Cuvîntul Nou, decembrie 1983 (Anul 16, nr. 3686-3711)

1983-12-01 / nr. 3686

ANUL XVI, Nr. 3686 Adunarea festivă consacrată împlinirii a 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român (Urmare din pag 1) gâturi, prin aspiraţii şi inte­rese politice, economice şi culturale. După ce a evocat glorioasa istorie a poporului român, re­­liefind permanenţa lui in spa­­ţiu­ geografic şi istoric al ve­trei strămoşeşti, eroismul lup­telor purtate împotriva domi­naţiei străine, pentru păstra­rea fiinţei proprii, pentru u­­nitatea, libertatea naţională şi socială, pentru transformarea revoluţionară, soc­alistă a so­cietăţii, vorbitorul a subliniat că f­ormarea statului naţional unitar, opera întregului po­por român, a constituit încu­nunarea luptei seculare duse de cele mai înaintate forţe ale poporului, de cărturarii şi mar­i să­­gânditori. R­ali­area statului naţional unitar român, act just şi pro­gres­at, de mare însemnătate istorică a descri­s, a arătat între altele tovarăşul Ştefan Rab, o perspectivă nouă dez­voltării pe întreg teritoriul ro­mânesc a forţelor materiale de producţie, a forţelor pro­gresiste ale societăţii, a ştiin­ţei şi culturii, ridicării nive­­lulu general de civilizar­e. Misiunea de a asigura rea­lizarea deplină a marilor as­piraţi ale maselor populare a revenit insă clasei munci­toare, forţa cea mai înainta­tă a societăţii, Partidului Co­munist Român făurit în mai 1921. Preluînd şi ducind mai departe cele mai bune tradi­ţii ale poporului român, Par­tidul Comunist Român s-a si­tuat în fruntea luptei clasei muncitoare, a maselor largi populare pentru înlăturarea exploatării şi asupririi socia­le, pentru asigurarea deplinei egalităţi intre toţi oamenii muncii, fără deosebire de na­ţionalitate, a militat împotri­va fascismului, pentru apă­rarea unităţii, integrităţii şi independenţei României. Revoluţia de eliberare so­cială şi naţională, antifascis­tă şi antiimperialistă din au­gust 1944 a marcat o cotitură epocală în istoria patriei noastre, a deschis calea îm­plinirii idealurilor şi năzuin­ţelor de libertate ale poporu­lui român, a cuceririi depli­ne a independenţei şi suve­ranităţii naţionale, a afirmă­rii României ca ţară liberă şi demnă, în lumea contem­porană. Un moment istoric, decisiv în ascensiunea socialistă a ţării, l-a constituit Congresul al IX-lea al Partidului Co­munist Român, care l-a ales în fruntea partidului pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu, e­­minent militant revoluţionar, patriot înflăcărat, personali­tate proeminentă a vieţii po­litice internaţionale, sub a cărui conducere cutezătoare, dinamică şi realistă a fost imprimat un suflu autentic revoluţionar, creator şi înnoi­tor vieţii şi activităţii între­gului partid şi a întregii so­cietăţi. . Traducerea în viaţă a po­liticii partidului, elaborată sub conducerea clarvăzătoare şi cu contribuţia hotărîtoare, decisivă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi purtînd pecetea gîndirii şi acţiunii sale ştiin­ţifice, novatoare, înfăptuirea obiectivelor stabilite de Con­gresele al IX-lea, al II-lea, al XI-lea şi al Xll-lea, a Programului de edificare a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintării patriei noastre spre comu­nism, au stat la baza trans­formărilor adinei înnoitoare, care caracterizează societatea socialistă românească de azi. In continuare vorbitorul a trecut în revistă victoriile is­torice obţinute de poporul ro­mân în toate domeniile de activitate, relevînd că din­­tr-o ţară agrară slab dezvol­tată, România s-a transfor­mat­ intr-un stat industrial agrar, cu o industrie puterni­că, modernă, cu agricultură socialistă ■ avansată in plin progres. O realizare de seamă a re­voluţiei şi construcţiei socia­liste — a arătat, între altele, vorbitorul — o constituie re­zolvarea deplină, marxist-le­­ninistă a problemei naţiona­le, asigurarea consecventă a egalităţii in drepturi, a tutu­ror cetăţenilor. Astăzi, Româ­nia socialistă înfăţişează i­maginea unei familii unite, în care toţi cei ce muncesc sînt liberi şi stăpîni pe soar­ta lor, conlucrînd frăţeşte, pentru strălucirea şi progre­sul patriei socialiste comune. După ce a arătat, apoi, că cincinalul 1981—1985 repre­zintă o etapă hotărîtoare în realizarea Programului parti­dului, vorbitorul s-a referit pe larg la principalele obiec­tive ale actualei etape de dezvoltare a ţării. In context, vorbitorul a a­­rătat că judeţul nostru, ase­menea tuturor zonelor ţării, datorită politicii ştiinţifice, clarvăzătoare a partidului nostru, a cunoscut, mai ales în ultimii 18 ani de cînd în fruntea partidului şi statului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului român, o puter­nică dezvoltare şi înflorire. Epoca Nicolae Ceauşescu, cum numeşte naţiunea noas­tră, în semn de suprem o­­magiu, anii care au trecut de atunci, au însemnat şi pentru judeţul Covasna racordarea a­­cestor meleaguri la ritmurile industrializării socialiste. Lă­sat odinioară la periferia dez­voltării economice, judeţul Covasna a beneficiat de imen­se investiţii, ceea ce a con­dus la inzecirea potenţialului lui productiv, cu toate efec­tele ce au decurs de aici pe planul ridicării nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii. Regăsim în toate acestea confirmarea modului strălucit în care s-a împlinit, în anii noştri, unul din idealurile pentru care a luptat genera­ţia din 1918: acela de a se asigura pentru toţi conlocui­torii pe pământul românesc drepturi şi îndatoriri egale. Acest adevăr definitoriu al societăţii socialiste româneşti este rezultatul politicii ştiin­ţifice eminamente umaniste promovate cu consecvenţă de partidul nostru comunist ca­re a conceput şi pus în ope­ră, prin contribuţia hjotărî­­toare, de o inestimabilă va­loare, a secretarului său ge­neral, un model profund ori­ginal de dezvoltare, strălucit validat de practica socială, in care regăsim, ca o componen­tă fundamentală, conceptul repartizării armonioase a for­ţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării. Această orien­tare fundamentală a politicii partidului nostru a fost dez­voltată in chip magistral de Congresul al Xll-lea şi Con­ferinţa Naţională ale partidu­lui, care au definit şi pentru acest domeniu un obiectiv de natură calitativă, acela al o­­mogenizării judeţelor şi în ce priveşte nivelul producţiei ce revine pe un locuitor. O elocventă dovadă a consec­venţei şi continuităţii acestei preocupări centrale a parti­dului nostru aduce şi proiec­tul Planului Naţional Unic pe 1984, dezbătut de recenta plenară a Comitetului Central al P.C.R. Acestea sunt temeiurile pro­funde pentru care toţi oame­nii muncii din judeţul Co­vasna, fără deosebire de na­ţionalitate, profund recunos­­cător, pentru efectele acestei politici cu adevărat umaniste, inspirate de principiile nobi­le ale egalităţii reale în drep­turi a tuturor cetăţenilor ţă­rii, aduc un vibrant omagiu celui mai iubit fiu al poporu­lui, secretarul general al par­tidului şi preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Acum, cînd sărbătorim 65 de ani de la făurirea statului naţional unitar român putem fi mîndri, a continuat tova­răşul Ştefan Rab, că idealu­rile scumpe ale înaintaşilor noştri, ale comuniştilor, şi-au găsit o deplină împlinire în patria noastră socialistă, libe­ră, independentă şi suverană, rod al politicii ştiinţifice clar­văzătoare a Partidului Comu­nist Român. In anii construcţiei socialis­te, ca urmare a remarcabile­lor succese obţinute în eco­nomie, în domeniul social-cul­tural, in celelalte domenii de activitate, a contribuţiei adu­se la cauza generală a socia­lismului, la întărirea forţelor progresului şi păcii în lume. România — a continuat to­varăşul Ştefan Rab­a şi-a căpătat un binemeritat pres­tigiu pe arena internaţională. O etapă superioară au cunos­cut relaţiile diplomatice, eco­nomice şi culturale ale ţării noastre, cu alte state ale lu­mii după Congresul al IX-lea cînd sub impulsul orientări­lor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, acestea s-au dez­voltat permanent, intr-un proces de continuă lărgire, di­versificare şi aprofundare, de un dinamism fără egal. Ex­­primînd adeziunea locuitori­lor judeţului Covasna la în­treaga politică internă şi ex­ternă a partidului, vorbitorul a spus: Comuniştii, toţi oa­menii muncii din judeţul Co­vasna susţin cu toată hotărî­­rea, alături de întregul nos­tru popor, strălucitele iniţia­tive şi neobositele demersuri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru a se pune capăt înarmărilor racheto-­ nucleare, pentru salvgardarea păcii. Apelul de înaltă res­ponsabilitate al forurilor noas­tre de partid şi de stat de a se înlătura primejdia nuclea­ră, astfel ca toate naţiunile să-şi poată consacra energiile creaţiei paşnice, edificării u­­nei lumi a prosperităţii, pă­cii şi colaborării. Evocînd cu îndreptăţită mîndrie patriotică istoria e­­roică de secole a poporului român, in cursul căreia a ars mereu vie flacăra luptei pen­tru unitate, libertate şi nea­­tîrnare, pentru scuturarea ju­gului exploatării şi asupririi, asigurarea deplină şi neîn­grădită a geniului său crea­tor, pentru asigurarea progre­sului şi civilizaţiei ţării noas­tre, să ne angajăm cu toate forţele — a încheiat vorbito­rul — în marea operă de e­­dificare a socialismului în pa­tria noastră scumpă, să ridi­căm România pe culmile ce­le mai înalte ale, progresului şi civilizaţiei socialiste şi co­muniste. Intr-o atmosferă de puter­nic entuziasm participanţii la adunare au adoptat textul u­­nei telegrame adresate Comi­tetului Central al P.C.R., to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al­ P.C.R, preşedintele R.S.R. După adunare, a avut loc un spectacol festiv. Unitatea de monolit a întregului popor (Urmare din pag I) care parte a ţării sălăşluiesc. De aproape 40 de ani poporul acesta încercat a muncit şi a luptat pentru ca prin mui­ca înfrăţită a tuturor să înflo­rească România-Mamă, ţara care ie-a vegheat bucuriile şi împlinirile de la care s-au a­­dăpat cu putere şi voinţă şi dreptate. Epoca socialistă, epoca ma­rilor noastre împliniri a dat un nou impuls, o nouă viziu­ne muncii şi luptei noastre co­mune. Ne-am unit în jurul partidului comunist, in jurul conducătorului-erou, al omu­lui care, desăvîrşind opera marilor ctitori ai neamului ro­­mânesc ne-a făcut să ne sim­ţim şi să fim mai uniţi ca ori­când şi mai puternici ca oricînd, pentru că, se ştie, Unirea dă putere ! Lumina Marii Uniri a stră­lucit şi străluceşte asupra tu­turor realizărilor epocii socia­liste, a Epocii­ Ceauşescu şi in judeţul Covasna. " Adeziunea deplină a întregii populaţii a­­ judeţului, români şi maghiari, la politica partidului comu­nist a fost răspunsul la grija permanentă pe care conducă­torul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o manifestă faţă de dezvoltarea puternică, pe toate planurile, a acestor me­leaguri cărora actul de la 1 Decembrie 1918 le-a dăruit un statut logic, în deplină con­cordanţă cu idealurile unită­ţii naţionale. Munca unită, înfrăţită a muncitorilor, ţăranilor, in­te­­lectualilor judeţului Covasna a condus, desigur, la importan­te mutaţii calitative în viaţa oamenilor, odată cu creşterea aportului judeţului nostru la propăşirea şi bunăstarea ge­nerală a patriei socialiste. Dar cel mai însemnat ciştig al muncii unite este frăţia şi u­­nitatea locuitorilor judeţului, frăţie pe care nimeni şi ni­mic n-o poate ştirbi, n-o poate rupe. Ea este frăţia dintot­­dea­una a românilor şi ma­ghiarilor care muncesc, cot la cot, la făurirea maşinilor, în abataje sau la sonde, in a­­gricultură sau pe ogorul lite­relor. Este frăţia şi unitatea deplină a celor care în ace­leaşi condiţii muncind ştiu că vor mînca aceeaşi pline, că vor avea aceleaşi condiţii de viaţă intr-o patrie care mamă iubitoare este pentru toţi fiii ei. Este, poate, cel mai impor­tant adevăr al epocii noastre, adevăr posibil datorită actu­lui de la 1 Decembrie 1918 : sîntem, cu toţii, fiii aceleiaşi patrii, muncim, cu toţii, pen­tru înflorirea acestei patrii, iar înflorirea ei înseamnă bu­năstarea noastră,­­ a tuturor fiilor ei. ... S-au împlinit vorbele lui Aron Pumnul, dascălul Emi­­nescului: „Spuneţi maghiari­lor, secuilor, saşilor că noi li iubim ca pe fraţii noştri cu care locuim într-o ţară. Spu­­neţi-le să urmeze şi dânşii a­­ceste principe, căci atunci vom fi fraţi precum se cuvine şi vom lucra dimpreună, după putere, spre înflorirea ţării“. DUMITRU MANOLACHESCU Depuneri de coroane Ieri, 30 noiembrie, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la făurirea statului naţio­nal unitar român au avut loc solemnităţi în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori la Monumentul lui Mihai Viteazul, Monumentul Osta­şului Român din Sfîntu Gheorghe şi la Monumentul Eroilor Armatei Române din Covasna-Voineşti — omagiu adus celor care cu preţul vieţii au luptat pentru liber­tate şi independenţa patriei. Au participat membrii Biroului Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R., ai Comitetului Executiv ai Consiliului Popular Judeţean, ai Consiliului Judeţean al F.D.U.S., ac­tivişti de partid şi de stat, reprezentanţi ai unor organiza­ţii de masă şi obşteşti, de întreprinderi, oameni ai muncii, membri ai gărzilor patriotice, utecişti, pionieri. CUVTNTUl ! T COMITETULl TOVA SECR PREŞEDINTEI clarviziune­a. voastră, mult strălucit condi eminentă a fi poporului nost operă de făur mulul. înfăptuire, damentată pe şi-a găsit o ex list-dialectic,­­ nomico-sociale tei concepţii, de producţie s de creştere a punere în vah ci şi un act ci­vismului, asigu­re de naţional a se bucura­­ a patriei. Pri noscut-o în ac vasna consti politici pi fonduri rit an t producţia 1965. in x mereu superi Toate ace, din inimă, p neobosită man gului nostru p îngăduiţi-i dul ataşament un profund e dumneavoastr: Recenta deda at P.C.R., al­­ Socialiste­lor de pace a­poi o lume fără ai Permiteţi­ Ceauşescu, să al tuturor pai­­ul Covasna,­­ partidul *1 prin mai bun să muncim c­ a Programuk: greşului al X Comunist Roi rilor socialism Senii T­ărim de plai de­­­gendă, lu noua Covasnă, lităţilor social­i­­tează enerv lenţe cu a­cest an m„ Unirii de 1918. Dincolo lenţe, întrupaţi te realizări ecc care propulsea­­vasna pe un­ic marea întreceri tre judeţele , mi se pare şei ţător de implic mânii şi magh de secole şi îşi făuresc pe mint o viaţă un re nu au îndri gîndească moş lor. Beneficiari c delor politicii partidului şi s voltare armon laterală a tuta­triei, harnic, cii de pe a­­mădesc, intr-o un trai nou, î ind din plin s re de membru tăţi demne, di patrii comune pendente. Ser al împlinirii, s conştiinţei loci lui de care

Next