Cuvîntul Nou, septembrie 1984 (Anul 17, nr. 3919-3943)
1984-09-15 / nr. 3931
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ANUL XVII, Nr. 3931, STMBATA, 15 SEPTEMBRIE, 1984 4 PAGINI, 50 BANI Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu In judeţul Timiş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarâşa Elena Ceauşescu, a continuat, vineri vizita de lucru în judeţul Timiş. Reîntilnirea secretarului general al partidului cu colective muncitoreşti din acest judeţ s-a desfăşurat in aceeaşi atmosferă entuziastâ, de intensa bucurie şi deplină satisfacţie de a-l saluta, în mijlocul lor, pe conducătorul iubit şi stimat, ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui vastâ operâ înnoitoare marcheazâ cea mai fertilă epocă din istoria patriei. Tovarâşul Nicolae Ceauşescu, tovarâşa Elena Ceauşescu au fost intîmpinaţi, cu cele mai alese sentimente de dragoste şi stimă, de profundă recunoştinţă de timişoreni, care, ştiu ca marile transformări revoluţionare petrecute în toate domeniile sunt indisolubil legate de numele şi activitatea secretarului general al partidului. Intr-o puternică unitate de cuget şi simţire, ei au dat glas, odată cu întreaga ţară, dorinţei fierbinţi ca, la apropiatul forum al comuniştilor români, tovarâşul Nicolae Ceauşescu, revoluţionarul neobosit, sâ fie reales in suprema funcţie de secretar general a! partidului - chezăşie sigurâ a edificârii societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării ferme a României spre comunism. Primul obiectiv vizitat a fost întreprinderea mecanică Timişoara, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini miniere. Datorită unei bogate experienţe acumulate, întreprinderea a devenit, din anul 1981, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unitate coordonatoare pe ţară în domeniul producţiei de utilaj minier de suprafaţâ şi adincime. Prin intermediul unor machete şi grafice, tovarâşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi de directorul unităţii, cu întreprinderea, dispunînd de o dotare tehnica modernă, s-a dezvoltat continuu. Se vizitează secţia de utilaje miniere unde se produc excavatoare pe şenile cu deplasament de peste 800 tone combine de înaintare in subteran, de fiabilitate ridicată și mare robusteţe, suţineri mecanizate pentru abataje și alte utilaje complexe bine cunoscute în marile exploa(Continuare in pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Timiş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi al deschiderii anului de învăţământ 1984/ 1985, astâzi, va avea loc în municipiul Timişoara o adunare popularâ pe care posturile de radio si televiziune o vor transmite direct, in jurul orei 10,30. PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XlIi-LEA AL P.C.R. Industria chimică - cea mai dinamică ramură Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei chimice în cincinalul 1986—1990 de 8,5—9,0 la sută o situează pe locul intîi, ea fiind cea mai dinamică ramură a industriei și va fi orientată cu precădere spre prelucrarea superioară a materiilor prime. De altfel, cîteva din produsele de bază ale industriei chimice cunosc şi în cincinalul viitor creşteri semnificative. Cu 9—18 la sută cauciucul sintetic, cu 10—18 la sută producţia de fibre şi fire artificiale şi sintetice, cu 69— 85 la sută producţia de medicamente pentru uz uman şi veterinar, cu 16—27 la sută producţia de îngrăşăminte chimice — în substanţă activă — evidenţiind largile posibilităţi pe care această importantă ramură le are în punerea în valoare a resurselor interne. De asemenea, însemnate sporuri se prevăd la chimia de sinteză fină, produse de mic tonaj, materiale ultrapure, semiconductoare și monocristaline, reactivi de înaltă puritate. Rolul important pe care-l joacă chimia. (Continuare în pag. 2-3) Şcoala, factor de formare şi educare a tineretului SZÉKELY MONA MARIA, inspector general adjunct al Inspectoratului şcolar judeţean Covasna Noul an şcolar se deschide în contextul entuziasmului general cu care oamenii muncii, fâră deosebire de naţionalitate, de pe întreg cuprinsul patriei, au cinstit împlinirea a patru decenii de libertate şi întîmpină cu noi rezultate în muncă marele forum al comuniştilor : Congresul al Xlll-lea al Partidului Comunist Român. Asemenea tuturor judeţelor patriei, meleagurile covasnene au cunoscut ritmurile înaltei dezvoltări , producţia industrială este de 8,4 ori mai ridicată decit cea a anului 1965, şi de 5,5 ori mai mare faţă de anul 1970;’ 25 la sută din suma alocată investiţiilor s-a realizat în ultimii 12 ani; au apărut şi s-au dezvoltat cu intensitate noi ramuri ale industriei cum ar fi construcţiile de maşini şi chimia. In acelaşi timp, s-a dezvoltat considerabil agricultura, devenind, treptat o variantă a modului de producţie industrială. (Continuare în pag a 4-a) ! Se depun eforturi susţinute pentru executarea arăturilor de insaminţare. In imagine, un aspect de la I.A.S. Ozun. Foto : KOVÁCS LÁSZLÓ INTENSIFICAREA RITMULUI RECOLTĂRII Şl TRANSPORTULUI CARTOFILOR La Covasna — restanţe Transportul în impas? LR Zî SH ratESDEQDQaTrODmffi Ritmul zilnic al recoltării cartofilor a cunoscut o simţitoare creştere, în ziua de joi, acesta ajungînd la 325 hectare. Ca urmare, stocul de cartofi, aflat pe cîmp, mai ales în aluat, în medie, cîte trei curse Comparativ cu alte unităţi agricole C.A.P. Covasna are de recoltat în acest an o suprafaţă relativ mică de cartofi, doar 90 de hectare, finind seama de data la care sîntem şi de faptul că secţia de mecanizare care deserveşte această cooperativă dispune de trei maşini de recoltat pe un rînd, ne-am aşteptat ca în ziua raidului nostru, joi, 13 septembrie, executarea acestei lucrări să se afle într-un stadiu avansat. Nu a fost însă aşa Pînă miercuri seara, aici, cartofii nu fuseseră scoşi decit de pe 20 de hectare. Aceasta deoarece recoltatul lor a fost reluat după o pauză de aproape două săptămîni abia in cursul amintitei zile. La începutul lunii septembrie s-a lucrat vreo două zile cu o echipă formată din zilieri din alte localităţi, care, neînţelegîndu-se cu conducerea unităţii in ce priveşte modul de retribuire au lăsat treaba baltă. Trebuie subliniat faptul că C.A.P. Covasna este, se pare, unitatea cu cei mai puţini membri cooperatori activi din judeţ — vreo 15 la număr A. GOLCIU (Continuare în pag. 2-3) uităţile mari cultivatoare fiind destul de apreciabile peste 20.000 tone. Unităţilor agricole li s-au pus la dispoziţie o capacitate de transport suficientă, dar nu s-a reuşit ca aceasta să fie folosită in mod corespunzător. Dacă în cursul zilei de miercuri cu fiecare mijloc de transport s-au efecta bazele de preluare, joi, numărul curselor a scăzut la 2,8. C.A.P. Zăbala, Tamaşfalău, Chichiş, Ilieni, Hăghig, Ozun, Cernat, Mărtineni, Ojdula, Moacşa, Petriceni, Poian — iată doar cîteva unităţi unde, cu fiecare mijloc de transport se efectuează mai puţin de trei curse zilnic. Acest lucru se datoreşte în cea mai mare măsură neasigurării de către unităţile agricole a cel puţin patru încărcători pentru fiecare mijloc de transport. Acolo (Continuare în pag. 2-3) D. TOMA ATENTIE SPORITA MATERIALELOR REFOLOSIBILE Bunele rezultate obţinute încă de anul trecut pe linia recuperării şi refolosirii diferitelor materiale la Schela de Foraj Ghelinţa a condus la întărirea spiritului de bună gospodărire a tuturor materiilor prime şi materialelor, astfel că economisirea resurselor, recuperarea şi recondiţionarea lor pentru a fi refolosite este o preocupare de prim ordin şi în acest an. O deosebită atenţie a fost acordată recuperării şi recondiţionăm pieselor şi subansamblelor rezultate din dezmembrarea unor instalaţii, maşini şi utilaje. Cele mai bune rezultate au fost obţinute însă la recuperarea şi recondiţionarea noroiului de foraj, material la care printr-o serie de măsuri tehnico-organizatorice s-a ajuns la un grad de recuperare de 100 la sută. Se economisesc astfel anual cantităţi importante (Continuare în pag. 2-3)