Cuvîntul Nou, iunie 1984 (Anul 17, nr. 3841-3866)
1984-06-01 / nr. 3841
ANUL XVII, Nr. 3841 ________________________________________________ ŢĂRII MELE Frumoasă îmi eşti, ţară străbună! Aş vrea să-ţi împletesc o cunună Din frunze de lauri şi roşii petale Deasupra a zeci şi zeci de furnale. Alături de focul din cocsu ţi fierbinte Ţîşneşte ţiţeiul din sonde aurite. Iar codri cu foşnet de brazi şi de fagi Mi-aduc aminte de cei ce mi-s dragi: Dl Iancu, de Ştefan, de Mircea-n Rovine De Ceauşescu ce ne deschide zorii de mîine. În frunte cu acest brav erou Noi, cei de astăzi, păşi-vom pe-un drum nou Şi te vom face, scumpă ţară, bogată şi-nfloritoare Cum nu e alta sub soare. ALINA BRUTCĂ, clasa a IV-a, Cenaclul „Visătorii“ din întorsura Buzăului CĂMINUL NOSTRU CAMERA COPIILOR (II) - CULOAREA Acordăm în continuare atenţie sporită camerei copiilor, pentru că atmosfera acestui spaţiu contribuie foarte mult la formarea caracterului lor. Vom vorbi în special despre culoare, care are o influenţă covârşitoare asupra celor mici, determinînd stări sufleteşti pozitive sau negative, făcîndu-i vioi sau apatici, comunicativi sau retraşi. Cercetările au demonstrat cu prisosinţă că, utilizată in mod ştiinţific, culoarea asigură creşterea substanţială a randamentului muncii (fizice şi intelectuale), diminuează oboseala, este o sursă puternică de deconectare nervoasă, creează o stare de confort fizic şi psihic, bună dispoziţie, satisfacţie şi înviorare, sporeşte performanţele memoriei şi capacităţii de învăţare. Cercetările psihologice asupra percepţiei culorilor demonstrează faptul că, crescuţi intr-un mediu cromatic cu nuanţe coloristice diversificate şi bine alese (portocaliu, albastru deschis şi galben), copiii au un coeficient de inteligenţă (I.Q.) şi o imaginaţie net superioară celor crescuţi într-un mediu lipsit de culoare. De la bun început trebuie să ne ferim să privim camera celor mici prin prisma preferinţelor noastre, ale celor maturi. Mobila cu furnir preţios, în nuanţe închise, ştii, atât de apreciată de adulţi, îi lasă indiferenţi pe copii şi chiar are o influenţă negativă asupra lor. Copiii sunt atraşi de culori vii, pure — roşu, portocaliu, galben, verde — de formele ingenioase, curbe, de mobilierul format din module asamblabile in diverse feluri, de obiectele de formă cubică, cilindrică sau sferică. Culoarea posedă o forţă de impresionare intrinsecă, prin alăturarea a două sau mai multe culori puterea de impresionare emoţională este mult mai complexă. De acest lucru trebuie ţinut cont la alegerea pieselor de mobilier, a obiectelor de decoraţie, perdele, covor, tapet, stofe de mobilă etc. Cel mai indicat finisaj pentru pereţii camerei copiilor este hîrtia tapet. Puţind fi aleasă într-o gamă variată de modele, se pune şi se schimbă cu uşurinţă de cite ori este necesar, fără neplăcerile pe care le implică o zugrăveală umedă. în plus, peştele se pot spăla, ceea ce constituie un mare avantaj. Un studiu făcut de numeroşi experţi a ajuns la concluzia că în faţa mai multor pereţi coloraţi în culori deschise, copiii au tendinţa mult mai mică de a murdări, păta sau desena cu creionul pe pereţii coloraţi in galben. Fenomenul a fost constatat de mai multe echipe de cercetători fără să poată fi explicat. Galbenul contribuie la luminozitatea unei încăperi mai bine decit alte culori. Rozul este tot o culoare luminoasă, dar la umbră (neluminat direct) pare „murdar“. Verdele creează o atmosferă propice activităţii intelectuale. Folosirea unor culori prea violente (ca roşu, portocaliu aprins), deşi agreate de copii, nu trebuie folosite pe suprafeţe mari, ele avînd o acţiune iritantă; aceste culori se vor folosi la elementele de detaliu. Culorile închise (mov, violet, brun-cenuşiu) creează stări depresive copiilor, ii fac retraşi, timizi, tăcuţi. Depresiunea produsă de aceste culori poate fi totuşi atenuată, asociind galben sau portocaliu. Dimpotrivă, o ambianţă de tonuri calde, de culori complementare (roşu-verde, portocaliu-albastru, galbenviolet) în suprafeţe mici ii face pe copii mai sociabili, mai prietenoşi. Dar arta combinării şi dozării acestor culori stă in priceperea arhitectului decorator, singurul în măsură să creeeze acea ambianţă adecvată fiecărui temperament. Pentru a obşnui copiii de mici să se joace cu culorile şi pentru a evita scrierea pe mobile şi pereţi, montaţi pe perete în camera lor, preferabil în apropierea uşii, un panou din P.A.L. sau placaj mai gros pe care prindeţi mai multe ■ coli mari de desen (100x70 cm). Aici copiii vor avea mereu la îndemînă un loc pentru desenat, dînd frîu liber imaginaţiei şi păstrînd curat restul apartamentului. Odată desenată, foaia poate fi uşor luată de copii, în locul ei, rămînînd alta, pentru noi desene. Şi un sfat: lăsaţi copiii să deseneze liber, după propria lor poftă, aşa cum simt ei culorile: cerul poate fi verde şi copacii albaştri. Convenţionalismul culorilor să rămînă ,.apanajul“ celor mari. Arh. BOGDAN ȚINTEANU Anii unei copii a in redate Manifestări dedicate Zilei de 1 Iunie • Astăzi, 1 Iunie, in parcul din centrul oraşului Sfîntil, Gheorghe vor avea loc concursuri de cros, trotinete şi desene pe asfalt. Incepînd de la ora 16, în pavilionul din parc va cînta fanfara copiilor din Reci. în continuare, la Teatrul de Vară are loc festivitatea premierii la probele artistice şi sportive, după care va urma un program cultural-artistic în cadrul căruia va fi prezentat, printre altele, montajul literar-muzical-coregrafic „Aceştia suntem noi, pionierii“, în interpretarea Ansamblului Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Sfîntu Gheorghe, îşi mai dau concursul formaţii artistice ale şoimilor patriei cîştigătoare ale Festivalului-concurs „Şoimii patriei cîntă patria şi partidul“ şi formaţii ale şcolilor din municipiu care vor prezenta cîntece şi dansuri popluare româneşti, maghiare şi germane, montaje literare, dansuri tematice, gimnastică artistică etc. (P.L.) Ieri, 31 mai, la Casa de Cultură din întorsura Buzăului a fost prezentat de pionierii şi şoimii patriei din localitate un bogat program cultural-artistic. (I.N.) GEOGRAFIE Mă prind de mină cu Jiul şi alergăm prin Carpaţi cu picioarele goale înfruntind veşnicia printre pietre şi arbori. Alerg cu Jiul de mină, ca doi copii care vor să înalţe un zmeu. Alergăm, şi spicele cîmpiei ne întîmpină în mantia lor de aur şi cu miros de pîine caldă. Dar nu ne oprim ci alergăm, alergăm mai departe pină ce zărim rochia Dunării ondulată şi albastră. Cînd o ajungem, ne prindem de poala ei şi plutim mai departe cu timpul după noi. OANA SOITCU, clasa a VIII-a A. Cenaclul „Visătorii“ din întorsura Buzăului Către copiii lumii Veniţi copii în România, Să învăţaţi ce-i omenia, Veniţi aici, la noi în ţară. Aici e veşnic primăvară. Şi pacea e la ea acasă Şi-s porumbei in orice casă, Ei zboară peste-ntreg ţinutul. Şi luminează graiul, gîndul. In ziua aceasta minunată, Ţineţi-vă de mînă-n roată Să-ntindem hora noastră mare Să simtă Terra sărbătoare. In ţara noastră minunată, în care orice băiat sau fată Muncesc, învaţă şi se joacă, Ca Om întreg s-ajungă-n viaţă. Partidul, el ne e părinte. Ce ne îndeamnă paşii înainte, Partidul, el ne e mîndria. Veniţi copii în România ! ADRIANA ROBU, clasa a Vil-a, Școala Generală nr. 7 Sfîntu Gheorghe CUVINTUL . 15,00 Telex; bucuria ţării; I tunisiene; 15,35 (dina copilăriei' ilan; 16,00 Emi ' germană (p.c.); I rea programuit’I jurnal (p.c.). Si lui jubiliar; ‘ I rea în econon I inimi de copii: cunoştinţă. Cc I ţării — Progr I terar-muzical- 21,15 Film ari in Deltă (c). r I sei de Filme 1 |lejurnal (p.c.), rea programul! • Astăzi, Iblioteca Judeţe Gheorghe are expoziţiei de c. „Viaţa fericită patria noastră“ lei, copiii de. 1;treprinderii din localitate \ recital de poezii titlului, patriei # In zilele se va desfăşur rea Casei Piermilor Patriei diţional *“ conc, tare şcolă şî „Noroc bun". „ De la In» ! Iar Judeţean maţi că absoli I lor anterioare I care s-au însârit de bacalaug să se prezinte 1 şi-au depus informaţii imp l’rogra \ S-a stins, I ^ diţa Gheorghe 1 care s-a bucu .' împreună cu ț ne-a apropiat ^ menia lui de-i A urcat, an ! redacţiei împre avut intotdeai bun pe cel iioldcan..'a d avut nevoie . Anul trecut, mini înainte i împlinea 73 d reuşit să urc« ţiei. A rămas pat. pe care apoi, de puţi eternul său z lumineze chipt S-a stins B, gol pe care vi dar zîmbetul bună vor răni luminindu-ne nostru va ave mină. Învățătorul ]ghe Briotă a rămine pentru un semn de omagiu. I Bă. MICA PI Pierdut legi viciu, eliberat Sfîntu Gheori Lengyel Moniă. (4136)