluţionară ale poporului şi partidului, subliniind semnificaţia momentelor esenţiale din istoria patriei, programul partidului deschide vaste perspective de dezvoltare social-politică, eco­nomică, de afirmare complexă a omului. (Continuare in pag. a 3-a) O sarcină cu profunde sensuri patriotice : încheierea recoltării păioaselor în 10 zile! Grînele s-au copt, a început secerişul. S-a muncit mult pen­tru a se smulge pămîntul cu roade bogate. Avem o produc­ţie bună de grîu şi orzoaica. Totul depinde acum de rapidi­tatea cu care se va lucra la se­ceriş. Ar fi păcat ca rezultatul muncii unui an să fie diminuat la seceriş, cînd, printr-o largă mobilizare a forţelor, recolta poate fi — şi trebuie — pusă la adăpost doar în cîteva zile. Dotarea tehnică corespunzătoa­re, buna pregătire a oamenilor, soiurile productive, retribuţia sporită, organizarea perfectă, trebuie să facă din seceriş o sărbătoare a muncii, ai cărei protagonişti — inginerii şi me­canizatorii — să se întreacă pe ei înşişi. BUNA ORGANIZARE, INTERVENŢII OPERATIVE Trebuie şi putem să încheiem secerişul în 10 zile ! Pentru a­­ceasta este necesară o bună organiza­re a­ muncii, o coordo­nare judicioasă a lucrărilor. Es­te datoria comitetelor comuna­le de partid, a consiliilor popu­lare să acţioneze ferm pentru a intensifica ritmul secerişului, să se lucreze astfel ca să nu se D. TOM­A (Continuare in pag. a 6-a)

Next