Cuvîntul Nou, iunie 1984 (Anul 17, nr. 3841-3866)
1984-06-01 / nr. 3841
P roletari din toaie tarile,uniti-vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3841, VINERI, 1 IUNIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI 1944-1984 In ciuda unor greutăţi cauzate de timpul nefavorabil din acest început de primăvară, forestierii de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc se prezintă, la finele lunii mai, cu importante realizări în muncă. Printre rezultatele lor de prestigiu se numără cele obţinute la capitolul export:plănii pe luna mai a fost îndeplinit şi depăşit. Au fost livraţi 3.300 mc. cherestea răşinoase şi 3.600 mc. cherestea de fag partenerilor străini, marfă de cea mai bună calitate. De fapt, una din preocupările de bază ale forestierilor din Tîrgu Secuiesc este ridicarea continuă a calităţii produselor — obiec- Forestierii se prezintă cu noi succese în muncă tip prioritar al întregii activităţi economice. Colectivul de muncă de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, în frunte cu comuniştii, a înţeles esenţa sarcinilor stabilite la Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii şi acţionează ca atare, pentru îndeplinirea şi depăşirea indicatorilor de plan pe această lună şi pe semestrul I al anului. Ca încununare a muncii pline de abnegaţie şi răspundere pe primul semestru al anului se prevede îndeplinirea tuturor indicatorilor de plan, rezultate ce vor fi închinate marilor evenimente ale anului. Creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, diversificarea producţiei Harnicul colectiv de muncă de la Cooperativa Meşteşugărească „Arta Populară" din Intorsura Buzăului îşi înscrie între eforturile de ultimă oră realizarea indicatorilor de calitate şi eficienţă economică. Recent, prin introducerea a patru războaie de tip IMATEX s-a reuşit o mărire substanţială a productivităţii muncii. Faţă de vechile maşini folosite pînă acum, noile războaie produc pe un schimb cu cite 10 mp. de ţesături mai mult, obţinîndu-se, totodată, o îmbunătăţire simţitoare a calităţii produselor. Urmărind diversificarea producţiei, meşteşugarii de la „Arta Populară" au realizat în ultima perioadă un nou tip de ţesături „Alexandra" pentru cămăşi şi pentru garnituri de lenjerie de pat, in perspectivă imediată aflîndu-se şi realizarea ţesăturilor de tip „Larisa" pentru cămăşi. Prin construirea unei noi hale la ţesătoria mecanică, numărul războaielor de ţesut IMATEX se va mări cu încă 12. Am notat şi numele celor care lucrează pe cele 6 maşini, ţesătoare cu o pregătire profesională deosebită: Anisia Bobeş, Angela Buimac, Elena Chirateu, Angelica Miriţescu, Genoveva Paltan, Ana Angelescu. (D.M.) 0 necesitate stringentă: asigurarea In cuvîntarea rostită la Plenara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, referindu-se la sarcinile care revin în acest an lucrătorilor din sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agricole de stat, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, arătat în primul rînd, trebuie să asigurăm realizarea efectivelor la toate speciile, precum şi producţia animalieră stabilită. O atenţie deosebită trebuie să se acorde în continuare bovinelor şi, îndeosebi, efectivelor de vaci şi juninci“. Acţionind cu hotărire şi pricepere pentru transpunerea în viaţă a acestor indicaţii, lucrătorii din zootehnia judeţului nostru au obţinut în perioada care, a trecut din acest an o serie de rezultate pozitive, care se concretizează într-o creştere importantă a nivelului natalităţii comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, fătările masive obţinute pînă in prezent în specia bovine, ca şi la celelalte specii constituind o bază trainică pentru asigurarea condiţiilor îndeplinirii programelor de efective. Printre unităţile agricole cooperatiste care se înscriu in rîndul celor fruntaşe la acest capitol al planului se numără şi C.A.P. Chilieni. Aici, pînă la finele decadei a doua a lunii mai, faţă de un plan anual de 457 fătări, au fost realizate deja 315, iar numărul de gestaţii existente in prezent, asigură — după cum ne spunea inginerul şef al unităţii, tovarăşa Szakács Nagy Magdolna, cu prilejul unei discuţii purtate recent — realizarea şi chiar depăşirea planului, precum şi atingerea unui indice de natalitate de cel puţin 85 la sută. Aceste rezultate se datoresc îndeplinirii şi depăşirii in anul trecut şi în primul trimestru al acestui an, a planului de montă, bunei îngrijiri a animalelor care compun, efectivul AUREL GOLCIU (Continuare in pag. 23) Măsuri ferme, operative De cîtva timp la Secţia 510 de la I.M.A.S.A. realizarea indicatorilor de plan lăsa de dorit. Se înregistrau rămîneri în urmă la realizarea producţiei, la capitolul calitatea produselor au rămas încă multe rezerve neexploatate, productivitatea muncii era în evidentă scădere. In faţa unei atari situaţi, primii care au luat atitudine au fost comuniştii, care au propus dezbaterea în cadrul unei adunări generale a organizaţiei de partid a situaţiei realizării planului de producţie pe perioada care a trecut din acest an. Biroul organizaţiei de bază nr. 12 (de altfel asemenea adunări generale au avut loc şi la celelalte două organizaţii de bază din secţie) şi-a însuşit propunerea şi in ziua de 28 mai a avut loc respectiva adunare generală. Materialul prezentat de către B.O.R. şi conducerea administrativă oglindea într-adevăr o stare de lucruri alarmantă: producţia fizică realizată în proporţie de 88 la sută, producţia marfă 89 la sută, productivitatea muncii 78 la sută, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă depăşite cu 12 la sută. In spirit critic şi autocritic se arătau şi eauunele dintre ele — care au dus la această situaţie: indisciplina la locul de muncă (foarte mulţi oameni care se plimbă fără rost, privind maşinile care merg în gol), un număr mare de absenţe nemotivate (1.531 ore pe patru luni), concedii medicale, învoiri, concedii fără plată (5.785 ore în aceeași perioadă de timp). Ceea ce nu a arătat darea de seamă au scos la iveală GHEORGHE POPIŢA (Continuare în pag. 2—3) VIAŢA DE PARTID zele — ...I..L . dw&.p .1 — COVASKA __o.:. ,GH£ — 1609 / IUNIE / Ziua copiilor, ziua vlăstarelor fragede în care existenţa noastră îşi are adinei temeiuri şi speranţe. Ii sărbătorim cu aceeaşi bucurie cu care muncim pentru a le face copilăria frumoasă, luminoasă, lipsită de griji. Pentru că ei ne sunt viitorul, ei sunt viitorul patriei noastre socialiste, al planetei Pămînt. Către pacea acestui viitor, către fericirea şi lumina privirilor lor se îndreaptă eforturile noastre, ale unui popor pentru care copiii înseamnă o parte esenţială a existenţei lui. Copilăria lor fericită este asigurată de politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru, de dragostea cu care sunt ocrotiţi şi înconjuraţi de părintele drag al întregii naţiuni, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Această permanentă grijă se manifestă in minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură asigurate copiilor, în asistenţa medicală de specialitate, în nenumărate creşe şi grădiniţe cu personal calificat, în tot ceea ce caracterizează politica umanistă, grija faţă de om a partidului şi statului nostru. Luptătorului neobosit pentru pacea lumii, pentru pacea şi fericirea copiilor ţării, copiilor de pretutindeni, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, copiii din România ii aduc prinos de mulţumire, dragoste şi fierbinte recunoştinţă. Copiii României socialiste, urmind exemplul celui mai iubit fiu al poporului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, îşi manifestă dorinţa de pace şi fericire pe pămînt, solidaritatea cu copiii de pe întreaga planetă. Viitorul omenirii se află în puterea lor de a duce la bun sfirşit vocaţia de pace a generaţiilor de azi, in puterea de a-şi impune voinţa de pace, înţelegere şi respect intre toate popoarele lumii. Copiilor din România, tuturor copiilor lumii, de ziua l°r — gîndurile noastre curate, urarea de a creşte înţelepţi şi buni, constructori ai unui viitor al păcii şi fericirii pe planeta noastră. Orice şi oricum am face, ei sint in toate gîndurile noastre, ocupă un spaţiu esenţial în existenţa adînc măsurată a fiinţei noastre. Au fost, sint şi vor fi bucu /I • • • Lop ni ria şi neliniştea noastră, izvorul voinţei care ne luminează mintea şi ne mişcă braţul. Ei sunt forţa privirilor noastre, puterea glodului şi dreptatea lui. Măsură a tot ceea ce facem, raţiunea vieţii, copiii sunt parte din trupul şi inima noastră, deloc conştienţi că ne dau tăria de a trăi şi a birui de a crea, de a munci pentru liniştea şi pacea lor. Şi tot ei ne petrec zilele atît de lungi spre capătul drumului aventuros care e viaţa. D. MITREL Grafică VUIAS ANTAL