Cuvîntul Nou, martie 1979 (Anul 12, nr. 2212-2238)

1979-03-01 / nr. 2212

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XII, Nr. 2212, JOI, 1 MARTIE, 1979 4 PAGINI, 30 BANI PLATFORMA DE PREINDUSTRIALIZARE A U.F.E.T. INTORSURA BUZĂULUI MECANIZAREA OPERAŢIILOR MUME­I ELIMINAREA EFORTURILOR FIZICE începînd cu luna ianuarie a.c., la întorsura Buzăului, în cadrul U.F.E.T. a intrat în funcţiune platforma de prein­­dustrializare. Pentru început cîteva avantaje oferite de a­­cest obiectiv: în luna ianuarie indicele de derulaj — din to­tal buşteni de fag — a crescut faţă de planul de 21 la sută, la 2­­ la sută, iar în luna fe­bruarie la 27 la sută — numai pentru Sectorul de exploatare Floroaia; creşterea productivi­tăţii muncii pe un muncitor cu 2,9 mc. buşteni faţă de nivelul realizat în platformele primare (la pădure); sporirea indicelui de utilizare a masei lemnoase (în total masă lem­noasă) la 89—90 '» suta; pen­tru restul masei lemnoase (de 10 la sută) se organizează un şantier de mangalizare (lungă platformă); se reduc cheltuie­lile de transport, creşte ponde­rea produselor de calitate su­perioară — derulaj celuloză, se elimină despicatul manual etc. Această platformă de pre­­industrializare asigură şi un flux continuu în­ prelucrarea primară, fiind legată de fa­brica de cherestea şi de depo­zit. La recenta adunare gene­rală a oamenilor muncii au fost ridicate o serie de pro­bleme, pe care încercăm să le trecem în revistă, reprezen­­tând, în acelaşi timp, un apel la unele colective de muncă, pentru a sprijini finalizarea, amenajării platformei şi reali­zarea parametrilor proiectaţi. Este vorba de necesitatea ca Trustul de construcţii forestie­re din Braşov să execute­­ inte­gral asfaltarea la blocuri (e­­xecutată circa 10 la sută), ime­diat ce timpul o va permite. Pentru a elimina efortul fizic se solicită colectivului I.U.P.S. Vatra Dornei să devanseze în măsura posibilităților livrarea transportoarelor pentru lobde (termen contractual trimestrul II a.c.), colectivului de la MIȚA PREDA (Continuare In pag. 2—3) ÎN ACEST NUMĂR , PROGRAMUL TV. (în pag. 2-3) SPOR­T (In pag.­­ 4 a) INVESTIȚII "79 Colaborarea constructor-beneficiar — garanție a executării în termen a obiectivelor agrozootehnice în acest an. colectivului de muncă de la Oficiul de îmbu­nătățiri funciare, proiectare și construcții în agricultură îi re­vin sarcini mari în finalizarea unor importante obiective de investiţii, mai ales în ce pri­veşte dezvoltarea bazei tehni­­co-materiale a zootehniei. Du­pă cum ne-a precizat tovară­şul inginer Nicolae Toma, di­rectorul O.I.F.P.C.A., în acest an se vor începe lucrările la construcţia unor grajduri în cooperativele agricole de pro­ducţie din Sînzieni, Tîrgu Se­cuiesc, Ghelinţa, se v­a sistema­tiza centrul gospodăresc la Ghelinţa, se va extinde Com­plexul de îngrăşare a tinere­ U. TOMA (Continuare în pag. 2—3) Sentimentul de primăvară N­ imic mai stenic decit sentimentul de pri­măvară. Bucurii pure ca albul ghioceilor — covor sub ru­gina frunzelor trecute — a­­cit oferă liniștea cenușie a lunilor de iarnă; schimbăm decorul uitînd dezinvolt ză­pezile de peste an, privind din ce in ce mai des adin-D-TRV MANOLACHESCU (Continuare în pag. 2—3) • Mâine, 2 martie, la ora 13, la Liceul industrial nr. 2 din oraşul Tirgu Secuiesc are loc o dezbatere pe tema Rolul şi locul inginerului şi maistrului-instructor în în­drumarea elevilor privind conceperea şi executarea lucrării practice pentru ba­calaureat, condusă de ingi­ner Elena Gu­şu şi de mais­trul Martiri Ioan. • Duminică, de la ora 10, în Sala sporturilor din Sfîntu Gheorghe, se va des­făşura faza judeţeană a campionatului republican de gimnastică, rezervat­ele­(Continuare în pag. 2—3) INFORMAŢII Elevii Liceului industrial din întorsura Buzăului la orele de practică ce se desfăşoară în atelierul de lăcătuşerie A-III, execută finisarea unui nou produs de serie — planşeta de desen tehnic. Foto: A­BVRTN­A ..Va trebui sa acordăm o mai mare atenție valorificării resurselor locale44 — Interviu cu tovarășul BODOR MARTIN, di­rectorul Centrului județean de proiectări — — Spiritul gospodăresc în reducerea consumului de ma­teriale a devenit astă/­i, mai mult ca oricînd, o necesitate. Ce s-a făcut pînă acum în ce vă priveşte pe dumneavoastră, ca proiectanţi? — Un lucru este foarte clar: economiile de materiale în general şi de materiale defi­citare in special, nu au voie să afecteze stabilitatea, rezistenţa clădirilor. Asta nu înseamnă că sintem­ neputin­cioşi. Practic, fiecare proiec­tant, fiecare inginer, fiind mai atent la dimensionarea ele- IOAN URAGAN (Continuare în pag. 2—3) Propaganda vizuală — disciplina şi ordinea în muncă Am întreprins recent un raid-anchetă în două unităţi economice din oraşul Intorsu­­ra Buzăului, cu scopul de a consemna cum acţionează or­ganizaţiile de partid în direc­ţia întăririi disciplinei în mun­că şi prin intermediul propa­gandei vizuale. Primul popas — la Secţia de scaune, unitate aparţinînd C.P.L. Sfîntu Gheorghe. In a­­telierele secţiei reţin atenţia lozincile, amplasate la loc vi­zibil şi avînd înscrise texte mobilizatoare legate de preocu­pările, activitatea colectivului de muncă al unităţii. Firesc, intre aceste lozinci, am întîlnit unele referitoare la folosirea judicioasă a capacităţii utila­jelor, a timpului de lucru, la calitatea produselor, buna gospodărire a avuţiei unităţii, deci, în esenţă, probleme ce ţin de disciplina şi ordinea in producţie. Alături de aceste panouri am consemnat prezen­ţa în fiecare atelier a vitrine­lor calităţii. Concepute într-o formă atractivă, care se adre­sează direct muncitorului, a­­cestea sunt reactualizate cu periodicitate, fiind astfel, cum preciza însoţitorul nostru, to­varăşul Neculai Radu, şeful secţiei şi secretar-adjunct cu probleme de propagandă, ade­vărate vitrine ale calităţii muncii noastre. Cit de eficien­te s-au dovedit formele de propagandă vizuală folosite la această secţie? „Coroborate cu alte mijloace ale muncii poli­tice de masă, cu discuţiile in­dividuale, deci cu munca de la om la om, ş.a., ne spune in­terlocutorul Neculai Radu, graficele, panourile, lozincile. IOAN NEGULICI [Continuare în pag. 2—3) Aspect din secţia filatură a întreprinderii textile „Oltul“ din oraşul Sfîntu Gheorghe. Foto: B. PATAKW

Next