Cuvîntul Nou, decembrie 1975 (Anul 8, nr. 1333-1337)

1975-12-01 / nr. 1333

PENTRU CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII LA COTELE 1976-1980, PREVĂZUTE CINCINALUL a mici PREGĂTIRE A PriMCŢIII ANULUI 1976! Pe ordinea de zi a preocu­părilor colectivelor din indus­tria judeţului nostru, figurea­ză îndeplinirea şi depăşirea prevederilor din planul pe a­­cest an şi realizarea angaja­mentului cincinalului, printr-o sporită productivitate a mun­cii, cît şi pregătirea temeini­că a producţiei anului viitor. In perioada scurtă care a mai rămas pînă la încheierea a­­cestui an, ultimul din cinci­nalul 1971—1975, la înfăptui­rile de prestigiu de pînă a­­cum acţiunile întreprinse la nivelul fiecărei întreprinderi trebuie să fie subordonate în­deplinirii integrale a planului, atît valoric, cît şi fizic, inten­­sificîndu-se eforturile pentru sporirea productivităţii mun­cii, a producţiei, ridicarea­­ ca­lităţii şi reducerea costurilor produselor, depăşirea planului la sortimentele deosebit de importante pentru buna apro­vizionare a populaţiei şi pen­tru livrări suplimentare la ex­port. Prin rezultatele remar­cabile obţinute pînă acum de aproape toate întreprinderile industriale, se confirmă tradu­cerea în fapte de­ către fieca­re colectiv, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de cContinuare in pag. a 3-a) Bodo István de la I.M. Căpeni măsurînd conţinutul de gaze din mină însemnări Bazarul copiilor !a venit iarna. Zăpada 11 imaculată îmblăneş­te pămîntul, predes- Unind bogăţia recoltelor viitoare. Griul semănat de cu toamnă, învelit in scu­tecele iernii, aşteaptă ano­timpul fecioriei. A venit iarna şi bucu­ria copiilor s-a înmiit. Pă­puşile îmbrăcate in rochi­le de vară, dorm lingă ca­­lorifere, uitate de mămicu­­ţele lor. Ursuleţii de toate culorile, hibernează. Cami­oane, trenuri, pitici, toate jucăriile au rămas înzăpe­zite în dorul de zăpadă al copiilor. Săniuţele, patine­le şi schiurile au ajuns la mare preţ. Poate nici un alt anotimp nu­-i bucură așa de mult pe copii ca iarna. Zăpada­ îi atrage ca un magnet. Inventează jo­curi albe, uită de frig, de m­mcare, de ora la care trebuiau să fie acasă. Pînă și-n vis se joacă cu zăpa­da. Mulți, cei mai mulți trec nepăsători pe lingă RADU SELEJAN (Continuare în pag. 4—5) froletan din toate fante, uniti va ! La Fabrica de scaune ti­mplâreşti BENEFICIAR, CONSTRUCTORI - UN SINGUR ANGAJAMENT: o lună Înainte de termeni Lucrările de investiţii la Fabrica de scaune tiraplăreşti din oraşul în­­torsura Buzăului au avut un ritm alert din momentul atacării şi pina prin luna septembrie, cînd, faţă de plan, era un devans de aproape două luni. Au survenit ‘după aceea o serie de greu­tăţi — obiective şi rrr:::‘ 1 subiective — astfel că, la ora actu­ală, se înregistrea­ză chiar o mică restanţă. Dar, atit constructorul, cît şi instalatorul dau —________ ... — asigurări că, pi­na la sfîrşitul lunii decembrie, pla­nul pe acest an va fi realizat, iar în anul viitor vor fi luate măsuri pentru sincronizarea lucrărilor de construcţie cu cele de instalaţii-mon­­taj, astfel ca termenul de punere în funcţiune să fie devansat cu o lună de zile. Iată un angajament ce-i ono­rează, un angajament ce mobilizează la înzecirea eforturilor pentru pune­rea în funcţiune înainte de termen a primului obiectiv din cincinalul 1976—1980. De aceea, ne-am propus să analizăm împreună cu beneficia­rul modul cum sunt asigurate utila­jele necesare, astfel ca pe măsura sosirii lor sa fie montate, să se a­___________________sigure o corelare a --------------------------- termenelor con­tractate cu necesi­tățile de montaj. — Toate utilaje­le prevăzute in devize sunt con­tractate — ne spu­n-------------- ----- ne inginerul loan Arișanu. Urmare a refacerii devizelor, în vederea în­locuirii importului, au apărut un nu­măr de 21 de utilaje, unele din pro­ducţia de serie, altele urmînd să fie omologate şi asimilate în fabrica­ PREDA NIŢA (Continuare In pag. a 3-a) M 1 1­75 Nagy Magdolna şi Kovács Magdolna de la Secţia de mobila Tîrgu Secuiesc îşi depăşesc lunar cu 10 la su­tă sarcinile de plan. ntru­ L .­.ii ./v Organ al Comitetului judeţean al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL VIII. Nr. 1333, LUNI, 1 DECEMBRIE, 1975 8 PAGINI 50 BANI Brigada ziarului Preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi tova­răşa Elena Ceauşescu au plecat, joi dimineaţă, într-o vizită oficială de prietenie în Iran, la invitaţia Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Arya­­mehr şi Maiestăţii Sale Imperiale Farah Pahlavi şahbani a Iranului. In această vizită şeful statului român este însoţit de Ion Păţan, viceprim­­ministru al guvernului, ministrul comerţului exterior şi cooperării econo­mice internaţionale, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Ni­colae Doicaru şi Constantin Mitea, consilieri ai preşedintelui Republicii Socialiste România. La Palatul Niavaran au început, la 28 noiembrie, convorbirile oficia­le între preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr. Intr-o atmosferă de calda prietenie, de stimă şi deplină înţelegere ce caracterizează rela­ţiile dintre ţările noastre, raporturile personale dintre cei doi şefi de stat, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi Şahinşahul Mohammad Reza Pah­lavi Aryamehr au avut un schimb de vederi privind colaborarea romă­­no-iraniană, precum şi în legătură cu aspecte ale actualităţii politice internaţionale. Vineri la amiază, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au primit la Palatul Go­­lestan, pe Anfir Abbas Hoveyda, prim-ministru al Iranului şi pe Abbas Ali Khalatbari, ministrul afacerilor externe împreună cu sofia. In aceeaşi zi şeful statului român a primit în marea sală de ceremonii a Pala­tului Golestan pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Teheran. Cu acest prilej, şefii misiunilor diplomatice reprezentind un mare număr de state de pe toate continentele, au adus omagiul lor politicii de priete­nie şi colaborare promovate cu consecvenţă de România, activităţii pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu, consacrată înfăptuirii nobilelor idealuri ale umanității, aspirațiilor de pace şi progres ale popoarelor. 1 DECEMBRIE 1918 zi Înscrisă cu AUR în LITERE DE ISTORIA POPORULUI NOSTRU Sunt, în istoria unui popor, fapte şi evenimente, care, o­­dată cu scurgerea anilor, îşi sporesc semnificaţiile, se în­carcă cu noi valori sociale şi naţionale. Un asemenea eve­niment, înscris cu litere de aur în cartea neamului româ­nesc este şi actul de la 1 de­cembrie 1918 — formarea sta­tului naţional unitar român, încununare victorioasă, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ..luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe ale poporului român din NICOLAE MADAR (Continuare în pag. a 7-a) ( INFORMAŢII pentru dumneavoastr • Recent, in oraşul Sim­iu Gheorghe, pe strada Ciucului nr. 22, Cooperativa ,,Hărnicia" a deschis o unitate prestatoare de servicii, care închiriază diverse articole: echipamente pentru schi şi patinaj, aparate de radio, picu­­puri, magnetofoane etc. • Pînă la sfîrşitul anului sectoarele de imbuteliere a apelor minerale din cadrul Fabricii de­pline şi produse alimentare „Spicul" din Sfintu Gheorghe vor livra co­merţului 63.5 mil.600 litri de apă minerală • In perioada 18—22 noiembrie, la Casa agronomului din Arcuş s-a desfăşurat cursul anual cu şefii formaţiilor civile de pompieri din toate localită­ţile judeţului • De cîteva zile (Continuare in pag. a 6-a) Cu planul anual îndeplinit Harnicul colectiv de mun­că al fabricii mixte Local­­prod din Sfîntu Gheorghe, raportează îndeplinirea pla­nului la producţia mam­ă pe anul 1975, la data de 25 noiembrie a.c., angajindu-se, totodată, să realizeze pînă la finele acestui an o pro­ducţie suplimentară în va­loare de peste 9,5 milioa­ne lei. V.______________________________________/ Echipa de intervenţie con­dusă de BERTALAN KAI­MAN lucrînd la deszăpezi­rea drumului judeţean Foto: A. BARTHA „CUVINTUL NOU" In raid Excepţiile reci ale încălzirii centrale Consemnam, cu aproape două luni în urmă, faptul că I.J.G.C.L. presimţind parcă această iarnă timpurie şi grea, s-a pregătit, asigurînd cetăţenii, care locuiesc in blocuri că vor avea destulă căldură, destulă apă caldă, că frigul nu se va mai cuibări in apartamen­tele lor. Cu mici excepţii, semnele au fost de bun au­gur. Tîrziul toamnei ne-a prins destul de bine încăl­ziţi. Zăpada şi frigul, iarna, adică, la fel. Edilii ora­şului au mobilizat pe toţi factorii responsabili, după cum am aflat de la tovarăşul Zaharia Gheorghe, vi­­cepreşedinte al Consiliului popular al oraşului Sfintu Gheorghe, influenţînd astfel efectuarea ultimelor reme­dieri la instalaţiile de încălzire, la centralele termice. Dar, cum spuneam mai sus, există totuşi şi mici ex­cepţii, nedoritele excepţii. CITEVA EXCEPŢII Unele blocuri din cartierul Simeria­­ continuă să fie încălzite de mintuială, cum se intîmplă, bunăoară, cu blocul nr. 24 de pe strada Progresului. Acelaşi lucru se întimplă cu blocurile de pe străzile Viitorului şi Umbrei. Nici apartamentele din zona spitalului nu se pot lăuda că sunt în permanenţă încălzite în mod co­respunzător. Spre exemplu, în dimineaţa zilei de 28 noiembrie, caloriferele din apartamentele blocului nr. 2, strada Presei, erau reci. Şi tot în blocul doi apa cal­dă continuă să fie considerată evenimentul fericit al zilei, mai ales de la etajul patru în sus. ..Ştim, — ne-au spus cei de la I.J.G.C.L. — dar dacă mi­ se ridică presiunea în cazan, ce să facem ?“. Supărarea locatarilor este cu atit mai mare, cu cît, deşi nu be­neficiază de apă caldă, lunar sunt buni de ... plată ! Iată ce ne-a relatat despre ,,excepţii“, tovarăşul Horia Dărăbăneanu, responsabilul blocului 7, de pe strada Viitorului: ,,Programul recent afişat, privind apa caldă, R. BRÃDEANU, HORIA C. DELIU, C. NIŢU (Continuare în pag. a 6-a)

Next