Cuvîntul Nou, septembrie 1978 (Anul 11, nr. 2058-2083)

1978-09-01 / nr. 2058

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XI, Nr. 2058, VINERI, 1 SEPTEMBRIE, 1978 4 PAGINI, 30 BANI Participare directă a oamenilor muncii la conducerea întreprinderii Prin instaurarea relaţiilor de producţie socialiste, a proprietăţii socialiste asupra mijloacelor de producţie, oa­menii muncii au dobîndit o dublă calitate: de producători ai bunurilor materiale şi de proprietari ai mijloacelor de pro­ducţie. Realizarea în practică a acestor atribute formează mecanismul de înfăptuire a democraţiei economice — parte componentă a democraţiei socialiste. La Plenara C.C. al P.C.R. din martie a.c., secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia: „Odată cu instituţio­­nalizarea adunărilor generale a crescut şi mai mult rolul maselor de oameni ai muncii în conducerea unităţilor eco­­nomico-sociale, s-a dezvoltat democraţia muncitorească, de­mocraţia socialistă, în general“. Ca urmare, adunările generale care s-au desfăşurat în întreprinderile industriale, de construcţii, transport, comerţ şi prestări de servicii, au constituit cadrul organizatoric a­­decvat exercitării controlului asupra activităţii desfăşurate de consiliile oamenilor muncii, de adoptare a unor măsuri care să asigure îndeplinirea în continuare, în cele mai bune condiţii, a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. VASILICA BOANCA 'Continuare In pag. 2—3) Expoziţia de taurine din rasa „Bălţata românească“ In cursul lunii septembrie, Direcţia generală pentru agri­cultură şi industrie alimenta­ră a judeţului nostru organi­zează la Complexul de pe pă­şunea Fortyogo — Tîrgu Se­cuiesc o mare Expoziţie de taurine din rasa „Bălţata ro­mânească". La expoziţie vor participa cooperative agricole de producţie, întreprinderi a­­gricole de stat, asociaţii de creşterea animalelor, precum şi crescători individuali. Ini­ţiativa organizării unei ase­menea expoziţii este bineve­nită, revitalizînd o veche tra­diţie a acestor meleaguri, mai ales că bazinul intramontan al Carpaţilor de curbură a fost unul din leagănele for­mării acestei valoroase rase de taurine care este „Bălţata românească". Această rasă, fără pretenţii deosebite de furajare şi întreţinere, este a­­daptată perfect condiţiilor de relief şi climă, animalele din rasa „Bălţata românească“ din judeţul nostru sunt pretabile oricărui sistem de creştere, recomandîndu-se prin rezul­tatele de producţie ca anima­lele cele mai bune pentru creşterea in mica gospodărie. Expoziţia are ca principal scop evaluarea stadiului­­atins în dezvoltarea şi progresul rasei, mai ales că, în ultimii ani în judeţul nostru s-a în­treprins un amplu program de măsuri pentru ameliorarea raselor, materializat în spo­rirea producţiilor animaliere. Totodată, se vor evidenţia cele mai productive animale, cu un înalt potenţial genetic, animale ce constituie un va­loros nucleu în vederea ame­liorării rasei. Crescătorii de animale, ca­re vor prezenta cele mai va­loroase animale vor primi di­plome, precum şi premii acor­date de Direcţia generală pen­tru agricultură şi industrie alimentară. Totodată, vor a­­corda premii şi întreprinderi­le contractante — I.I.L. şi I.I.C. De asemenea, toţi cres­cătorii care vor prezenta ani­male la expoziţie vor primi un premiu de participare în obiecte necesare gospodăriei. Se vor acorda premii pe di­ferite categorii de animale : vaci de lapte primipare, vaci de lapte m­ultipare, juninci, viţele de reproducţie 12—18 luni şi 6—12 luni, tăuraşi de prăsilă, tăuraşi de îngrăşat în sistem industrial şi în sistem gospodăresc. Premiile ce se vor acorda variază între 6000 D. TOMA Continuare In pag. 2—3) PRODUSE NOI Unităţile cooperaţiei meşte­şugăreşti din judeţul Covas­na au pregătit pentru anul viitor numeroase produse noi, multe dintre ele fiind prezen­te şi la al IX-lea Tîrg al bu­nurilor de consum, expuse în stand propriu. In expoziţia deschisă la Casa de cultură din oraşul Covasna, Coopera­tiva „Avintul“ din localitate prezintă pe lingă noile mo­dele de ţesături frontespita şi două noi garnituri de mobilă de bucătărie — Practic şi Farmec. In domeniul artiza­natului „Arta Covasnei“ se va prezenta la contractările din luna septembrie cu 28 modele ţesături cu ațesături iar Deservirea Baraolt cu 15 modele ţesături cu alesături tip secuiesc. (N.P.) Parchetul de exploatare Crasna-Nemți, In imagine încărcarea mecanizată a buştenilor Blocuri noi in zona gării din o­­raşul Sfîntu Gheorghe. Foto: A. B ARTI­­A ÎN ORGANIZAȚIILE DE BAZA DE LA O.I.F.P.C.A. SFÎNTU GHEORGHE Preocupare constanta pentru sporirea rolului conducător al partidului Răspindirea pe întreg teri­toriul judeţului a şantierelor și punctelor de lucru ale O.I.F.P.C.A. creează unele pro­bleme atît pentru organiza­ţiile de partid, cit şi pentru conducerea unităţii. Specifi­citatea dictată de o situaţie de fapt, care ţine de organi­zarea acestei unităţi a consti­tuit o problemă mai dificilă in perioada de început. A­­cum lucrurile au intrat pe fă­gaşul normal, datorită instau­rării în acest colectiv a unei concepţii juste despre necesi­tatea întăririi rolului condu­cător al partidului, concepţie care are implicaţii directe în realizarea sarcinilor de plan, în bunul mers al întregii activi­tăţi. Despre modul în care s-a înţeles această necesitate, des­pre felul cum s-a­­ organizat comuniştii de la O.I.F.P.C.A. discutăm cu tovarăşul Sánta Árpád, secretarul organizaţiei de bază. „Suntem­ 64 de comunişti în organizaţia de bază. Cu alte cuvinte, 30 la sută din oame­nii muncii de la O.I.F.P.C.A. fac parte din organizaţia de partid. Numai în ultimii doi ani am primit 25 de noi mem­bri. Zece dintre tovarăşii noş­tri de muncă au intrat în rîn­­dul partidului în acest an şi preconizăm ca pînă la sfîrşitul anului să mai facem cîteva primiri. Peste 50 dintre comu- DAN MANOLACHESCU Continuare în pag 2 -3) O copertă fără conţinut ce lasă loc unei erate şi un epilog ce se cere scris Imaginaţi-vă o bucătărie şi alături, firesc, o cămară, dar nu una cum sintem­ îndeobşte obişnuiţi să o vedem, ci una cu rafturi goale sau aproa­pe goale. Lăsînd mai departe frîu liber imaginaţiei, inchipuiţi-vă cam ce-ar putea face o gospodină intr-un ase­menea caz? Un hîtru ar re­plica: ar merge la „Gospodi­na!“ Sigur, soluţia ar fi via­bilă, însă, diversitatea meniu­lui ar fi extrem de redusă. Dar nu despre bucătării şi cămări dorim să scriem, su­biectul fiind extrem de depăr­tat de acestea: bibliotecile teh­nice din întreprinderi­­Com­paraţia de la începutul arti­colului ne-a fost sugerată în­tr-un fel de situaţia unor bi­blioteci de întreprindere din Sfîntu Gheorghe. La I.M.A.S.A., interlocutor pe această temă ne-a fost inginerul Istók Albert, res­ponsabilul bibliotecii: — Tot ceea ce avem in pre­zent în bibliotecă reprezintă „moştenirea“ de la fostul Lo­­cal-prod. Cum profilul nostru diferă total de cel al fostului stăpin, este lesne de dedus că ea nu ne ajută prea mult. De-abia de acum in colo ne vom putea înzestra şi noi. GABRIEL FLORESCU Continuare In pag . 3) CĂMINUL CULTURAL ŞI REALITĂŢILE COMUNEI Pentru o concepere diversă, elastică a actului educativ Cu cîţiva ani în urmă la Zagon s-a pripăşit un fel de negustor, un bişniţar, mai bi­ne zis, care, dîndu-şi aere de colecţionar de obiecte cu va­loare istorică în scopuri mu­zeistice, a „ras“ tot ceea ce a găsit în cale, umplînd o ma­şină cu obiecte de mare va­loare. întîmplarea mi-a fost povestită de un sătean care i-a dat două ceasuri de pere­te foarte vechi, din lemn („e vorba de ceasuri care nu au nimic, dar absolut nimic, nici măcar un şurub din metal), în marea naivitate şi deose­bita lui cumsecădenie omul nostru nu i-a cerut bişniţaru­lui nici un ban. Ba, mai mult, l-a mai şi omenit cu cîteva pahare de pălincă! Am relatat această întîm­­plare pentru a argumenta i­­deea potrivit căreia căminul cultural are datoria de a nn- IOAN DRAGAN Continuare in pag. 2—3) 9 La Oficiul stării civi­le al Consiliului popular al oraşului Sfintu Gheor­ghe s-au înregistrat de la începutul anului şi pînă la data de 31 august 1232 de nou-născuţi şi s-au ofi­ciat 405 căsătorii, din care numai în luna trecută 104 , între 17 şi 23 septem­brie, are loc­­ tradiţionala Săptămină a Crucii Roșii, care se va desfășura, în acest an, sub genericul (Continuare în pag. 2—3)

Next