Cuvîntul Nou, martie 1981 (Anul 14, nr. 2832-2857)

1981-03-02 / nr. 2832

„ Producem nu numai piese de schimb, ci şi utilaje pentru producţia __ de amidon“ • AMIDEXUL execută, prin forţe proprii, 70 la sută din necesarul de piese de schimb • în 1980 s-a renunţat la piesele de schimb din import • R.A.T. M.A. Valea Crişului nu a asigurat încă piesele de schimb (rulmenţi) pentru trimestrul IV 1980 • Utilaje­le de pe linia de prelucrat cartofi aşteaptă piesele în vederea executării remontului • Reducerea cu 1 la sută a cheltuielilor materiale planificate pentru 1981 înseamnă o economie de 800.000 lei, în anul zece de existenţă a Întreprinderii de amidon din Tirgu Secuiesc producţia de piese de schimb a ajuns la 1.704 mii lei. Dacă la această valoare adăugăm şi pe cea a recon­­diţionărilor se ajunge la o pondere de 70 la sută din nece­sarul de piese de schimb, în anul 1980, prin măsurile luate de a se realiza prin forţe proprii un volum tot mai mare de piese de schimb, s-a ajuns la renunţarea completă a importului de piese. Faptul că pe lingă întreprinderea de amidon funcţionează şi un atelier care produce utilaje spe­cifice producţiei de amidon, atît pentru unitate, cit şi pen­tru alte unităţi din ramură, s-a ajuns la acoperirea PREDA NIȚA (Continuare in pag­aia) Organ a! Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi a­ Consiliului popular judeţean ANUL XIV, NR. 2832, LUNI, 2 MARTIE, 1981 4 PAGINI, 30 BANI _ Adesea, în diferite analize la nivel de întreprindere, a­­telierul montaj-aparataj din cadrul I.A.M.E. Sfintu Gheor­ghe se afla — și se află —• printre „laureaţi", stîrnind chiar invidia celorlalte­­secții. — Fără îndoială, printre colectivele fruntaşe ale între­prinderii, cel de la atelierul montaj-aparataj ocupă un loc de frunte, ne spune tovarășul Bokor Francisc, secretarul comitetului de partid de la a­­mintita întreprindere. Realiză­rile sale, spiritul de întrajuto­rare ce domnește aici ii reco­mandă drept un colectiv mo­del, un exemplu de urmat. Cum au ajuns oamenii de la montaj-aparataj să se bucu­re de asemenea aprecieri, ce resorturi au fost puse în miş­care pentru a se ajunge la un asemenea rezultat? Încer­căm să răspundem la aceste întrebări avîndu-l interlocutor pe şeful atelierului, inginerul Cornel Rusu. — Am pornit de la o situa­ţie ce preocupa deopotrivă conducerea întreprinderii si muncitorii atelierului: necesi­tatea îndeplinirii ritmice a sar­cinilor de plan. Problema cea mai grea ce trebuia rezolvată o constituia eliminarea unor Cum la fiinţă 9 colectivul model „dopuri" in fluxul normal al producţiei. Existau puncte de lucru unde operaţiile se pu­teau executa mult mai repede decit în celelalte. Trebuia să ne organizăm în aşa fel, incit toată lumea să aibă mereu ce să facă, să nu existe favori­zaţi sau suprasolicitaţi.­ De la acea­stă idee am pornit... — Sigur, acum, cînd greută­ţile au fost învinse, totul pare simplu. Conducerea atelieru­lui, organizaţia de partid (se­cretar Georgeta Băcilă), U.T.C. (secretar Soós Imre), grupele sindicale (organizatori Roman Edit şi Varga Csilla), au stat de vorbă cu muncitorii, au chibzuit şi au hotărit ÎM­PREUNA ce trebuie să facă: prin însuşirea cunoştinţelor profesionale necesitate de mai multe puncte­­de lucru se pu­tea asigura translaţia oile unei echipe acolo unde era mai mult de lucru. Era nevoie însă ca oamenii să înţeleagă că toţi cei 360 de muncitori ai atelierului formează un sin­­gur colectiv, că randamentul întregului atelier este depen­dent de munca fiecăruia. Este G. FLORE­.CV (Continuare in pag. a 4-a) IN ACEST NUMĂR: # SPORT Şi AVEŢI CUVtNTUL 1N.„ CUVtNTUL NOU 9 OLIMPIADELE PE MATERII 1981 % CURIER JUDETEAN 9 GOSPODARII CARTIE­RELOR (In pag. 2-3) % PUR ŞI SIMPLU m CUVINTE ÎNCRUCIŞA­TE (In pag. a 4-a) Profe­son din fapte wo f . Harpă industrială..." Fotó : BARTHA ÁRPÁD A In cadrul U.J.C.M. C. a făcut un Prin transpunerea în prac­tică a hotărîrilor Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.R. din 20—21 iunie 1980 cu ac­tivul şi cadrele de bază din sistemul cooperatist şi din consiliile populare, precum și ale legii cu privire la dez­­voltarea industriei mici, lu­crătorii Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti Covasna au reuşit încă din a­­nul precedent să obţină im­­portante plusuri de producţie care s-au constituit ca o se­rioasă platformă de lansare a industriei mici în primul an al acestui cincinal. Depăşirea cu 8,4 la sută a producţiei marfă industrială, cu 18,1 la sută a prestărilor de servicii şi cu 63 la sută a livrărilor de mărfuri reprezintă cadrul autentic al muncii fără preget industria unită pas mare care a conferit statornicie preocupărilor pentru asigura­rea bazei materiale, organiza­torice şi umane care să poa­tă trece cu uşurinţă şi în do­meniul industriei mici la o nouă fază a acumulărilor can­titative. Pentru acest an, pe baza programelor de măsuri existente, aprobate cu prilejul diferitelor adunări generale, au fost atrase în circuitul productiv noi şi valoroase re­surse materiale pentru dezvol­tarea producţiei de artă populară şi artizanat. Este vorba de realizarea unei pro­ducţii de peste 101,4 milioa­ne lei în 1981, numai prin u­ PREDA NIŢA (Continuare în pag. a 4-a) „Şi drumurile — Tovarăşe inginer Traian Antonescu deşi drumurile o­­răşeneşti nu intră sub juris­dicţia D.J.D.P., vă rugăm să ne spuneţi, totuşi, ca specia­list, de ce acestea sunt, in marea majoritate a cazurilor, intr-o stare mai proastă de­cit cele judetene? — Pentru că sunt supuse u­­nui trafic mai intens, apa nu are peste tot posibilitatea să se scurgă, vîntul nu bate cu tăria cu care suflă pe timp, aşa că se usucă mult mai greu şi... — Şi acum vorbiţi-ne despre drumurile judeţene... — Cele care au fost conso­lidate sunt într-o stare mai bună. Mă refer la sectoarele Sfurtu Gheorghe — Covasna, Baraolt — Băţani, Tirgu Secuiesc — Tarra. Sínt, aşa­dar, aproape 150 de kilometri pe care trebuie executate îi­ îmbătrînesc...“­ crări de reparaţii. In stare mai precară sânt vreo 40—50 de kilometri. — Care sínt cele din prima urgenţă? — în acest an vom consoli­da doar 25 de km. în prima urgenţă intră sectoarele Bă­ţani — Hatod, Turia — Bál­ványos, Ghelinţa — Catalina, Sfîntu Gheorghe — Vîlcele. — Intr-adevăr, aceste sec­toare de drum arată foarte rău în acest început de primă­vară. De ce? — Acestea sînt drumuri ră­mase în urma evoluţiei trafi­cului. Ele au fost prevăzută cu îmbrăcăminţi asfaltice u­­şoare, care nu mai rezistă la traficul greu ce se desfăşoară în prezent pe drumurile noas­tre. Drumurile neconsolidate DAN MANOLACHESCU (Continuate in pag. 2-3) CURSURI DE PERFECŢIONARE PENTRU LUCRATORII DIN AGRICULTURA Agenda activităţilor lunii februarie, a consemnat la Casa agronomului din Arcuş, numeroase acţiuni menite să contribuie la perfecţionarea şi ridicarea nivelului pregă­tirii profesionale a lucrătorilor şi specialiştilor din agricul­tură Printre acţiunile de acest fel s-au înscris cursul de perfecţionare a mecanizatorilor în executarea lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi buruienilor în cultura mare, la care au participat o sută de mecanizatori, precum şi cursul de instruire a operatorilor însămînţători artificiali, care urmează să-şi continue activitatea în această lună cu încă trei serii de cursanţi, în final acest curs urmind să fie parcurs de 90 de persoane. Notăm, de asemenea, schimbul de experienţă ce ur­mează să aibă loc în luna aprilie, pe tema :.Avantajele pe care le prezintă folosirea în agregate a maşinilor agricole", la care vor participa specialişti din C.A.P., I.A.S. şi S.M A. (A.G.) Cooperativa „Arta Covas­­nei" Intorsura Buzăului. In imagine colectivul de crea­ție pregătind noi produse din pioză topită pentru se­­­­­mi cald. BIBUQu-A­o­o­j-L..I — Lut — of. oh.:O' o . —— -r — ilqî-v . 1. 23-Bil STATUETELE DIN BELANI Poposind la Belani, un sat din apropierea Poianului, este imposibil să nu remarci pe una din uliţe o poartă stră­juită de doi stîlpi de piatră, stîlpi pe care o mînă meşteră a incrustat cu dalta o scenă de vînătoare: întîlnirea cu ur­sul. Curiozitatea te împinge mai departe, întrebi şi afli că aici locuieşte Tuzson András, un tînăr muncitor la I.J.C.M. Sfîntu Gheorghe, care în tim­pul său libier dăltuieşte lemnul şi piatra după chipul şi ase­mănarea oamenilor. Tuzson András nu are o pregătire anume în domeniul SERES ANDRÁS (Continuare in pag. a 4-a")

Next