Cuvîntul Nou, iunie 1984 (Anul 17, nr. 3841-3866)

1984-06-01 / nr. 3841

ANUL XVII, Nr. 3841 ________________________________________________ ŢĂRII MELE Frumoasă îmi eşti, ţară străbună! Aş vrea să-ţi împletesc o cunună Din frunze de lauri şi roşii petale Deasupra a zeci şi zeci de furnale. Alături de focul din cocsu­ ţi fierbinte Ţîşneşte ţiţeiul din sonde­ aurite. Iar codri cu foşnet de brazi şi de fagi Mi-aduc aminte de cei ce mi-s dragi: Dl Iancu, de Ştefan, de Mircea-n Rovine De Ceauşescu ce ne deschide zorii de mîine. În­ frunte cu acest brav erou Noi, cei de astăzi, păşi-vom pe-un drum nou Şi te vom face, scumpă ţară, bogată şi-nfloritoare Cum nu e alta sub soare. ALINA BRUTCĂ, clasa a IV-a, Cenaclul „Visătorii“ din întorsura Buzăului CĂMINUL NOSTRU CAMERA COPIILOR (II) - CULOAREA Acordăm în continuare a­­tenţie sporită camerei co­piilor, pentru că atmosfera acestui spaţiu contribuie foar­te mult la formarea caracte­rului lor. Vom vorbi în special de­spre culoare, care are o in­fluenţă covârşitoare asupra celor mici, determinînd stări sufleteşti pozitive sau nega­tive, făcîndu-i vioi sau apa­tici, comunicativi sau retraşi. Cercetările au demonstrat cu prisosinţă că, utilizată in mod ştiinţific, culoarea asigură creşterea substanţială a ran­damentului muncii (fizice şi intelectuale), diminuează o­­boseala, este o sursă puter­nică de deconectare nervoasă, creează o stare de confort fi­zic şi psihic, bună dispoziţie, satisfacţie şi înviorare, spo­reşte performanţele memoriei şi capacităţii de învăţare. Cercetările psihologice asu­pra percepţiei culorilor de­monstrează faptul că, cres­cuţi intr-un mediu cromatic cu nuanţe coloristice diversi­ficate şi bine alese (portoca­liu, albastru deschis şi gal­ben), copiii au un coeficient de inteligenţă (I.Q.) şi o ima­ginaţie net superioară celor crescuţi într-un mediu lipsit de culoare. De la bun început trebuie să ne ferim să privim came­ra celor mici prin prisma preferinţelor noastre, ale ce­lor maturi. Mobila cu furnir preţios, în nuanţe închise, ştii, atât de apreciată de a­­­dulţi, îi lasă indiferenţi pe copii şi chiar are o influen­ţă negativă asupra lor. Copiii sunt atraşi de culori vii, pure — roşu, portocaliu, galben, verde — de formele ingenioase, curbe, de mobili­erul format din module a­­samblabile in diverse feluri, de obiectele de formă cubică, cilindrică sau sferică. Culoarea posedă o forţă de impresionare intrinsecă, prin alăturarea a două sau mai multe culori puterea de im­presionare emoţională este mult mai complexă. De acest lucru trebuie ţinut cont la a­­legerea pieselor de mobilier, a obiectelor de decoraţie, per­dele, covor, tapet, stofe de mobilă etc. Cel mai indicat finisaj pen­tru pereţii camerei copiilor este hîrtia tapet. Puţind fi a­­leasă într-o gamă variată de modele, se pune şi se schim­bă cu uşurinţă de cite ori este necesar, fără neplăceri­le pe care le implică o zu­grăveală umedă. în plus, peş­­tele se pot spăla, ceea ce constituie un mare avantaj. Un studiu făcut de nume­roşi experţi a ajuns la con­cluzia că în faţa mai multor pereţi coloraţi în culori des­chise, copiii au tendinţa mult mai mică de a murdări, pă­ta sau desena cu creionul pe pereţii coloraţi in galben. Fe­nomenul a fost constatat de mai multe echipe de cercetă­tori fără să poată fi expli­cat. Galbenul contribuie la luminozitatea unei încăperi mai bine decit alte culori. Rozul este tot o culoare lu­minoasă, dar la umbră (nelu­minat direct) pare „murdar“. Verdele creează o atmosferă propice activităţii intelectua­le. Folosirea unor culori prea violente (ca roşu, portocaliu aprins), deşi agreate de copii, nu trebuie folosite pe supra­feţe mari, ele avînd o acţiu­ne iritantă; aceste culori se vor folosi la elementele de detaliu. Culorile închise (mov, violet, brun-cenuşiu) creează stări depresive copiilor, ii fac retraşi, timizi, tăcuţi. Depre­siunea produsă de aceste cu­lori poate fi totuşi atenuată, asociind galben sau portoca­liu. Dimpotrivă, o ambianţă de tonuri calde, de culori complementare (roşu-verde, portocaliu-albastru, galben­­violet) în suprafeţe mi­ci ii face pe copii mai sociabili, mai prietenoşi. Dar arta combinării şi do­zării acestor culori stă in priceperea arhitectului deco­rator, singurul în măsură să creeeze acea ambianţă adec­vată fiecărui temperament. Pentru a obşnui copiii­­ de mici să se joace cu culorile şi pentru a evita scrierea pe mobile şi pereţi, montaţi pe perete în camera lor, prefe­rabil în apropierea uşii, un panou din P.A.L. sau placaj mai gros pe care prindeţi mai­ multe ■ coli mari de desen (100x70 cm). Aici copiii vor avea me­reu la îndemînă un loc pentru desenat, dînd frîu liber imaginaţiei şi păstrînd curat restul apartamentului. Odată desenată, foaia poate fi uşor luată de copii, în locul ei, rămînînd alta, pentru noi desene. Şi un sfat: lăsaţi copiii să deseneze liber, după propria lor poftă, aşa cum simt ei culorile: cerul poate fi verde şi copacii­­ albaştri. Con­venţionalismul culorilor să rămînă ,.apanajul“ celor mari. Arh. BOGDAN ȚINTEANU ­Anii unei co­pii a in­ redate Manifestări dedicate Zilei de 1 Iunie • Astăzi, 1 Iunie, in parcul din centrul oraşului Sfîntil, Gheorghe vor avea loc con­cursuri de cros, trotinete şi desene pe asfalt. Incepînd de la ora 16, în pavilionul din parc va cînta fanfara copiilor din Reci.­­ în continuare, la Teatrul de Vară are loc festivitatea premierii la probele artistice şi sportive, după care va ur­ma un program cultural-artis­tic în cadrul căruia va fi pre­zentat, printre altele, monta­jul literar-muzical-coregrafic „Aceştia suntem­ noi, pionierii“, în interpretarea Ansamblului Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Sfîntu Gheorghe, îşi mai dau concursul forma­ţii artistice ale şoimilor pa­triei cîştigătoare ale Festiva­­lului-concurs „Şoimii patriei cîntă patria şi partidul“ şi formaţii ale şcolilor din mu­nicipiu care vor prezenta cîntece şi dansuri popluare româneşti, maghiare şi ger­mane, montaje literare, dan­suri tematice, gimnastică ar­tistică etc. (P.L.)­­ Ieri, 31­ mai, la Casa de Cultură din întorsura Buzău­lui a fost prezentat de pionie­rii şi şoimii patriei din loca­litate un bogat program cul­tural-artistic. (I.N.) GEOGRAFIE Mă prind de mină cu Jiul şi alergăm prin Carpaţi cu picioarele goale înfruntind veşnicia printre pietre şi arbori. Alerg cu Jiul de mină, ca doi copii care vor să înalţe un zmeu. Alergăm, şi spicele cîmpiei ne întîmpină în mantia lor de aur şi cu miros de pîine caldă. Dar nu ne oprim ci alergăm, alergăm mai departe pină ce zărim rochia Dunării ondulată şi albastră. Cînd o ajungem, ne prindem de poala ei şi plutim mai departe cu timpul după noi. OANA SOITCU, clasa a VIII-a A. Cenaclul „Vi­sătorii“ din întorsura Buzăului Către copiii lumii Veniţi copii în România, Să învăţaţi ce-i omenia, Veniţi aici, la noi în ţară. Aici e veşnic primăvară. Şi pacea e la ea acasă Şi-s porumbei in orice casă, Ei zboară peste-ntreg ţinutul. Şi luminează graiul, gîndul. In ziua aceasta minunată, Ţineţi-vă de mînă-n roată Să-ntindem hora noastră mare Să simtă Terra sărbătoare. In ţara noastră minunată, în care orice băiat sau fată Muncesc, învaţă şi se joacă, Ca Om întreg s-ajungă-n viaţă. Partidul, el ne e părinte. Ce ne îndeamnă paşii înainte, Partidul, el ne e mîndria. Veniţi copii în România ! ADRIANA ROBU, clasa a Vil-a, Școala Generală nr. 7 Sfîntu Gheorghe CUVINTUL . 15,00 Telex; bucuria ţării; I tunisiene; 15,35 (dina copilăriei' ilan; 16,00 Emi ' germană (p.c.); I rea programuit’­­I jurnal (p.c.). Si lui jubiliar; ‘ I rea în econon I inimi de copii: cunoştinţă. Cc I ţării — Progr I terar-muzical- 21,15 Film ari in Deltă (c). r I sei de Filme 1 |lejurnal (p.c.), rea programul! • Astăzi, I­blioteca Judeţe Gheorghe are expoziţiei de c. „Viaţa fericită patria noastră“ lei, copiii de. 1;­treprinderii din localitate \ recital de poezii titlului, patriei # In zilele se va desfăşur rea Casei Pier­milor Patriei­­ diţional *“ conc, tare şcolă şî „Noroc bun". „ De la In» ! Iar Judeţean maţi că absoli I lor anterioare I care s-au îns­â­rit de bacalau­g să se prezinte 1 şi-au depus­­ informaţii imp l’rogra \ S-a stins, I ^ diţa Gheorghe 1 care s-a bucu .' împreună cu ț ne-a apropiat ^ men­ia lui de-i A urcat, an ! redacţiei împre avut intotdeai bun pe cel i­ioldcan..'a d a­vut nevoie . Anul trecut, mini înainte i împlinea 73 d reuşit să urc« ţiei. A rămas pat. pe care­­ apoi, de puţi eternul său z lumineze chipt S-a stins B, gol pe care vi dar zîmbetul bună vor răni lum­inindu-ne nostru va ave mină. Învățătorul ]­ghe Briotă a rămine pentru un semn de o­m­agiu. I Bă. MICA PI Pierdut legi viciu, eliberat Sfîntu Gheori Lengyel Moni­­ă. (4136)

Next