Cuvîntul Nou, aprilie 1987 (Anul 20, nr. 4717-4742)
1987-04-25 / nr. 4738
ANUL XX, NR. 4738 CUVINTUL NOU Cînd tinereţea se împleteşte cu experienţa In ciclul de materiale pe care le realizăm sub genericul „Stil de muncă dinamic, eficient in activitatea de conducere“ ne-am propus să prezentăm astăzi o experienţă interesantă, pe care am întîlnit-o la întreprinderea de Ţigarete din Sfîntu Gheorghe. De relativ puţin timp, aproape de şase luni, fiinţează aici o nouă echipa de conducere, realizîndu-se, am zice în chip fericit, un deziderat al conducerii moderne: îmbinarea fructuoasă a entuziasmului specific tinereţii, dublat de girul unui bun profesionist, cu experienţa, cu maturitatea pe care anii îndelungaţi de meserie şi de activitate pe tărîm politic ţi-i conferă. E vorba de directorul întreprinderii, tinărul inginer Eugen Lazăr, şi de secretarul comitetului de partid şi preşedinte al C.O.M., maistrul Dima Alexandru. — Colaborarea dintre noi este perfectă, a ţinut să precizeze din capul locului tovarăşul Dima. Nici nu s-ar putea altfel, de vreme ce amîndoi suntem la curent în amănunţime cu problemele mari şi ... mici ale fabricii. Tovarăşul inginer Eugen Lazăr a venit la noi in 1975, imediat după absolvirea facultăţii, iar în ce mă priveşte parcă sunt aici de cînd mă ştiu ! Faptul că oamenii ne cunosc bine şi că noi ii cunoaştem la fel de bine, constituie un atu extrem de important, împreună am „crescut“, ne-am desăvîrşit pregătirea profesională, ne-am format ca oameni în marea familie muncitorească de la „ţigarete". Acest lucru ne ajută extrem de mult. Colectivul este unit; cel care are o problemă vine la noi cu toată încrederea. Audienţele nu reprezintă o chestiune formală, un mod birocratic de a discuta cu oamenii muncii. Pe lingă programul afişat şi ... respectat, ascultăm, ori de cite ori se iveşte prilejul, păsurile, doleanţele tovarăşilor noştri de muncă. Din acest dialog sincer, direct, s-au născut adeseori idei valoroase, care au fost apoi materializate spre binele producţiei. — In fiecare zi avem două operative, pe compartimente, în cadrul cărora trecem în revistă principalele probleme cu care ne-am confruntat în ziua precedentă, inventariind priorităţile pentru intervalul de timp următor, căutînd soluţii, ne-a precizat tovarăşul director Eu /________,_____,______ gen Lazăr. Avem in felul acesta o „oglindă“ a tot ceea ce se întîmplă în întreprindere, pentru a nu fi luaţi prin surprindere de evenimente. La operative, care nu ţin mai fult de 10—15 minute, iau parte factorii cu responsabilităţi pe fabrică, fiecare participant fiind bine documentat, pentru a veni cu idei, cu soluţii. — Ce se discută concret în aceste şedinţe de lucru ? — Tot ce interesează colectivul, începând de la modul de îndeplinire a planului, continuînd cu calitatea produselor, consumul de energie electrică, desfacerea, şi nu in ultimul rînd cu felurite aspecte privitoare la disciplină, realizarea normelor, prevenirea sustragerilor de ţigări ş.a. Chiar la data vizitei noastre în unitate se discutase o chestiune mai deosebită. De la o întreprindere constructoare de maşini din Slatina sosise o maşină nou-nouţă de tăiat tutun. Specialiştii întreprinderii de Ţigarete din Sfîntu Gheorghe nu vroiau s-o pornească, pînă nu ştiau exact cum se „comportă", mai ales că era vorba de un utilaj complex, de mare randament, cu un consum redus de energie . Mai avuseseră unele „surprize“ în împrejurări similare. Ce era de făcut ? In operativă s-a abordat acest subiect şi s-a luat o decizie, poate bizară la prima v vedere: dezmembrarea maşinii, piesă cu piesă !? Lucrătorii atelierului mecanic aveau o bogată experienţă şi tocmai de aceea erau interesaţi să-i cunoască toate „măruntaiele", pentru a putea interveni operativ, în cazul unei defecţiuni. Aşa se face că lăcătuşii Demeter István, Gáli András, electricianul Mihály István,, maistrul Balázs Zoltán au pus timorul — cum se spune — şi au demontat şi remontat în timp record utilajul. Este doar un exemplu ... Am mai aflat că, decadal, se analizează cu toţi şefii de resort modul în care s-a îndeplinit planul aferent perioadei, felul în care se onorează contractele, încadrarea în cheltuieli, planul de întreţinere şi reparaţii, calitatea produselor şi încă multe altele. Şedinţele de C.O.M. ne oferă, de asemenea, prilejul unor analize temeinice, a dorit să mai adauge tovarăşul Lazăr. Din păcate, nu toţi cei invitaţi se înscriu la cuvînt, fac propuneri, vin cu sugestii. De regulă sunt 2,3 mai activi, constituind pentru conducere un sprijin real. Vă fac o confidenţă: îmi place mult să lucrez cu oamenii, , deoarece am de la fiecare cite ceva de învăţat. M-am obişnuit să nu iau niciodată decizii pînă nu mă consult şi cu alţii, părerile celorlalţi fiindu-mi de mare ajutor. Cum spuneam, sîntem o mare familie. Dacă nu ştii să-ţi apropii tovarăşii de muncă, dacă nu ştii să te faci înţeles, nu poţi să spui că stăpîneşti ceea ce se numeşte îndeobşte „ştiinţa conducerii“. Aici cred eu că se află ... secretul. Hori,« C. DELIU V f STIL o~t '"mUINJCâII ctMvanwc, eficient r în activitatea Ig de conducere / Curs de protecţie a muncii la întreprinderea de Ţigarete Sfintu Gheorghe Zile şi ore hotarîtoare pentru soarta revoltei După ce cîteva zile nu s-a lucrat deloc, din cauza ploilor — de altfel, bine venite şi ele — în ziua de 23 aprilie, pe terenurile unităţilor din C.U.A. SC. Bodoc nu s-au însămînţat decit vreo 60 ha şi abia ieri, s-a putut trece cu toate forţele la însămînţarea ultimelor suprafeţe de in fibră la Valea Crişului, sfeclă de zahăr la Micfalău şi Bicsad şi la plantatul cartofilor. După cum ne-a relatat tovarăşul Kurta András, preşedintele consiliului respectiv, s-a terminat însămînţatul la orzoaică, ovăz şi mac, ieri (24 aprilie) şi la inul fibră, iar plnă în seara zilei de 25 se încheie şi la sfecla de zahăr (mai sínt doar 15 ha la C.A.P. Bicsad) şi la cartofi, din care mai sínt circa 20 ha. Mai întîrziate sínt lucrările la plante de nutreţ, unde, din 993 ha, nu s-au însămînţat decit 550 ha. Dar, începînd din ziua de 24 se lucrează cu cite 21 maşini cu rite 6 rînduri, realizîndu-se cu fiecare maşină 15 ha pe zi. Făcînd o socoteală, simplă, ne dăm seama că, dacă timpul se va menţine bun, în maximum 3 zile, lucrarea poate fi terminată. Deşi în toate unităţile s-a lucrat şi se lucrează cu toată răspunderea, folosindu-se din plin atît maşinile, cit şi forţele umane, datorită condiţiilorde climă şi specificului terenului există diferenţe destul de mari între unităţi: la C.A.P. Ghidfalău pînă în seara zilei de 23 se însămînţase şi se plantase cu cartofi 94 la sută din suprafaţa planificată, la C.A.P. Valea Crişului 89 la sută, C.A.P. Micfalău 88 la sută, C.A.P. Bodoc 82 la sută, C.A.P. Bicsad 75 la sută şi C.A.P. Arcuş 72 la sută. Cu suprafeţe mai mici ,se înscriu cele două asociaţii economice intercooperatiste din Ghidfalău şi Calnic — unde sunt de însămînţat cele mai mari suprafeţe cu porumb siloz — dar, după cum ne asigură tovarăşul Kurta — pe măsură ce se termină însămînţările în C.A.P. şi se eliberează maşini, se va intensifica lucrul în unităţile amintite, astfel încît, pe întregul consiliu, campania să se încheie într-un timp cit mai scurt. . Gheorghe POPIȚĂ SUB SEMNUL URGENŢEI Curăţarea, fertilizarea şi tarlalizarea păşunilor A mai rămas puţin timp pînă la scoaterea animalelor la păşunat, timp în care trebuie să se încheie lucrările de curăţare, fertilizare şi tarlalizare a păşunilor. Este îmbucurător faptul că în localităţile judeţului, s-au declanşat ample acţiuni de îmbunătăţire a păşunilor, la lucrări participînd numeroşi locuitori ai satelor. Considerăm totuşi că, în următoarea perioadă, acţiunile trebuie intensificate, astfel ca la scoaterea animalelor la păşune toate acestea să fie puse la punct. Una din marile păşuni ale judeţului este aceea de la Apa Roşie — o păşune montană în suprafaţă de 1.900 hectare — aparţinînd Inspectoratului silvic (900 ha), C.A.P. Esternic (600 ha) şi C.A.P. pereni (400 hectare). S-a hotărît ca pe această păşune să se execute ample lucrări de îmbunătăţire, alocîndu-se pentru aceasta şi fondurile necesare. Cele două cooperative agricole de producţie trebuie să execute lucrările în regie proprie, avînd proiectele necesare. Pe suprafaţa aparţinînd Inspectoratului silvic lucrările trebuie să fie executate de întreprinderea de specialitate. In ziua de 22 aprilie, pe această păşune nu se afla la lucru nici un om. Directorul întreprinderii de îmbunătăţire a păşunilor, tovarăşul inginer, Fazakas Gavril, ne spune că lucrările vor încape săptămina viitoare. Trebuie bine înţeles că orice zi bună de lucru este prețioasă, că lucrările de pe păsuiri nu suferă nici o amînare. In procesul de producţie pot apare mereu probleme. A te discuta în colectiv, a găsi soluţii reprezintă singura modalitate de a le rezolva. Iată, în imagine, un asemenea exemplu, surprins la C.P.L. Sfîntu Gheorghe, la discuţii luînd parte muncitorii Lörincz Sándor, Georgeta Suciu şi Németh Ibolya şi şefii de echipă Juga Miklós şi BalázsJános. Fotó: KOVÁCS László • ŞTIRILE DIN ŢARA« TEHNOLOGIE DE FABRICARE A PISTOANELOR ŞI CĂMĂŞILOR LA POMPELE DE FORAJ La Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru utilaj petrolier din Ploieşti a fost definitivată o nouă tehnologie pentru fabricarea pistoanelor şi cămăşilor din componenţa pompelor de foraj. Primele cupluri confecţionate au fost montate pe instalaţiile de foraj ale Trustului de foraj-extracţie Boldeşti. Probele de funcţionare au atins pînă acum durata de 1.200 ore, preconizîndu-se prelungirea acesteia cu încă 500 de ore. De subliniat că vechile cupluri aveau o durată maximă de funcţionare de 200 de ore. Aplicarea acestei tehnologii în producţie contribuie la creşterea productivităţii muncii, la reducerea timpilorde reparaţii, la obţinerea unor importante economii de metal, energie electrică şi combustibil convenţional. UN NOU UTILAJ TEHNOLOGIC In cadrul activităţii de cercetare aplicativă, Institutul de sudură şi încercări de materiale Timişoara a realizat un nou utilaj tehnologic, cu înalte performanţe tehnico-funcţionale. Este vorba de o maşină automată de tăiere termică cu flacără oxigaz omologată pentru implementare în industrie. Maşina dispune de patru aparate de tăiere, dirijate de la un tablou de comandă, un sistem modern de urmărire optică cu fotocelulă a desenului piesei supuse decupării. Construcţia sa, în formă de portal-consolă asigură o mobilitate sporită de deplasare pe orizontală a aparatului de lucru, un randament ridicat și un consum redus de energie pe unitatea de produs. PAG. 3