Cuvîntul Nou, iunie 1984 (Anul 17, nr. 3841-3866)

1984-06-01 / nr. 3841

P­ roletari din toaie tarile,uniti-vă ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3841, VINERI, 1 IUNIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI 1944-1984 In ciuda unor greutăţi cau­zate de timpul nefavorabil din acest început de primăvară, forestierii de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc se prezintă, la finele lunii mai, cu importante rea­lizări în muncă. Printre re­zultatele lor de prestigiu se numără cele obţinute la capi­tolul export:­­plănii pe luna mai a fost îndeplinit şi depă­şit. Au fost livraţi 3.300 mc. cherestea răşinoase şi 3.600 mc. cherestea de fag partene­rilor străini, marfă de cea mai bună­ calitate. De fapt, una din preocupările de bază ale forestierilor din Tîrgu Se­cuiesc este ridicarea continuă a calităţii produselor — obiec-­ Forestierii se prezintă cu noi succese în muncă tip prioritar al întregii activi­tăţi economice. Colectivul de muncă de la I.F.E.T. Tîrgu Secuiesc, în frunte cu comuniştii, a înţe­les esenţa sarcinilor stabilite la Plenara Consiliului Naţio­nal al Oamenilor Muncii şi acţionează ca atare, pentru în­deplinirea şi depăşirea indi­catorilor de plan pe această lună şi pe semestrul I al a­­nului. Ca încununare a mun­cii pline de abnegaţie şi răs­pundere pe primul semestru al anului se prevede îndepli­nirea tuturor indicatorilor de plan, rezultate ce vor fi închi­nate marilor evenimente ale anului. Creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii, diversificarea producţiei Harnicul colectiv de muncă de la Cooperativa Meşteşugă­rească „Arta Populară" din Intorsura Buzăului îşi înscrie între eforturile de ultimă oră realizarea indicatorilor de ca­litate şi eficienţă economică. Recent, prin introducerea a patru războaie de tip IMA­­TEX s-a reuşit o mărire sub­stanţială a productivităţii muncii. Faţă de vechile maşini folosite pînă acum, noile răz­boaie produc pe un schimb cu cite 10 mp. de ţesături mai mult, obţinîndu-se, totodată, o îmbunătăţire simţitoare a calităţii produselor. Urmărind diversificarea pro­ducţiei, meşteşugarii de la „Arta Populară" au realizat în ultima perioadă un nou tip de ţesături „Alexandra" pen­tru cămăşi şi pentru garni­turi de lenjerie de pat, in perspectivă imediată aflîn­­du-se şi realizarea ţesăturilor de tip „Larisa" pentru că­măşi. Prin construi­rea unei noi hale la ţesătoria mecanică, nu­mărul războaielor de ţesut IMATEX se va mări cu încă 12. Am notat şi numele celor care lucrează pe cele 6 ma­şini, ţesătoare cu o pregătire profesională deosebită: Anisia Bobeş, Angela Buimac, Elena Chirateu, Angelica Miriţescu, Genoveva Paltan, Ana Ange­­lescu. (D.M.) 0 necesitate stringentă: asigurarea In cuvîntarea rostită la Ple­nara Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, referindu-se la sarcinile care revin în a­­cest an lucrătorilor din sec­toarele zootehnice ale coope­rativelor agricole de producţie şi întreprinderilor agrico­le­ de stat, secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, arăta­t în primul rînd, trebuie să asigurăm realizarea efective­lor la toate speciile, precum şi producţia animalieră stabilită. O atenţie deosebită trebuie să se acorde în continuare bo­vinelor şi, îndeosebi, efecti­velor de vaci şi juninci“. Acţionind cu hotărire şi pricepere pentru transpunerea în viaţă a acestor indicaţii, lucrătorii din zootehnia jude­ţului nostru au obţinut în pe­rioada care­, a trecut din a­­cest an o serie de rezultate pozitive, care se concretizează într-o creştere importantă a nivelului natalităţii compara­tiv cu cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, fă­­tările masive obţinute pînă in prezent în specia bovine, ca şi la celelalte specii consti­tuind o bază trainică pentru asigurarea condiţiilor îndepli­nirii programelor de efective. Printre unităţile agricole cooperatiste care se înscriu in rîndul celor fruntaşe la a­­cest capitol al planului se nu­mără şi C.A.P. Chilieni. Aici, pînă la finele decadei a doua a lunii mai, faţă de un plan anual de 457 fătări, au fost realizate deja 315, iar numă­rul de gestaţii existente in prezent, asigură — după cum ne spunea inginerul şef al u­­nităţii, tovarăşa Szakács Nagy Magdolna, cu prilejul unei discuţii purtate recent — rea­lizarea şi chiar depăşirea pla­nului, precum şi atingerea u­­nui indice de natalitate de cel puţin 85 la sută. Aceste rezultate se datoresc îndepli­nirii şi depăşirii in anul tre­cut şi în primul trimestru al acestui an, a planului de montă, bunei îngrijiri a ani­malelor care compun, efectivul AUREL GOLCIU (Continuare in pag. 2­3) Măsuri ferme, operative De cîtva timp la Secţia 510 de la I.M.A.S.A. realizarea in­dicatorilor de plan lăsa de dorit. Se înregistrau rămîneri în urmă la realizarea produc­ţiei, la capitolul calitatea produselor au rămas încă multe rezerve neexploatate, productivitatea muncii era în evidentă scă­dere. In faţa unei atari situaţi, primii care­ au luat atitudine au fost comuniştii, care au propus dezbaterea în cadrul unei adunări generale a orga­nizaţiei de partid a situaţiei realizării planului de produc­ţie pe perioada care a trecut din acest an. Biroul organi­zaţiei de bază nr. 12 (de alt­fel asemenea adunări generale au avut loc şi la celelalte două organizaţii de bază din secţie) şi-a însuşit propunerea şi in ziua de 28 mai a avut loc respectiva adunare generală. Materialul prezentat de că­tre B.O.R. şi conducerea ad­ministrativă oglindea într-a­­devăr o stare de lucruri a­­larmantă: producţia fizică rea­lizată în proporţie de 88 la sută, producţia marfă 89 la sută, productivitatea muncii 78 la sută, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă depăşite cu 12 la sută. In spirit critic şi autocritic se arătau şi eau­­unele dintre ele — care au dus la această situa­ţie: indisciplina la locul de muncă (foarte mulţi oameni care se plimbă fără rost, pri­vind maşinile care merg în gol), un număr mare de ab­senţe nemotivate (1.531 ore pe patru luni), concedii medicale, învoiri, concedii fără plată (5.785 ore în aceeași perioa­dă de timp). Ceea ce nu a arătat darea de seamă au scos la iveală GHEORGHE POPIŢA (Continuare în pag. 2—3) VIAŢA DE PARTID zele — ...I..L . dw&.p­ .1 — COVASKA __o.:. ,GH£ — 1­­6­09 / IUNIE / Ziua copiilor, ziua vlăstarelor fragede în care exis­tenţa noastră îşi are adinei temeiuri şi speranţe. Ii sărbă­torim cu aceeaşi bucurie cu care muncim pentru a le face copilăria frumoasă, luminoasă, lipsită de griji. Pentru că ei ne sunt viitorul, ei sunt viitorul patriei noastre socialis­te, al planetei Pămînt. Către pacea acestui viitor, către fe­ricirea şi lumina privirilor lor se îndreaptă eforturile noas­tre, ale unui popor pentru care copiii înseamnă o parte esenţială a existenţei lui. Copilăria lor fericită este asigurată de politica înţe­leaptă a partidului şi statului nostru, de dragostea cu care sunt ocrotiţi şi înconjuraţi de părintele drag al întregii na­ţiuni, secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Această permanentă grijă se manifestă in minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură asigurate copii­lor, în asistenţa medicală de specialitate, în nenumărate creşe şi grădiniţe cu personal calificat, în tot ceea ce ca­racterizează politica umanistă, grija faţă de om a partidu­lui şi statului nostru. Luptătorului neobosit pentru pacea lumii, pentru pacea şi fericirea copiilor ţării, copiilor d­e pretutindeni, tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, copiii din România ii aduc prinos de mulţumire, dragoste şi fierbinte recunoştinţă. Copiii României socialiste, urmind exemplul celui mai iu­bit fiu al poporului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, îşi manifestă dorinţa de pace şi fericire pe pămînt, solidari­tatea cu copiii de pe întreaga planetă. Viitorul omenirii se află în puterea lor de a duce la bun sfirşit vocaţia de pace a generaţiilor de azi, in puterea de a-şi impune voinţa de pace, înţelegere şi respect intre toate popoarele lumii. Copiilor din România, tuturor copiilor lumii, de ziua l°r — gîndurile noastre curate, urarea de a creşte înţe­lepţi şi buni, constructori ai unui viitor al păcii şi fericirii pe planeta noastră. Orice şi oricum am face, ei sint in toate gîndurile noastre, ocupă un spaţiu esenţial în existenţa adînc măsurată a fiinţei noastre. Au fost, sint şi vor fi bucu­ /I • • • Lop ni­ ria şi neliniştea noastră, izvo­rul voinţei care ne luminea­ză mintea şi ne mişcă braţul. Ei sunt forţa privirilor noas­tre, puterea glodului şi drep­tatea lui. Măsură a tot ceea ce fa­cem, raţiune­a vieţii, copiii sunt parte din trupul şi inima noastră, deloc conştienţi că ne dau tăria de a trăi şi­ a birui­ de a crea, de a munci pen­tru liniştea şi pacea lor. Şi tot ei ne petrec zilele atît de lungi spre capătul dru­mului aventuros care e viaţa. D. MITREL Grafică VUI­AS ANTAL

Next