Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)

1978-03-01 / nr. 1902

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 1902, MIERCURI, 1 MARTIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI ÎNCEPÎND DE ASTĂZI Retribuţii majorate pentru noi categorii de oameni ai muncii Se află în plină desfăşurare acţiunea de majorare a retribuţiei personalului muncitor,­ ea reflectînd pregnant politica partidului nos­tru de ridicare continuă, pe măsura dezvol­tării economiei, a standardului de viaţă al întregului popor, preocuparea pentru perfec­ţionarea formelor de repartiţie, pentru lega­rea tot mai strînsă a veniturilor fiecărui membru al societăţii de rezultatele obţinute în producţie, în activitatea socială. Conform Decretului privind ree­şalonarea pe ramuri şi activităţi a majorării retribuţiei pentru etapa I — 1­)78, începînd de astăzi, 1 martie, vor beneficia de sporirea retribuţiei, cu 1—4 luni mai devreme, peste 200 mii de oameni ai muncii din industria materialelor de construcţii, industria energiei electrice, in­dustria poligrafică, industria celulozei şi hîr­­tiei. Oamenii muncii din aceste ramuri, cu vechi tradiţii, cu un rol de seamă în susţi­nerea dinamismului economiei noastre naţio­nale, vor­ beneficia, şi prin devansul de timp mai sus-amintit, de însemnate venituri su­plimentare. Pe cele patru ramuri, creşterea medie variază între 16,1 şi 17,4 la sută. A­­vînd in vedere necesitatea de a îmbunătăţi retribuirea maiştrilor, corespunzător robului spor­it al acestora în organizarea şi conduce­rea procesului de producţie, o mare parte din maiştrii care îşi desfăşoară activitatea în in­dustria cimentului, în industria poligrafică şi în industria celulozei şi hîrtiei beneficiază de acordarea în plus a unei clase, în cazul mai­ştrilor cimentişti adăugîndu-se două clase. Dar“ să luăm doar două exe­mple edifica­toare: ELECTRICIAN EXPLOATARE CENTRA­LE ŞI STAŢII ELECTRICE CATEGORIA A 6-a, TREAPTA A III-a. Retribuţia actuală: 2020 Iei; Retribuţia majorată: 2366 Iei. (Continuare în pag. 2—3) FAŢĂ-N FAŢĂ: C.A.P. ZAGON ŞI C.A.P. PĂPĂUŢI Condiţ­i­i identice — rezultate Şi în anul trecut, între re­zultatele obţinute de cele două cooperative agricole de pro­ducţie din comuna Zagon au existat mari diferenţe. Semni­ficativ este modul de realiza­re a planului de livrări la fondul de stat. In timp ce la Cooperativa agricolă de pro­ducţie din Păpăuţi, planul la principalele produse a fost realizat şi depăşit, la Zagon, cu excepţia griului, la nici un produs livrările nu au atins nivelul planului. Spre exem­plu, la lapte, la Zagon, restan­ţele depăşesc 500 hectolitri, ■iar la Păpăuţi s-au obţinut peste cota planificată 400 deosebite hectolitri. Cooperativa din Za­gon nu a reuşit să îndepli­nească planul nici la livrări­le de cartofi, orzoaică, carne etc., fapt ce a determinat în­cheierea anului cu o situaţie economico-financiară necores­punzătoare, în schimb, la Pă­păuţi s-au livrat la fondul de stat cantităţile de produse agroalimentare planificate, s-au obţinut venituri mari ce au condus la îmbunătăţirea si­tuaţiei financiare. Trebuie precizat că, în ace­leaşi condiţii de climă şi sol, producţiile obţinute la C.A.P. (Continuare în pag. 2—3) SĂRBĂTORIRE Nu de mult, la clubul Casei orăşeneşti de cultură din Tîrgu Secuiesc s-a des­făşurat o festivitate cu un caracter deosebit. Organiza­toare n-a fost, cum s-ar putea crede, casa de cultu­ră, ci comitetul de partid, organizaţia sindicală şi con­siliul oamenilor muncii de la secţia din localitate a I.J.G.C.L. Caracterul inedit era dat de persoanele ce formau obiectul atenţiei ce­lor prezenţi: oameni frun­taşi în producţie. Erau de GABRIEL FLORESCU (Continuare în pag. 2—3) • Poşta centrală din Sfîntu Gheorghe, ca dealt­fel toate oficiile din județ sunt în această perioadă a­­provizionate cu felicitări de 8 martie. • Amatorilor de sport le facem cunoscut­e că la cen­trele de difuzare a presei s-a pus în vînzare „Alma­nahul Sport '78“ cu un bo­gat și variat material pri­vind activitatea de educa­ţie fizică şi sport din anul care a trecut pe plan in­tern şi internaţional, în ce­le 208 pagini colaborează cei mai buni cronicari sportivi şi scriitori iubitori de sport, totul însoţit de fotografii color. IN PAG. 2 — 3. CUVÎNTUL NOU PENTRU TINERET IN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII Punctele de documentare politico-ideologică — forme eficiente ale muncii de propagandă Exigenţele tot mai mari, de ordin calitativ puse în faţa în­­văţămîntului politico-ideologic de partid în acest an de stu­diu, menite să ducă la spori­rea eficienţei lui, adică la o mai rodnică aplicare a politi­cii partidului în toate dome­niile de activitate, a implicat din partea organelor, şi orga­nizaţiilor de partid din între­prinderile şi instituţiile din judeţ luarea unui ansamblu de măsuri corespunzătoare ca­re să asigure o bună desfă­şurare a acestei forme impor­tante de formare a conştiinţei socialiste. Cum era şi firesc în acest ansamblu de măsuri un loc bine definit l-a ocu­pat amenajarea şi reactuali­zarea punctului de documen­tare politico-ideologică­ şi cul­l­tural-educativă, cu noi mate­riale şi publicaţii, îmbogăţirea fondului de carte politică e­­xistent, a filmotecii şi fono­tecii, completarea fişierului IOAN NEGI­LICT (Continuare în pag. a 4-a) - CARNET DE REPORTER -Fapte din „Minerii de la Baraolt, de­taşaţi la noi au executat deja un­­plan înclinat pentru des­chiderea minei Tehomir şi lucrează acum la săparea ga­leriei principale de transport. Au dovedit că sunt meseriaşi foarte pricepuţi, disciplinaţi, adevărate exemple pentru mi­nerii noştri. Trebuie să re­marc, de asemenea, calitatea bună a lucrărilor miniere exe­­xecutate fie ei pina în prezent, deşi au trecut prin mari greu­tăţi în ce priveşte tectonica rocilor pe care le-au străbă­tut". Sunt cuvintele tovarăşu­lui inginer Huidu Emil, direc­torul întreprinderii miniere Jilţ, din judeţul Gorj. Dar, despre ce este vorba, începînd cu luna iulie anul trecut, o brigadă de mineri de adîncuri la întreprinderea minieră Că­­peni, munceşte la deschiderea unei mine noi, a minei Teho­mir, aparţinînd întreprinderii miniere Jilţ, din judeţul Gorj,­­mină care, în acest an, va tre­bui să intre în funcţiune, adi­că, din abatajele căreia va trebui scos cărbune. Minerii de la Baraolt s-au angajat să execute 2.000 metri liniari de lucrări de deschidere şi pre­gătire, ajutîndu-i astfel pe ortacii lor din Jilţ. „Ca şi acasă, în “minele noastre de la Baraolt, minerii noştri au dat dovadă de o înaltă conştiinţă muncitoreas­că, desfăşurînd o activitate RADU SELEJAN (Continuare în pag. 2-3) O SĂPTĂMÎNĂ O TEMA - CĂMINELE PENTRU TINERET -Accesorii pentru viaţa Se spune că „aşa cum îţi aşterni, aşa vei dormi“, în cazul căminelor pentru tine­ret însă, vechea zicală ar pu­tea fi readaptată în sensul că, aşa cum au fost ele „aşternu­te“ tinerilor de către proiec­tanţi, constructori şi cei căro­ra ie aparţin, aşa trebuie să trăiască cei ce locuiesc aici. Dar să exemplificăm. Bucătăriile. Orice tînăr, ar dori din cînd ,în cind­ să-şi în­călzească, dacă nu chiar să-şi gătească, o mîncare caldă, să-şi facă un ceai sau o cafea. In majoritatea căminelor vi­zitate, bucătăriile lipsesc, cu toate că ar fi suficiente cel puţin cite una pe etaj. Nici măcar în căminele în care lo­cuiesc fete — am numit cele aparţinînd de I.A.E.A.M.E. şi Secţia de scule din Sfîntu Gheorghe — n-am întîlnit a­­ceastă dependinţă absolut ne­cesară. Am discutat pretutin­deni cu mai mulţi tineri a­­ceastă lacună. Părerile au fost unanime: da, o cameră afec­tată pentru bucătărie ne-ar prinde bine. Singura excepţie de la această „regulă" am în­­tîlnit-o la căminul pentru ti­neret aparţinînd Trustului de construcţii industriale Bra­şov (dealtfel, acest cămin va mai reveni adesea­­printre ex­cepţiile pozitive...). Aici exis­­tă la fiecare nivel cite o bu­cătărie cu instalaţiile minime strict necesare. Tot aici aveam să surprindem un aspect cit se poate de semnificativ: pe pereţi, în locuri vizibile, se găseau nişte reţete culinare decupate din diferite ziare și reviste. GABRIEL FLOR­ESC­U 'Continuare în pag 2—3)­ ­&V / E datoria noastră de oameni, de educatori — Spune-mi Peter, un tată poate fi şi rău? — Sigur că da. Cred că şi tatăl meu este rău... — Crezi sau ştii? — Şi una şi alta. De fapt nu l-am văzut niciodată, deşi sunt băiat mare. Am aproape . 11 ani. —Unde e tatăl tău, acum ? — Undeva, aici în judeţ. A­­casă nu prea vorbim despre el. Cred că nici el nu se gîn­­deşte la noi, pentru că nu ne tri­mite nimic niciodată. Nici nu avem nevoie, dar de la un tată... ai putea aştepta. Măcar o felicitare de ziua naşterii sau la sărbători. Peter — nu-i dau numele adevărat şi întreg din motive lesne de înţeles — este­ elev la Şcoala generală nr. 7 din Sfîntu Gheorghe. Ni se spune de către directorul şcolii, pro­fesorul Kutasi László, că este unul dintre cei mai capabili elevi, un copil deosebit de in­teligent, de o mare sensibili­tate. în ultimul timp însă, a început să devină un copil „problemă". Nu mai învaţă ca înainte, lipseşte de acasă cu zilele. De cîteva ori mama sa l-a găsit, seara tîrziu dor­mind într-o uscătorie din blo­cul vecin. — Am discutat cu mama lui, ne spune directorul școlii. Nu știe care e cauza acestei schimbări în rău a copilului. E îngrijorată, şi­­pe bună drep­tate. Ştiu că îi oferă cele mai bune condiţii de viaţă. Zilele trecute l-am chemat la mine şi am stat de vorbă cu el. Ca doi oameni mari. Mi-a promis în modul cel mai se­rios că va redeveni cel care DAN MANOLACTIESCTI (Continuare în pag. 2­3)

Next