Cuvîntul Nou, iulie 1982 (Anul 15, nr. 3246-3272)

1982-07-01 / nr. 3246

ANUL XV, Nr. 3246 Ridicarea la un nivel calitativ superior a pregătirii gărzilor patriotice Activitatea desfăşurată de formaţiunile de gărzi patriotice din Oraşul Intorsura Buzăului, rezultatele obţinute pînă în prezent, în acest an de instrucţie, au demonstrat o solidă pregătire, în acţiunile desfăşurate s-a făcut dovada că formaţiunile de gărzi patriotice ale oraşului pot să-şi îndeplinească misiunile încredinţate pentru apărarea cuceririlor revoluţionare şi in­dependenţei patriei. Comitetul orăşenesc de partid, Statul Major, au avut ca punct de plecare şi evaluare a ac­tivităţilor organizate, a măsurilor ce s-au cert aplic­ate, cerinţele ce se desprind d­e hotărîrile Congresului al Xll-lea al partidului, din cuvîntă­­rile şi expunerile secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, referitoare la problem­ele pregătirii de luptă şi politice, Directiva comandantului suprem. în acest sens, comitetul orăşenesc de par­tid a acţionat pentru perfecţionarea şi consoli­darea organizatorică a gărzilor patriotice, pen­tru pregătirea multilaterală şi temeinică a ca­drelor, comandanţilor de subunităţi şi statelor majore de oraş şi batalion, căutînd să se asi­gure o înaltă eficienţă practică pentru fiecare activitate de pregătire. S-a urmărit ca statele majore ale gărzilor patriotice să fie capabile în orice moment să treacă în mod organizat la îndeplinirea misiunilor ce le revin. Organul orăşenesc de partid a căutat să imprime întregului proces de instrucţie şi edu­caţie un stil de muncă dinamic, perseverent şi angajant, desfăşurind o intensă activitate poli­­tico-educativă, strîns legată de realităţile con­crete, de acţiunile şi misiunile ce revin fiecă­rei subunităţi din cadrul întreprinde ilor şi­­Sta­­tuţiilor din oraşul Into­stra Buzăului. Comitetul orăşenesc de partid a căutat să traducă in viaţă fiecare din măsurile ce decurg din Directivă, cum ar fi : îmbunătăţirea compoziţiei de partid a formaţiunilor de gărzi patriotice, creşterea numărului de luptători, realizarea raportului stabilit între efective şi categoriile de subunităţi şi cele prevăzute in compunerea de luptă, spo­rirea numărului de femei ş.a. Organul local de partid a întărit exigenţa în activitatea de control şi îndrumare în direcţia obţinerii unor rezultate optime în pregătirea ca­drelor şi luptătorilor, în organizarea procesului de instrucţie şi educaţie, a exerciţiilor şi apli­caţiilor tactice, în asigurarea bazei tehnico­materiale, în acest an de Instrucţie, pentru prima dată, subunităţile de gărzi patriotice au executat tragerile programate în cadrul unui poligon automatizat, fapt care a dus la o pre­gătire superioară în acest gen de activitate. Membrii statelor majore au fost prezenţi per­manent la activitatea subunităţilor de gărzi patriotice de care răspund, îndrumînd şi contro­­lînd felul în care se traduce în viaţă progra­mul de instruire. S-a căutat ca aceştia să cu­noască situaţia de fapt din cadrul subunităţilor, să abordeze o atitudine intransigentă faţă de lipsuri, să-şi perfecţioneze necontenit stilul de muncă. Din rîndul lor s-au evidenţiat în mod deosebit ofiţerii în rezervă Gheorghe Giuglea, Vasile Săpunaru, Ciobanu Pakia şi Sandu I., care, prin prezenţa permanentă în mijlocul luptătorilor, prin exemplul personal au adus o contribuţie deosebită la ridicarea ca­pacităţii de luptă a subunităţilor din cadrul U.F.E.T. şi I.P.T. şi a altor întreprinderi şi insti­tuţii din orort. De asemenea, demnă de eviden­ţiat este şi strînsa conlucrare a comandanţilor de subunităţi, a membrilor statelor majore cu conducerea administrativă a întreprinderilor şi instituţiilor. Tovarăşi ca Teofil Bularca, Ioan Russu, Aurel Stoica şi Paul Voinescu, care sunt conducători ai­­ unor unităţi economice sau so­­cial-culturale au fost în prime­­ noduri militînd viguros pentru traducerea în viaţă a planului de instrucţie, dînd exemplu de felul în care un comunist însărcinat cu funcţii de răspundere,tre­buie să acţioneze pe toate fronturile în pregă­tirea multilaterală a cetăţenilor patriei. Comitetul orăşenesc de partid acţionează cu hotărî­re pentru ca şi în viitor să ducă la bun sfîrşit sarcinile încredinţate pe linia pregă­tirii luptătorilor, să obţină şi in­ continuare rezul­tate de „foarte bine", la toate categoriile de pregătire. „Diploma de onoare", obţinută în 1979 şi 1981, pentru rezultatele deosebite dobîn­­dite în mărirea capacităţii de acţiune a sub­unităţilor de gărzi patriotice ne stimulează şi ne obligă în acelaşi timp în obţinerea în con­tinuare a rezultatelor propuse. CONSTANTIN TRIFAN, secretar al comitetului orăşenesc de partid, comandantul gărzilor patriotice din intorsura Buzăului Sărbătorirea Zilei învăţătorului Ieri, în toate localităţile ju­deţului a avut loc sărbătorirea Zilei învăţătorului, sărbătoare tradiţională a şcolii româneşti, cinstire a m muncii pline de res­ponsabilitate pe care o desfă­şoară cu abnegaţie şi compe­tenţă cadrele didactice din în­tregul invăţămint, în cadrul a­­dunărilor festive ce au avut loc cu acest prilej cadrele didactice din judeţul nostru şi-au exprimat încă o dată profundul lor ataşa­ment faţă de magistrala Expu­nere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie, un îndreptar de lucru pen­tru toţi factorii educaţio­nali, exprimîndu-şi angaja­mentul de a milita cu consec­venţă pentru înfăptuirea sarci­nilor ce le revin. Ca o recunoaştere a muncii desfăşurate în cursul ultimului an, o serie de cadre didactice cu merite deosebite în activita­tea de educaţie şi instruire au fost evidenţiate. In încheierea adunării a avut loc în municipiul Sfîntu Gheorghe a fost adoptat, intr-o atmosferă de deplină unanimi­­tate şi profundă angajare, tex­tul unei telegrame adresate to­varăşului Nicolae Ceauşescu, in numele tuturor cadrelor didac­tice din judeţ. „Sărbătorirea Zi­lei învăţătorului — se spune, in­tre altele în telegramă — intra­tă de-acum în tradiţia şcolii ro­mâneşti, are loc cu puţine zile după cele două evenimente po­litice de mare importanţă pentru formarea profilului politic şi a conştiinţei noi a întregului nos­tru popor, Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie, precum şi al ll-lea Congres al educa­­ţiei politice şi culturii socialiste, care oferă tuturor slujitorilor şcolii din această parte a ţării, un prilej minunat de reafirma­re a adeziunii noastre faţă de idealurile de înnobilare spiritu­ală cuprinse în cuvîntările dum­neavoastră de excepţională va­loare programatică, teoretică şi practică, idei şin teze care jalo­nează sarcinile noastre, ale în­tregii şcoli româneşti în plămă­direa, formarea şi educarea ti­nerelor vlăstare ale ţării în spi­ritul înaltelor virtuţi şi a valori­lor etice comuniste. . . . Dorim ca şi cu acest pri­lej sărbătoresc şi noi, elevii şi întregul personal didactic din această parte a ţării să ne unim glasul cu cel al întregului nos­tru popor, al iubitorilor de pace de pretutindeni şi să ne expri­măm profunda îngrijorare faţă de proporţiile uriaşe pe care le-a luat odioasa cursă a înar­mărilor, cerînd din adîncul cu­getelor noastre, cu toată tăria, să se pună capăt înarmărilor de orice fel, acum, cînd nu este prea tîrziu, dorind ca noi, cei de azi şi generaţiile viitoare să tră­im în linişte, deplină securitate, in pace. Cu ocazia sărbătoririi noastre sîntem bucuroşi să vă putem a­­sigura, mult stimate şi iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, că toate cadrele didactice din ju­deţul Covasna nu vor precupeţi nici un efort, vor depune întrea­ga lor energie creatoare şi pu­tere de muncă pentru transpu­nerea în viaţă a măreţelor or­oiective ale Congresului al Xll­­lea al P.C.R., pentru materiali­zarea indicaţiilor şi sarcinilor ce le-aţi trasat şcolii româneşti pen­tru etapa actuală şi de per­spectivă, făcînd să­­porească contribuţia noastră la educarea materiali­st-dialectică, ştiinţifică, în spiritul idealurilor de pace şi înţelegere ale tuturor copiilor şi şcolarilor, la opera de înăl­ţare pe noi trepte de lumină, progres şi civilizaţie a României socialiste." AUREL GOLCIU LECTURA DUMNEAVOASTRĂ PREFERATĂ: ORIZONTUL, supliment social-politic, de cultură şi artă, editat de ziarul „Cuvintul nou" Din cuprins: SPIRITUL MILITANT, REVOLUŢIONAR — DE VORBBA CU ROMULUS CIOFLEC — PAUL AN­­GH­EL: O NOAPTE DUPĂ GRIVIŢA —INTERVIURI SEM­NATE DE LUDOVIC ROMAN — SERIOZITATEA UNUI MARE COMIC: DEM RADULESCU — DINU IANCULES­­CU. EVOCĂRI — POEZII DE AL. ANDRIŢOIU ȘI DAN CIACHIR — INTERVIU CU ACADEMICIANUL BENE­­DICT MENKES — SPORT: DE-A LUNGUL TIMPULUI ESPANA ’82 — REBUS. CUVIN Pregătiri intense pentru recoltarea cerealelor­­ (Urmare din pag. 1) lor mobile, care fără excepţie vor fi dotate cu aparate de su­dură. In cooperativele agricole de producţie s-au asigurat tunsurile necesare care vor fi cuplate la presele de balotat pentru strîn­­gerea baloţilor de paie. Tovarăşul inginer Fiorea Petcu, directorul întreprinderii de trans­port auto, ne-a informat că ma­şinile cu care se vor transporta cerealele au fost etanşeizate, toate fiind dotate cu prelate. De atfel, menţionăm că din par­cul de autocamioane a judeţu­lui nostru o parte lucrează la transportul cerealelor în judeţul Ialomiţa. De la Baza de aprovizionare pentru agricultură din Valea Crişului sîntem informaţi că se depun eforturi susţinute în ve­derea creării unui stoc de pie­se de schimb pentru combine şi tracto ai campaniei , dia cu cp­­ecţiune. Pregătim­ piața camp cerealelor s derea ’centr­alelor şi pi fel, aici a dezinfectată pozitare, f a utilaje1* Recoltarea şi depozitarea fînu‘­ lUrmare din pag. I) să şi pusă la adăpost. Dar să revenim la ritmul zilnic de lucru. La C.A.P. Covasna, marţi au fost depozitate 10 tone de fîn. Da­că s-ar lucra un asemenea ritm, pentru a se asigura cantitatea de fîn prevăzută, ar fi necesare nu mai puţin de 116 zile (I ?) timp suficient pentru ca o bună Cu toate ,că ritmul la recol­tarea si depozitarea finului s-a mărit, nici în prezent nu s-a reușit să se realizeze pro­gramele zilnice stabilite­ în In această perioadă, multe a­­telaje nu sunt folosite la transportul furajelor. parte din fîn să se usuce „pe picioare". Trebuie bine înţeles că acum nici­ un efort nu este de prisos pentru a se recolta şi a se de­pozita cantităţi cît mai mari de furaje. Astfel, fîneţele de şes să fie recoltate mecanizat sau cu cositorile tractate de cai, urmă­­rindu-se totodată ca fineţele montane să fie recoltate la­ziua de 29 iunie s-au recoltat doar 612 hectare de fineţe şi s-au depozitat numai 956 to­ne de fin. Mergînd, în conti­nuare, cu aceste ritmuri, a­Dacă nu se recoltează acum, la iarnă la ... BAR, la paie, m­al dej ratori, eu odată, rr. i ca transpe la locurile facă cu­mc Ar fi bine să se stab de lucru p să se întroi­­dine şi disc ducătorilor nă nu se­­l nă la înce­­realelor p­­rios nece transportul prezent, în tat furajele tele natur, faţă de 12 depozitat t fîn, de unt parte a fîi că în capi’ In preze pală a sptl ganizarea l coltării şi I folosind în mijloacele le umane.1 CONSILIUL Recoltat finete naturale % Depozitat fin­uri fată de necesar % Baraolt 20 17 Bodoc 32 20 Covasna 285 Sfîntu Gheorghe 52 17 Tîrgu Secuiesc 399 Sînzieni 317 MEDIA PE C­A­P 30 11 TRUST LA S. 77 14 SITUAȚIA RECOLTĂRII FI­NETELOR SI DEPOZITARII ceasta imp FINULUI LA DATA DE 30 IUNIE, 1982 care depin In unele participau strînsul c respunzăti DUMINICĂ, 4 IULIE Programul 1 8,00 Teleşcoală; 8,40 Omul şi sănătatea; 9,00 De strajă patriei; 9,30 Bucuriile muzicii; 10,00 Viaţa satului; 11,45 Lu­mea copiilor; 13,00 Telex; 13,05 Album duminical; 17,05 Reportaj pe glob: „S.U.A. de la Atlantic la Pacific“. Repor­taj; 17,30 Teatru în serial: „Muşatinii“ — după trilogia lui Barbu Ştefănescu-Dela­­vrancea; 18,30 Micul ecran pentru cei mici. Căutătorii de comori; 19,00 Telejurnal; 19,30 Deschizător de drumuri noi. Ani de istorie nouă, revolu­ţionară ;19,50 Câitarea Româ­niei — judeţul Brăila; 20,45 Film artistic: „O simplă pro­blemă de timp“. Coproducţie internaţională: 22,15 Telejur­nal; 22,30 Studioul muzicii u­­şoare Programul 2 13.00 Concert de prînz; 14,00 Clubul tineretului­; 15,15 Rit­muri tinereşti — muzică u­­şoară; 15,35 Publicitate; 15,40 Teatru TV.; „De ziua domni­ţei“, de Ion Mărgineanu; 16,35 Desene animate; 17,00 Serată muzicală TV.; 19,00 Telejur­nal; 19,30 Telerama; 20,00 Se­rată muzicală TV. (continua­re); 21,20 Pe drumuri de lu­mină — reportaj; 21,40 Muzi­că de jazz; 22,15 Telejurnal ; 22,30 Varietăţi muzical-core­­grafice. LUNI, 5 IULIE Programul­­ 14,45 Telex; 14,50 Reportaj pe glob: „Venezuela“; 15,10 E­­misiune în limba maghiară; 18,00 Închiderea programului; 2­0,00 Telejurnal; 20,25 Ori­zont tehnico-ştiinţific- Deschi­zător de drumuri noi: „Con­gresul al IX-lea al P.C.R.“ ; 20,45 Teatru în serial: „Jocul ielelor“, de Camil Petrescu;­­21,45 Cadran mondial: Româ­nia și problemele lumii con­temporane; 22,00 Studiou de balet coni lejurnal; 15.00 Ce tului; 15,3 16,00 La­nă; 18,00 mului; 20 Treptele ; tenire pei lin tin eam­; muzică; 2 meră; 22,­ MA­ F 11.00 T de vaca 11.30 Tea ielelor“ -12.30 Cad mia şi pr temporan unde m-a folcloric: Agricultu­ra fermei Trotuş la dansuri neşti; 16, lui; 17,25 de seri; 1 )

Next