Cuvîntul Nou, ianuarie 1987 (Anul 20, nr. 4642-4666)

1987-01-23 / nr. 4659

PAG 2­ 1 sa Pionierilor şi Şoimilor Pa­triei din Sfintu Gheorghe şi, respectiv, Casa de Cultură din oraşul Covasna vor avea loc sesiuni de comunicări, a­­vînd drept titluri: „Activita­tea revoluţionară a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, pusă în slujba partidului, a clasei muncitoare, a întregu­lui popor" şi „Marile ctito­rii ale Epocii Nicolae Ceauşescu". Vor prezenta­ lu­crări: muzeografii Bartók Botond şi Székely Kékedy Zsolt. Comunicările vor în­cepe duminică de la ora 10, iar marţi de la ora 14. g. La Şcoala Generală din Breţcu se va d­esfăşura, du­minică, 25 ianuarie, ora 15, un spectacol omagial dedicat aniversării zilei de­­ naş­tere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spectacolul va fi susţinut de formaţiile artis­tice ale elevilor şcolii. „ La Clubul orăşenesc din Covasna, miercuri, 21 ianua­rie, a fost prezentată expu­nerea cu tema „Marile cti­torii ale Epocii Nicolae Ceauşescu. Prezent şi per­spective în oraşul Covasna". Tot aici, ieri, 22 ianuarie a fost prezentată expunerea cu tema „Activitatea neobo­sită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu­, consacrată păcii şi colaborării între popoare", iar astăzi, la ora 14, o altă expunere, intitulată „Semni­ficaţia istorică a Unirii Principatelor Române".­­ La Chichiş a avut loc o expunere intitulată „Sem­nificaţia istorică a Unirii de la 24 ianuarie 1859", acţiu­nea fiind organizată în co­laborare cu Muzeul judeţean. ■ . ' áiÉÉMOl I - m —.„si Prima manevră a armatei­ rom­âne (Băicoi, 1800) după înființarea ei de către A.I. Cuza Dintre scrisorile conţinind re­clamaţii, sesizări, cereri adre­sate de către oamenii muncii Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R., unor organe centrale, am ales pentru rubrica de faţă cîteva. LĂMURIRI Cetăţeana Keresztes Maria, din comuna Turia, a solicitat acordarea pensiei de urmaş du­pă primul soţ, care a fost pen­sionar pînă la data decesului. Ulterior petiţionara s-a recăsă­torit, dar a decedat şi al doi­lea soţ ! Analizîndu-se situaţia se pre­cizează că în împrejurarea în care după primul soţ dînsa a beneficiat de pensia de urmaş, poate fi reluată plata, dacă va depune actele necesare. S-a fă­cut această specificaţie, ţinîn­du-se seama că al doilea soţ a decedat, de asemenea. Sunt necesare o cerere, cu indicarea numărului de decizie, certifi­catul de căsătorie cu cel de-al doilea soţ, ca şi cel de deces al acestuia, precum şi o decla­raţie tip. IN INTERESUL ÎNTREGII OBŞTI " Referitor la întrebarea tova­răşului Csíki Béla, se face pre­cizarea că nu este exceptat de la plata contribuţiei băneşti ne­cesare la executarea unor o­­biective de interes obştesc. Tot ceea ce se realizează ca urma­re a hotârîrii stabilite în adu­nările cetăţeneşti este, de fapt, o­­contribuţie la mai buna gos­podărire şi înfrumuseţare a a­­şezărilor în care trăim şi mun­cim. Rubrică realizată de Horia C. DELIU, SEBESTYÉN László Prin specificul lor, unităţile I.C.S.L.F. au menirea de a pu­­­ne la dispoziţia cumpărătorilor produsele necesare în gospodă­riile populaţiei în toate ano­timpurile. Noi am încercat, pe cit posibil, să relatăm despre preocupările personalului din acest domeniu al aprovizionării cu legume şi fructe, criticînd, la timpul potrivit, aspectele ne­gative. Şi iată-ne reluînd o astfel de temă în aceste zile geroase de iarnă. Să presupu­nem că vă aflaţi de faţă in mo­mentul în care pătrundem, de exemplu, în magazinul nr. 6 din cartierul Simeria, munici­piul Sfintu Gheorghe, unde ges­tionară este Barabás Edit. încă de la intrare, adică în­­cepînd cu vitrina, ne atrag a­­tenţia mărfurile expuse îngrijit, existente şi în magazin. Adică gemuri, compoturi, nectar, car­tofi, ceapă, ridichi, gulii, sfeclă roşie, fasole uscată, fulgi de cartofi şi de fasole, morcovi deshidrataţi, varză murată, ro­şii de seră, deci cam tot ce are omul nevoie pe timp de iarnă. Ordinea şi curăţenia din jur fac parte şi ele din sfera noţiunii de bună servire. Cumpărătorii intră şi ies satisfăcuţi de cele ce găsesc. Cineva face şi o a­­preciere: „Dacă astă toamnă a­­provizionarea cu legume şi fructe era oarecum nesatisfă­cătoare, în această iarnă ea s-a mai redresat, găsim aproape tot ce ne trebuie“. II rugăm să-şi spună numele: „N-are impor­tanţă cine sunt. Un simplu ce­tăţean“. Totuşi pînă la urmă ne spune că se numeşte Biró Zoltán, că are trei copii mici şi că de fapt a venit să cum­pere, printre altele, pastă de morcov pentru sugari şi nectar de caise pentru copiii mai mari. „N-am găsit rădăcinoase, doar morcovi deshidrataţi“, ne spu­ne cumpărătorul în cauză. De ce nu aveţi şi rădăcinoase ?, o întrebăm noi pe gestionara Ba­rabás Edit. „Am avut pînă mai ieri inventar. Azi după-amiază urmează să primim şi rădăci­noase, există în cantităţi sufi­ciente la siloz“. Dar iată şi o cumpărătoare mai exigentă, Maria Prodan. Fixează cu privirea produsele expuse pe rafturi. Ia în mină o pungă cu mere, strîmbă pu­ţin din nas şi renunţă. Sînt prea urîte. Se referă apoi la ceapă: „De ce este atît de mă­runtă ?“. „Pentru că astă vară a fost secetă, răspunde cu calm gestionara. Asta-i tot ce avem“... înainte de a părăsi magazinul nr. 6 atragem atenţia gestiona­rei asupra lipsei etichetelor, cu preţuri la unele produse. Trecem şi pe la magazinul nr. 1, „Fortuna“, din centrul civic al municipiului, gestionar Mátyás Anita, unde de aseme­nea se constată o bună apro­vizionare, dar şi aici s-ar pu­tea ţine mai multă ordine. La­­magazinul nr. 15, zona gă­rii, gestionarul Tankó Béla ne semnalează puţina atenţie de care se bucură unitatea sa din partea I.J.L.F. în acordarea re­partiţiilor solicitate. Se pare că I.J.L.F. n-a fost pe recepţie la toate semnalele noastre critice. Aşteptăm totuşi o rezolvare în privinţa fostelor magazine Gos­tat. In ce o priveşte pe gestiona­ra Both Erzsébet de la magazi­nul nr. 3 din cartierul Ciucu­­lui, de această dată nu are a se plînge. A primit cantităţi suficiente de varză murată şi dulce, de cartofi şi ceapă, fa­sole uscată, ba uneori şi tru­fandale (salată verde şi roşii de seră). Mai greu se rezolvă problema rădăcinoaselor. Ne spune că s-a interesat la depo­zit, dar că preambalarea se fa­ce mai anevoie. Este şi acesta un motiv plauzibil, dar ne gin­­dim şi sugerăm unităţilor şco­lare ca în orele de practică­ri­le elevilor să dea sprijin co­lectivului din cadrul depozitu­lui I.J.L.F. Cu rezervele amintite mai sus, putem să concluzionăm că iarna aceasta, magazinele I.C.S. L.F. se prezintă onorabil, reu­șind să răspundă în bună par­te solicitărilor cumpărătorilor. Raid-anchetă realizat de Aurelia LOJINSCIH în miez de iarnă, despre aprovizionarea cu legume și fructe CUVTNTUl NOU ANUL XX, NR. 4659 Doctrina noii revoluţii agrare­­. (Urmare din pag. 1) avut ca obiectiv principal transformarea socialistă a a­­griculturii, noua revoluţie a­­grară, de­sfăşurată în etapa S.S.M.D., în condiţiile noii revoluţii ştiinţifice şi tehni­ce, este concepută ca un proces complex de transfor­mare a agriculturii socialis­te,­ pe baza intensificării şi, industrializării acesteia, în­­tr-o variantă a muncii in­dustriale, într-o ramură cu eficienţă economică la nive­lul ţărilor cu agricultură dezvoltată, care să contribu­ie la soluţionarea contradic­ţiilor apărute între agricul­tură şi industrie, între pro­ducţie şi consum şi la şter­gerea deosebirilor esenţiale dintre oraş şi sat. In condi­ţiile actuale, o asemenea re­voluţie nu poate fi concepu­tă in afara ştiinţei şi tehni­cii moderne. Iată de ce, a­­cordînd o însemnătate pri­mordială noii revoluţii ştiin­­ţifico-tehnice contemporane şi în acest domeniu,­ tova­răşul Nicolae Ceauşescu a­­precia că pentru a realiza revoluţia în agricultură, tre­buie să realizăm mai întîi revoluţia în ştiinţă, în con­ducerea agriculturii, în mo­dul de a lucra al specialiş­tilor, al ţărănimii. „Trebuie să realizăm o revoluţie în conştiinţa tuturor oamenilor mtrncii din agricultură, ast­fel incit ei să fie conştienţi de forţa de care dispun, con­ştienţi că„de ei depinde în­făptuirea revoluţiei agricul­turii româneşti“. Nu este, aşadar, vorba numai de o „revoluţie agricolă", ci de o „revoluţie agrară", atotcu­prinzătoare, care vizează mu­taţii radicale atît la nivelul forţelor de producţie şi vo­lumul activităţii agricole, cit şi în fizionomia relaţiilor de producţie şi a diverselor e­­lemente suprastructurale a­le vieţii rurale. Expresie concretă a acestei concepţii sistematice în domeniul a­­griculturii, noul mecanism economico-financiar şi auto­­aprovizionarea teritorială a populaţiei cu produse agro­­alimentare se întemeiază pe valorificarea mai deplină a resurselor agriculturii socia­liste, pe realizarea optimă a funcţiilor multiple ale aces­tei ramuri, îndeosebi ale sa­tisfacerii consumului popu­laţiei în concordanţă cu prin­cipiile unei alimentaţii ra­ţionale. „Programul de au­­toconducere şi autoaprovi­­zion­are — sublinia Secreta­rul general al partidului — are în vedere întărirea răs­punderii comunelor, oraşe­lor şi judeţelor în realizarea bunurilor de consum alimen­tare şi industriale necesare u­­nei bune aprovizionări, în raport cu prevederile planu­lui, şi criteriile alimentaţiei raţionale, ştiinţifice". Unirea din 1859 - un ideal istoric (II) (Urmare din pag 1) „Românii ’din Transilvania — scria Al. Papiu-Ilarian — numai la Principate privesc, numai de aici așteaptă sem­nalul, numai de aici își văd scăparea. Cînd s-a ales domn Cuza — scria el în conti­nuare — entuziasmul la ro­mânii din Transilvania, era, poate, mai mare decit in Principate“. Moment culminant al lup­tei pentru unitatea şi inde­pendenţa naţională, unirea din ianuarie 1859 s-a dove­dit a­ avea o importanţă fun­damentală pentru întreaga dezvoltare modernă a po­porului român. Pe bună dreptate Secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciază că: „Unirea Princi­patelor a avut o uriaşă în­semnătate pentru evoluţia social-politică a poporului nostru, ea a deschis noi per­spective dezvoltării forţelor de producţie, angajării României pe drumul civili­zaţiei moderne, constituind un moment epocal în proce­sul plămădirii statului na­ţional unitar român“. Semnale de RECEPŢIONAT O MINA DE BUN GOSPODAR Vîntul extrem de puternic a făcut ca zilele trecute multe dintre firme, plăcile indicatoa­re rutiere şi alte asemenea o­­biecte să fie serios suprasolici­tate, unele căzînd ori schim­­bîndu-şi poziţia. Ca bunăoară, indicatoarele rutiere de pe şo­seaua Covasna — Sfintu Gheor­ghe, la intersecţia cu Boroşneu Mare ori unele firme ale ma­gazinelor din cartierul Simeria, al municipiului reşedinţă de ju­deţ. Desigur, asemenea „mici defecţiuni“ se mai găsesc şi prin alte locuri. E necesar ca mîna bunului gospodar să facă însă retuşurile de rigoare,­­ aco­lo unde este cazul. Semnalul nostru s-a vrut doar o invita­ţie la acţiune. (H.C.D.) I---­! i l era curată ... ■ ^ ! *d£WESEZ.1 ) —-------------------------------------1 \rfglDU^!A?pn Ofertă — îmi pare rău. Nu vă t­­ pot da mai mult de 300 de­­ lei pe tabloul ăsta. 'i — Dar numai pînza m-a / \ costat 500 ! / ^ — Știu, dar cînd ați luat-o 1 * I Al. FIRU, economist ^

Next