Cuvîntul Nou, august 1975 (Anul 8, nr. 1316-1319)

1975-08-06 / nr. 1316

ANUL VIII, Nr. 1316, MIERCURI, 6 AUGUST 1975 8 PAGINI 50 BANI ADUNĂRILE GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII - PRILEJ DE MANIFES­TARE A SPIRITULUI MUNCITORESC, REVOLUŢIONAR, DE ANALIZĂ EXI­­GENTĂ, RESPONSABILĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂŢI ÎN LUMINA SARCINILOR STABILITE DE PLENARA DIN 21-22 IULIE, DE CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU RIDICAREA CONTINUA A LATURILOR CALI­TATIVE ALE ACTIVITĂȚII PRODUCTIVE Incercînd caracterizarea cli­matului în care s-a desfășurat adunarea generală a reprezen­tanţilor oamenilor muncii din cadrul întreprinderii județene de industrie locală, trebuie re­liefat, de la bun început, pro­nunţatul caracter de lucru, responsabila abordare a sar­cinilor prezente şi viitoare pornind de la realizările din primul semestru al acestui an. In acest sens, darea de seamă s-a dovedit a fi­­un material de exigentă analiză a situaţiei unităţii. Nici un domeniu, nici un indicator nu a fost îmbă­iat cu... „apă de trandafiri". Rigurozitatea, analiza prepon­derentă a cauzelor ce au ge­nerat unele nerealizări, în spe­cial a indicatorilor calitativi, au avut darul de a orienta în mod corespunzător dezbateri­le, să­ susţină măsurile propu­se a fi adoptate de adunare. Astfel, în timp ce planul pe primul semestru la producţia globală şi productivitatea HERMAN ROSNER (Continuare in pag. a 3-a) AUGUST 1.100.000 LEI PESTE PLAN Depăşirilor de plan obţi­nute în luna iulie, de pes­te 170.000 lei li se vor a­­dăuga altele în cursul lu­nii august, astfel ca, în cinstea marii sărbători a e­­liberării, harnicul colectiv de muncă de la Fabrica Lo­­calprod să poată raporta o producţie suplimentară sar­(Conimnuro m­oat­ a 3-a) In pag. 4—5 NEDEIA MOCĂNEASCĂ DE LA COVASNA­­VOINESTI _________________________________________/ Brigada ziarului „CUVÎNTUL BOU“ in raid Artizanatul şi ceea ce ne (re)prezintă Aria populară­­ şi cînd este adevărată, cea artiza­nală — are o căutare mai mare decit oricînd. Este şi firesc in condiţiile în care o întreagă cultură porneşte sau se regăseşte în folclor, în marea şi unica noastra spiritualitate, populară. Este de datoria noastră să o cultivăm, să ne cinstim mileniile de istorie, să o re­­dăm nealterată lumii şi urmaşilor. Magazinul de arti­zanat, ca unul din mijlocitorii schimbului dintre arta populară şi cumpărător, ar trebui să constituie unul dintre puternicele şi autorizatele filtre în calea impos­turii, kitsch-ului, prostului gust, a contrafacerilor de tot felul. Reuşeşte să facă din acest comerţ un adevărat act de cultură, de educaţie? Se va vedea că (încă) în prea mică măsură. SE DISCUTĂ DE MULT In magazinul de artizanat, unitatea nr. 2, din Sfintu Gheorghe, ochii.Şi sînt furaţi de multitudinea obiecte­lor expuse în rafturi şi-n vitrine, de diversitatea lor. Tot soiul de produse artizanale, respectînd mai mult sau mai puţin elementul etnografic originii, se alătură unor obiecte rezultate prin materializarea imaginaţiei în­­doielnice ale unor „creatori de artă artizanală": un lea­găn pentru „păpuşile în miniatură", cîteva suporturi pentru fotografii, cu capetele încornorate ale unor po­sibili cerbi, cîteva plăci metalo-plastice, cîteva repro­duceri „estetice" în pai de­­ grîuleţ, sticlărie colorată şi pirogravuri. Reamintim că aceste „suveniruri" stau alături doar de obiecte care pot primi totuşi denumirea de ... artizanale, în această categorie intrînd îndeosebi ţesăturile şi cusăturile cu motive populare. Specificul judeţului îl afli doar în cîteva şervete decorative (ţe­­saturi cu aţesături) realizate de ARTA COVASNEI şi cîţiva metri de ţesături din Cernat. Găseşti, în schimb, cusături din Ciuc, ţesături din Ploieşti, ceramică din Tîrgu Mureş şi Miercurea Ciuc, feronerie din Braşov şi Ploieşti. Singurul lucru de preţ din acest magazin — dovadă că se poate folosi cu succes talentul meşterilor populari d­in judeţ — li constituie o masă şi trei scau­ne sculptate în elemente decorative originale. Vînză­­toarea Kis Irma, n-a putut să ne spună Insă, numele meşterului care le-a sculptat şi nici localitatea sau zona ce defineşte specificul elementelor decorative folosite, aspecte ce ar­ interesa precis un posibil cumpărător. N-am reuşit să descoperim în acest magazin frumoase­le obiecte din lemn sculptat — neapărat unicate — în­­tîlnite în desele expoziţii organizate de Centrul de Brigada de raid: D. MUREŞAN, I. NEGULICI, G. FLORESCU, I. DRAG­AN (Continuare in pag. a 6-a) . înaltă mindrie patriotică, vie satisfacţie şi totală adeziune !­1 faţă de strălucita solie de pace a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Conferinţa de la Helsinki pentru securitate şi cooperare in Europa La in­ iulie 11­75 — dată ce intră în istorie — a început, la Helsinki, Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Eu­ropa. Prezenţa la reuniunea la cel mai înalt nivel a reprezen­tanţilor celor 35 de state participante la Conferinţa general­­europeană, încununează o activitate laborioasă desfăşurată de-a lungul a aproape trei ani, conferind un plus de presti­giu conferinţei, o semnificaţie profundă. Însemnătatea isto­rică a adoptării şi consacrării intr-un cadru solemn a Actu­lui final al Conferinţei a fost subliniată in cuvîntările lor de toţi participanţii. Prezenţa la Helsinki a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, subliniază impor­tanţa pe care ţara noastră a acordat-o acestui eveniment, consacră politica de pace şi prietenie promovată consecvent (Continuare in pag. 4­5) MINERII D­ espre minerii Baraol­­tului, despre faptele lor de­­licjie pe frontul muncii, am scris de nenumărate ori. Am scris cu drag şi cu plăcere. Am scris iubindu-l în fiecare clipă. Am scris făcin­­du-i­i-i prieteni, reuşind să mă bucur de bucuriile lor, să-i Încurajez cind­ îi ajungea din urmă v­reun necaz. La Baraolt, in oraşul sub­­pămintean, printre rădăci­nile soarelui, printre mi­neri, printre aceşti oameni minunaţi. gindu:i­e ţi se RADI­­SEI EJAN (Continuare in pag. a 7-a) Omul cit trăieşte învaţă.«» Orice om este confruntat zilnic cu o multitudine de pro­bleme minore sau majore, personale sau ale colectivului în care lucrează. O parte sunt rezolvabile independent, altele reclamă sprijinul colectivului, al organizaţiei de­ partid. Apa­re, deci, normal ca fiecare co­­mitet sau orga­nizaţie de par­tid să aibă me­reu în obiectiv aceste „necunoscute" să nu aştepte apariţia lor, uneori tardivă pe masa biroului, ci­­să „foreze" în căutarea lor, printr-o permanentă legătură, cu membrii de partid, cu toţi oamenii muncii. Aceasta în­seamnă adevărata muncă de la om la om, aşa se conferă prestigiu activităţii organizaţi­ei de partid, biroului său. Toa­te acestea ne-au fost recon­firmate de constatările — une­ori contradictorii — surprinse ,,pe viu", în cadrul organiza­ţiei de partid a cooperativei Arta Covasnei din Intorsura Buzăului ş­i la comitetul de partid al întreprinderii de ţi­garete din Sfîntu Gheorghe. Cele mai frec­vente probleme cu care este confruntat bi­roul organizaţi­ei de partid de la Aria covasnei vizează crea­rea unor posibilităţi de muncă adecvate femeilor, înlesnirea transportului intre domiciliul cooperatoarelor şi sediu, crea­rea de spaţii de muncă unor ţesătoare. Rezolvările s-au do­vedit pe rit de simple, pe a- G. FLORESCU (Continuate in pag. 4—5)

Next