Cuvîntul Nou, martie 1978 (Anul 11, nr. 1902-1928)
1978-03-01 / nr. 1902
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 1902, MIERCURI, 1 MARTIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI ÎNCEPÎND DE ASTĂZI Retribuţii majorate pentru noi categorii de oameni ai muncii Se află în plină desfăşurare acţiunea de majorare a retribuţiei personalului muncitor, ea reflectînd pregnant politica partidului nostru de ridicare continuă, pe măsura dezvoltării economiei, a standardului de viaţă al întregului popor, preocuparea pentru perfecţionarea formelor de repartiţie, pentru legarea tot mai strînsă a veniturilor fiecărui membru al societăţii de rezultatele obţinute în producţie, în activitatea socială. Conform Decretului privind reeşalonarea pe ramuri şi activităţi a majorării retribuţiei pentru etapa I — 1)78, începînd de astăzi, 1 martie, vor beneficia de sporirea retribuţiei, cu 1—4 luni mai devreme, peste 200 mii de oameni ai muncii din industria materialelor de construcţii, industria energiei electrice, industria poligrafică, industria celulozei şi hîrtiei. Oamenii muncii din aceste ramuri, cu vechi tradiţii, cu un rol de seamă în susţinerea dinamismului economiei noastre naţionale, vor beneficia, şi prin devansul de timp mai sus-amintit, de însemnate venituri suplimentare. Pe cele patru ramuri, creşterea medie variază între 16,1 şi 17,4 la sută. Avînd in vedere necesitatea de a îmbunătăţi retribuirea maiştrilor, corespunzător robului sporit al acestora în organizarea şi conducerea procesului de producţie, o mare parte din maiştrii care îşi desfăşoară activitatea în industria cimentului, în industria poligrafică şi în industria celulozei şi hîrtiei beneficiază de acordarea în plus a unei clase, în cazul maiştrilor cimentişti adăugîndu-se două clase. Dar“ să luăm doar două exemple edificatoare: ELECTRICIAN EXPLOATARE CENTRALE ŞI STAŢII ELECTRICE CATEGORIA A 6-a, TREAPTA A III-a. Retribuţia actuală: 2020 Iei; Retribuţia majorată: 2366 Iei. (Continuare în pag. 2—3) FAŢĂ-N FAŢĂ: C.A.P. ZAGON ŞI C.A.P. PĂPĂUŢI Condiţii identice — rezultate Şi în anul trecut, între rezultatele obţinute de cele două cooperative agricole de producţie din comuna Zagon au existat mari diferenţe. Semnificativ este modul de realizare a planului de livrări la fondul de stat. In timp ce la Cooperativa agricolă de producţie din Păpăuţi, planul la principalele produse a fost realizat şi depăşit, la Zagon, cu excepţia griului, la nici un produs livrările nu au atins nivelul planului. Spre exemplu, la lapte, la Zagon, restanţele depăşesc 500 hectolitri, ■iar la Păpăuţi s-au obţinut peste cota planificată 400 deosebite hectolitri. Cooperativa din Zagon nu a reuşit să îndeplinească planul nici la livrările de cartofi, orzoaică, carne etc., fapt ce a determinat încheierea anului cu o situaţie economico-financiară necorespunzătoare, în schimb, la Păpăuţi s-au livrat la fondul de stat cantităţile de produse agroalimentare planificate, s-au obţinut venituri mari ce au condus la îmbunătăţirea situaţiei financiare. Trebuie precizat că, în aceleaşi condiţii de climă şi sol, producţiile obţinute la C.A.P. (Continuare în pag. 2—3) SĂRBĂTORIRE Nu de mult, la clubul Casei orăşeneşti de cultură din Tîrgu Secuiesc s-a desfăşurat o festivitate cu un caracter deosebit. Organizatoare n-a fost, cum s-ar putea crede, casa de cultură, ci comitetul de partid, organizaţia sindicală şi consiliul oamenilor muncii de la secţia din localitate a I.J.G.C.L. Caracterul inedit era dat de persoanele ce formau obiectul atenţiei celor prezenţi: oameni fruntaşi în producţie. Erau de GABRIEL FLORESCU (Continuare în pag. 2—3) • Poşta centrală din Sfîntu Gheorghe, ca dealtfel toate oficiile din județ sunt în această perioadă aprovizionate cu felicitări de 8 martie. • Amatorilor de sport le facem cunoscute că la centrele de difuzare a presei s-a pus în vînzare „Almanahul Sport '78“ cu un bogat și variat material privind activitatea de educaţie fizică şi sport din anul care a trecut pe plan intern şi internaţional, în cele 208 pagini colaborează cei mai buni cronicari sportivi şi scriitori iubitori de sport, totul însoţit de fotografii color. IN PAG. 2 — 3. CUVÎNTUL NOU PENTRU TINERET IN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII Punctele de documentare politico-ideologică — forme eficiente ale muncii de propagandă Exigenţele tot mai mari, de ordin calitativ puse în faţa învăţămîntului politico-ideologic de partid în acest an de studiu, menite să ducă la sporirea eficienţei lui, adică la o mai rodnică aplicare a politicii partidului în toate domeniile de activitate, a implicat din partea organelor, şi organizaţiilor de partid din întreprinderile şi instituţiile din judeţ luarea unui ansamblu de măsuri corespunzătoare care să asigure o bună desfăşurare a acestei forme importante de formare a conştiinţei socialiste. Cum era şi firesc în acest ansamblu de măsuri un loc bine definit l-a ocupat amenajarea şi reactualizarea punctului de documentare politico-ideologică şi culltural-educativă, cu noi materiale şi publicaţii, îmbogăţirea fondului de carte politică existent, a filmotecii şi fonotecii, completarea fişierului IOAN NEGILICT (Continuare în pag. a 4-a) - CARNET DE REPORTER -Fapte din „Minerii de la Baraolt, detaşaţi la noi au executat deja unplan înclinat pentru deschiderea minei Tehomir şi lucrează acum la săparea galeriei principale de transport. Au dovedit că sunt meseriaşi foarte pricepuţi, disciplinaţi, adevărate exemple pentru minerii noştri. Trebuie să remarc, de asemenea, calitatea bună a lucrărilor miniere exexecutate fie ei pina în prezent, deşi au trecut prin mari greutăţi în ce priveşte tectonica rocilor pe care le-au străbătut". Sunt cuvintele tovarăşului inginer Huidu Emil, directorul întreprinderii miniere Jilţ, din judeţul Gorj. Dar, despre ce este vorba, începînd cu luna iulie anul trecut, o brigadă de mineri de adîncuri la întreprinderea minieră Căpeni, munceşte la deschiderea unei mine noi, a minei Tehomir, aparţinînd întreprinderii miniere Jilţ, din judeţul Gorj,mină care, în acest an, va trebui să intre în funcţiune, adică, din abatajele căreia va trebui scos cărbune. Minerii de la Baraolt s-au angajat să execute 2.000 metri liniari de lucrări de deschidere şi pregătire, ajutîndu-i astfel pe ortacii lor din Jilţ. „Ca şi acasă, în “minele noastre de la Baraolt, minerii noştri au dat dovadă de o înaltă conştiinţă muncitorească, desfăşurînd o activitate RADU SELEJAN (Continuare în pag. 2-3) O SĂPTĂMÎNĂ O TEMA - CĂMINELE PENTRU TINERET -Accesorii pentru viaţa Se spune că „aşa cum îţi aşterni, aşa vei dormi“, în cazul căminelor pentru tineret însă, vechea zicală ar putea fi readaptată în sensul că, aşa cum au fost ele „aşternute“ tinerilor de către proiectanţi, constructori şi cei cărora ie aparţin, aşa trebuie să trăiască cei ce locuiesc aici. Dar să exemplificăm. Bucătăriile. Orice tînăr, ar dori din cînd ,în cind să-şi încălzească, dacă nu chiar să-şi gătească, o mîncare caldă, să-şi facă un ceai sau o cafea. In majoritatea căminelor vizitate, bucătăriile lipsesc, cu toate că ar fi suficiente cel puţin cite una pe etaj. Nici măcar în căminele în care locuiesc fete — am numit cele aparţinînd de I.A.E.A.M.E. şi Secţia de scule din Sfîntu Gheorghe — n-am întîlnit această dependinţă absolut necesară. Am discutat pretutindeni cu mai mulţi tineri această lacună. Părerile au fost unanime: da, o cameră afectată pentru bucătărie ne-ar prinde bine. Singura excepţie de la această „regulă" am întîlnit-o la căminul pentru tineret aparţinînd Trustului de construcţii industriale Braşov (dealtfel, acest cămin va mai reveni adeseaprintre excepţiile pozitive...). Aici există la fiecare nivel cite o bucătărie cu instalaţiile minime strict necesare. Tot aici aveam să surprindem un aspect cit se poate de semnificativ: pe pereţi, în locuri vizibile, se găseau nişte reţete culinare decupate din diferite ziare și reviste. GABRIEL FLORESCU 'Continuare în pag 2—3) &V / E datoria noastră de oameni, de educatori — Spune-mi Peter, un tată poate fi şi rău? — Sigur că da. Cred că şi tatăl meu este rău... — Crezi sau ştii? — Şi una şi alta. De fapt nu l-am văzut niciodată, deşi sunt băiat mare. Am aproape . 11 ani. —Unde e tatăl tău, acum ? — Undeva, aici în judeţ. Acasă nu prea vorbim despre el. Cred că nici el nu se gîndeşte la noi, pentru că nu ne trimite nimic niciodată. Nici nu avem nevoie, dar de la un tată... ai putea aştepta. Măcar o felicitare de ziua naşterii sau la sărbători. Peter — nu-i dau numele adevărat şi întreg din motive lesne de înţeles — este elev la Şcoala generală nr. 7 din Sfîntu Gheorghe. Ni se spune de către directorul şcolii, profesorul Kutasi László, că este unul dintre cei mai capabili elevi, un copil deosebit de inteligent, de o mare sensibilitate. în ultimul timp însă, a început să devină un copil „problemă". Nu mai învaţă ca înainte, lipseşte de acasă cu zilele. De cîteva ori mama sa l-a găsit, seara tîrziu dormind într-o uscătorie din blocul vecin. — Am discutat cu mama lui, ne spune directorul școlii. Nu știe care e cauza acestei schimbări în rău a copilului. E îngrijorată, şipe bună dreptate. Ştiu că îi oferă cele mai bune condiţii de viaţă. Zilele trecute l-am chemat la mine şi am stat de vorbă cu el. Ca doi oameni mari. Mi-a promis în modul cel mai serios că va redeveni cel care DAN MANOLACTIESCTI (Continuare în pag. 23)