Cuvîntul Nou, aprilie 1986 (Anul 19, nr. 4407-4432)

1986-04-01 / nr. 4407

Proletari din toate tarile .unitive IV Organ al Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R.şi al Consiliului Popular judeţean ANUL XIX, NR. 4407, MARŢI, 1 APRILIE, 1986 4 PAGINI, 50 BANI Aniversarea a 25 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român O măreaţă sărbătoare a poporului .,Marile succese obţinute fie România socialistă sunt nemijlocit legate de uriaşa activitate politică şi organizatorică desfăşurată de partidul nostru care îşi îndeplineşte cu cinste misiunea istorică de forţă politică conducătoare a societăţii. Partidul se afirmă tot mai puternic ca centru vital al întregii naţiuni de la care emană gîndirea cutezătoare menită să asigure transformarea revoluţionară a societăţii, forţa ce însufleţeşte toate energiile creatoare şi pune în valoare geniul întregului popor român, deschizând patriei minunate perspective de progres şi civilizaţie“. NICOlAE CEAUŞESCU După un complex proces de căutări şi clarificări, clasa muncitoare înscrie un salt calitativ în organizarea şi desfăşurarea luptei sale prin crearea, la 8 mai 1921, a Partidului Comunist Român — continuatorul celor mai înalte tradiţii ale luptei de veacuri a poporului nostru pentru dreptate, libertate, demnitate, pentru independenţa şi suveranitatea patriei. Partidul îşi trage seva din nestinsa sete a poporului nostru de a trăi liber şi demn, din marile momente ale istoriei naţionale, care au adăugat noi trepte în împlinirea acestei, aspiraţii seculare. De atunci, din mai 1921, vreme de şase decenii şi jumătate, nimic de seamă nu s-a petrecut în viaţa României fără prezenţa activă a P.C.R. Au devenit momente de referinţă în istoria ţării marile acţiuni revoluţionare conduse de partid din anii '38, marile manifestaţii antifasciste, organizarea şi conducerea unor ample acţiuni de rezistenţă antifascistă, a glorioasei revoluţii de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a inaugurat o nouă eră de ample prefaceri structurale în viaţa politică şi socială a ţării. In anii care au urmat actului istoric de la 23 August, partidul s-a ilustrat ca un încercat şi clarvăzător conducător al operei de făurire a noii societăţi socialiste în România, poporul înscriind în biografia contemporană a ţării remarcabile realizări, croind premise pentru un viitor de tot mai cutezătoare împliniri. Certitudinile viitorului nostru sunt clădite cu deosebire pe temelia solidă creată de Congresul al IX-lea al partidului, congres care a deschis epoca cea mai rodnică din istoria multimilenară a țării, epocă pe care în mod legitim ,o numim, cu aleasă mîndrie, „Epoca Nicolae Ceaușescu". Cei peste 20 de ani care au trecut de la Congresul al IX (Continuare în pag 23) (Continuare în pa* 2-3) Cuiul — putere şi fort it A ,u se pune, desigur, pro- I blema revenirii totale la tracţiunea animală. Trebuie să recunoaştem, insă, că agricultura românească are nevoie la aceasta oră de tracţiunea animală. Mai exact, de cai de muncă pentru efectuarea unor lucrări de transport şi de întreţinere în agricultură, cai care să înlocuiască tractoarele în transporturile interioare din fermele zootehnice, în transporturile de persoane şi administrative. Cîteva amănunte semnificative: un cal de muncă „complex“ costă anual aproape 33.000 lei (intră aici costul furajelor şi îngrijirea lui). In comparaţie, pentru întreţinerea unui tractor mediu de 65 C.P., inclusiv utilajul aferent, se cheltuiesc aproximativ 113.000 lei anual. E clar, deci, că pentru un tractor se cheltuieşte ceva mai puţin decit pentru întreţinerea a patru cai. Conştienţi de toate aceste lucruri, conducerile cooperativelor agricole de producţie din Tirgu Secuiesc şi Lunga (ca să dăm doar două exemple) au întocmit programe speciale pentru folosirea în mai mare DUMITRU MANOLACHESCU LU IV Secţia de tratament termic ritul sarcinilor st rursg-z.y 'jw v’-; 19anMW9i| Ifi formulate de secretarul general a! partidului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Gospodărirea chibzuită a metalului O SARCINĂ DE MARE IMPORTANŢA PENTRU BUNUL MERS AL PRODUCŢIEI Una dintre problemele importante ale perioadei actuale, de a cărei soluţionare întreprinderile trebuiesă se preocupe în permanenţă, o constituie, fără doar * şi poate, diminuarea consumului de metal. Evident, nu întîmplător se insistă asupra acestui deziderat. Cei ce vin în contact cu producţia ştiu foarte bine că realizarea tuturor sortimentelor incluse în programul de fabricaţie, onorarea în timp util a comenzilor lansate de beneficiarii interni şi externi sînt în mod firesc condiţionate de eficienţa eforturilor întreprinse pentru micşorarea consumurilor specifice. Economisind cantităţi cît mai mari de metal, pot fi evitate golurile care apar uneori în aprovizionare, se creează condiţii pentru derularea ritmică a producţiei, ca să nu mai spunem că reducerea consumurilor reprezintă un deloc neglijabil element de bogăţie materială, dacă avem în vedere că, în acest mod, sunt protejate o seamă de resurse neregenerabile. Să vedem însă cum stau lucrurile, din acest punct de vedere, în cea mai mare unitate consumatoare de metal din industria covăsneană, e vorba, evident, de întreprinderea de Maşini-Agregat şi Subansamble Auto din Sfîntu Gheorghe. Cum actul de naştere al fiecărui produs este semnat pe ing. VIOREL NEGRE NICOLAE STOIAN planşeta de desen, am început investigaţiile noastre cu proiectarea, a cărei activitate îşi pune amprenta asupra nivelului tehnic şi calitativ al sortimentelor realizate, asupra performanţei acestora şi, desigur, asupra necesarului de metal. „Dacă e să vorbim despre cutiile de viteză, cel mai important, cel mai complex şi mai pretenţios produs realizat în întreprinderea noastră, trebuie să vă spun că, în general, ele sunt supradimensionate, este de părere inginerul Nicolae Bursuc, din cadrul I.C.S.I.T.A., filiala Sfîntu Gheorghe. Uneori surplusul de metal ajunge pînă la 30 la sută, ceea ce vă daţi, cred, seama — nu e puţin. Problema e că noi, cei de la proiectare, nu prea putem face modificări în sensul reducerii greutăţii produselor, al micşorării consumului de metal deci, întrucît serviciul de pregătire a fabricaţiei al întreprinderii nu acceptă soluţiile pe care i le propunem, solicitîndu-ne ca la fiecare variantă a cutiilor de viteză de bază să folosim componente deja existente în fabricaţie". Inginerul Kovács Béla, de la pregătirea fabricaţiei: „Da, colegul Nicolae Bursuc are drap (Continuare la pag a 4-a) V, SA EDIFICĂM O LUME MAI DREAPTA SI MAI BUNĂ, SA APĂRAM DREPTUL POPOARELOR LA PACE, LA VIAŢĂ, LA EXISTENŢĂ LIBERA SI DEMNA (in pag. 2—3) . La O.J.T. Covasna au sosit bilete de odihnă de 12 zile, în staţiunea SINAIA, pentru lunile aprilie, mai şi iunie. Cazarea la hotel de categoria I. O.J.T. dispune de asemenea, de bilete de tratament de 18 zile la băile HERCULANE, în perioada aprilieaugust, cu cazarea la hoteluri de categoria 1. Biletele se pot solicita la birourile de turism din Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Covasna şî Tirgu Secuiesc. (D.M.) . O.J.T. Covasna vă intră într-o excursie cu Avionul şi trenul pe itinerarul MOSCOVA — TALLIN — RIGA — KIEV în perioada 15—26 mai. Preţ informativ: 6.089 lei, din care 88 ruble, bani de buzunar. (D.M.) [Executarea în timp optim a tuturor lucrărilor agricolei cu un consum minim de carburanţi . In următoarele zile, este necesar ca ritmul de lucru la semănat să fie intensificat, astfel ca toate culturile să fie însămînţate în timp optim şi la un înalt nivel agrotehnic. Acum, într-o perioadă foarte scurtă, trebuie să se execută un volum mare de lucrări agricole, fapt ce impune utilizarea judicioasă a carburan- | ţilor şi lubrifianţilor, înca-drarea în normele de consum admise. Conducerile unităţilor agricole au datoria să acţio- neze ferm în vederea întronării unui spirit de ordine şi disciplină, urmărindu-se executarea tuturor lucrărilor în timp optim şi la un înalt pixel calitativ, in condiţiile reducerii consumului de carburanţi şi lubrifianţi. Reducerea consumului de carburanţi se poate realiza, în primul rînd, printr-o programare judicioasă a lucrări- lor, care să permită evitarea? curselor în gol ale tractoarelo’r şi maşinilor agricole, utiliza- i rea acestora la întreaga ior i capacitate şi nu în ultimul rînd înregistrarea unor rit-? muri mari de lucru. Eviden- ț ţiem faptul că în unitățile dini cadrul G.U.A.S.C. O pun pro- gramul de lucru săptămînal xet I». TOM VI 'Continuare in pag 2-3'- t • ÎNTĂRIREA ORDINII SI DISCIPLINEI • EXECUTAREA LUCRĂRILOR LA UN ÎNALT NIVEL AGROTEHNIC • PROGRAMUL DE LUCRU SAPTAMÎNAL JUDICIOS ÎNTOCMIT • ORDINUL DE LUCRU — INSTRUMENT DE ORGANIZARE SI CONTROL 0 ELIMINARE V DEPLASĂRII ÎN GOL A TRACTOARELOR 0 CTU.IZVRE V AGREGATELOR COMPLEXE 0 REGLARE V CORESPUNZĂTOARE A TRACTOARELOR SI MAȘINILOR AGRICOLE • L V TRANSPORTUL SEMINȚELOR PE C’ÎMP SA SI. FOLOSEASCĂ NUMAI ATELAJELE * I !