Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)
1987-07-01 / nr. 4794
PAG 2 II * \\\ \\\\s\ \ \s\ \ \\ \\ | \ Sufletul griului Sulidul griului are o putere fără de seamăn, Ne ţine cinstiţi şi drepţi Revoluţia i-a dat şi cere independenţă Astfel izbăviţi de obsesia trecerii Ardem in inima patriei visători fără de leac, Dar griul inuit din brazdele calde Traversează statornic veac după veac Eroic şi tandru Voievodal şi firesc totodată. Sufletul griului redescoperit în cămări Intr-un deal de aur îşi apără semnul,intiiului răsărit Griul de daco-geţi Ca un murmur de frunze adiate de vînt şi balsam de rouă Ca un cintec discret de privighetoare, Mi-a rămas griul crescut pentru iiinile noastre Sfioase să-l secere intru bunăstarea acestui popor Sufletul griului mă atinge în trecere Şi ne dă puterea de a fi, în viitor I. POPESCU, cîştigător al concursului ,,Columnele Independenţei" \ \ \ La ora la care se developa imaginea fotografică, ei, brigadierii erau departe de noi, dar aproape de destinaţie: Cluj-Napoca, Şantierul Naţional al tineretului. Nouă ne-a rămas fotografia dinaintea plecării (se intimpla in 5 mai) şi promisiunea de a primi cit mai curind veşti de la ei, cei 50 de elevi — brigadieri de la liceele industriale nr. 2 şi 3 din Sfîntu Gheorghe. Veştile de bine le-am primit şi, nu cu multe zile în urmă, i-am aşteptat la gară, intr-o seară de vară, al cărui singur cusur a fost întirzierea trenului şi prelungirea emoţiilor şi aşteptărilor Gloria zeci de părinţi Dar ce-a fost la Cluj-Napoca, ce-au făcut băieţii noştri, cum au reprezentat judeţul, ce premii au obţinut, cum s-au simţit, şi altol multeîntrebări cărora ţi-este greu să răspunzi dintr-o dată pe peronul unei gări. Şi totuşi, instructorul responsabil al grupului, Robert Amagde, este foarte meticulos in evocarea amintirilor de şantier. La Cluj-Napoca, in prim-plan, au stat lucrările de îmbunătăţiri funciare. Pe lingă plantarea a peste 100 000 puieţi, anume destinaţi spre a combate eroziunea solului, s-au împrejmuit şi tarlalizat aproape 50 de ha de păşuni, s-au săpat peste 2,5 km de canal, numai lucrările efectuate de brigadierii covăsneni ridicinduse la o jumătate de milion lei. Că cifra are acoperire în fapte o dovedeşte şi locul întii obţinut în întrecerea socialistă, la care adăugaţi cele 30 de diplome de fruntaşi primite de tinerii noştri. Robert Un şantier, 50 de brigadieri şi un album Amagde zice că, după o asemenea performanţă, trebuie să rămînă şi altceva decit pomi şi canale, ar trebui să rămînă ceva de ordin sentimental, de pildă, un album cu fotografii de pe şantier. Şi albumul se va face cu siguranţă! S-a muncit zdravăn la Cluj-Napoca, pe şantier, s-au făcut şi bătături în palme, dar parcă n-a fost rău şi chiar dacă nu era zi fără ploaie, treaba s-a făcut tot aşa, ca la carte, ca de locul întii. Dar să nu credeţi că brigadierii noştri au uitat de fotbal sau şah, de tenis sau volei. De fapt, in timpul rămas liber s-a făcut mult sport, s-au luat şi nişte locuri bunicele in competiţii. De fapt, nu aceasta conta, ci buna dispoziţie şi mişcarea in aer liber. Gazdele au avut grijă să-i ducă pe tinerii brigadieri în multe, foarte multe excursii, la spectacole de teatru. Au mai venit şi părinţii în vizită şi n-au avut de ce să se plingă, băieţii erau pe mîini bune şi şantierul i-a maturizat. Şi, vorba celor doi brigadieri de la Liceul Industrial nr. 3, Jitaru Adonis şi Huşanu Eugen: „Şantierul a fost un examen necesar pentru noi toţi, o probă de foc pentru cit putem da. Am muncit, nu glumă, cînd a fost vorba de munică, şi ne-am distrat cînd am avut vreme de distracţii“. Kozák László, de la Liceul Industrial nr. 2, a fost tot pentru prima oară pe un şantier, dar zice că a fost bine şi cele două luni au trecut repede, dar cu folos şi pentru ei şi pentru şantier. Şi cine n-ar mai fi de spus. Poate vorbele nu ajung totdeauna pentru amintiri, de aceea esenţiale, vor rămîne faptele de pe un şantier şi de ce nu.. un album cu fotografii. Dora Maria NAGY Constatările unui raid recent întreprins în municipiul Sfîntu Gheorghe ne-au relevat, cel puţin în faza iniţială, două aspecte stridente, diametral opuse şi ilustrînd deci două moduri total diferite de a privi soarta acestui spaţiu pe care generic îl numim „casa scărilor“. DELĂSAREA ŞI DEZINTERESUL LA ELE ACASĂ Strada Stadionului, blocul nr. 18 (cu greu aflăm adresa, indicaţiile primindu-le de la un atelier de artizanat de la parter) .Cîndva, în holul de la intrare exista un frumos panou (şi estetic şi funcţional) pe care erau afişate numele locatarilor, apartamentul, etajul. „Sunt vreo doi ani de-atunci“, ne spune locatarul Alex. Guţu. Acum arată ca vai de lume, e murdar, deteriorat, mai conţine o singură plăcuţă cu numele unui locatar iar alţii, mai „inventivi“, şi-au scris numele pe lemnul panoului cu creionul sau cu pixul! Cutiile poştale (metalice) au uşile îndoite (cele care se mai află pe pereţi, la locul lor) iar altele au dispărut. Printr-o ciudată similitudine s-au „volatilizat" şi uşile batante care dădeau spre ascensoare. Uşile metalice de la reţeaua telefonică şi electrică nu sunt încuiate, aşa că orice neavenit se poate „distra“ cu firele sau cu instalaţia electrică. Se uită oare că şi imaginaţia copiilor poate fi „stimulată“ de această neglijenţă? Mai putem enumera: pereţii murdari, nezugrăviţi de mult, inscripţii de tot felul, lipsa capacelor de la întrerupătoare sau doze, fire electrice neizolate etc., de la parter şi pînă la ultimul etaj. Să mai reţinem ca un amănunt „pitoresc“, că aici se află „Biroul administrativ“ şi „Casa“ asociaţiei de locatari, dar nu putem discuta cu nimeni, pentru că lacătul e pus pe uşă şi nici nu ştim cînd vom putea discuta, deoarece nu se află afişat nici un fel de program de lucru Aşa se face că plecăm cu multe nedumeriri şi întrebări... * cînd spiritul civic este MEREU PREZENT La cîteva sute de metri distanţă, pe strada Progresului, poposim şi la blocul nr. 19 (responsabil de scară, Bokor Lajos). încă de afară, mina — Spaţiul— în care locuim Casa scărilor, casa... nimănui? bunului gospodar se cunoaşte, blocul dipunînd de o splendidă zonă verde. Ai impresia că te afli, de fapt, intr-un mic parc, dichisit cu pasiune şi bun gust, aşa că impresia sumbră de dincolo se estompează treptat. Uşile de la intrare au geamurile întregi, curate, au perdele, ca şi „batanţele“ aflate la locul lor, în balamale, iar holul (chiar dacă există o masă ___Faţa în faţa______ de lucru pusă aici provizoriu) prezintă toate atributele impuse de un spirit civilizat, de bun gospodar: pereţii zugrăviţi, soclurile vopsite, un panou avizier conţinînd toate cele necesare bunei informări a locatarilor. Sînt puse pe pereţi tablouri înrămate, nu lipsesc nici ghivecele cu flori. (Ca de altfel la toate , etajele). Pereţii n-au suferit de pe urma intervenţiei răuvoitorilor. Grija pentru fiecare detaliu se simte la fiece pas şi ai senzaţia că aici locuieşte parcă o singură familie. Şi, într-adevăr, aşa este: cei care-l locuiesc constituie o familie prin însăşi preocuparea constantă pentru estetic, civilizat, confortabil, pentru frumos, în general. De ani de zile, de altfel oamenii de aici s-au străduit să facă totul pentru ca blocul lor să se numere printre cele mai frumoase din municipiu. Şi au reuşit! Fiecare locatar a pus şi pune mina cind este ceva de reparat, de amenajat, fiecare este un părtaş conştient la cauza comună a bunei gospodăriri a spaţiului în care locuieşte. ★ Am poposit şi-n alte blocuri din cartierul Ciucului şi din zona Gării şi cum multe deficienţe (ca şi aspecte pozitive) se suprapun cu cele prezentate aici, vom proceda la un rezumat al acestora. • Sunt încă multe geamuri sparte la uşile de la intrare • O prezenţă constantă: pereţii degradaţi, datorită existenţei unei adevărate „furii epistolare“ • Mania inscripţiilor şi zgrinoturilor s-a extins chiar şi la uşile ascensoare- lor!!! • Lipsesc avizierele cu numele locatarilor, al responsabililor de scări etc. • Tablourile electrice şi telefonice nu sunt toate „sub lacăt“ • Lipsesc, de asemenea, capace de doze, întrerupătoare într-o proporţie îngrijorătoare. ★ Intr-un viitor număr al ziarului vom da cuvîntul unor preşedinţi de asociaţii de locatari, responsabili de scară, unor factori de la Sectorul Locativ al I.J.G.C.L., pentru a vedea de ce toate acestea şi mai ales ce trebuie făcut pentru ca şi această casă a scărilor să fie... a fiecărui locatar! Constantin NIŢU tss\ \s \\ \\\ s La mulţi ani... 65! Pentru 63 de cadre didactice din judeţ „Ziua învăţătorului“, sărbătorită ieri, a coincis cu ziua pensionarii. Prinosului de recunoştinţă şi mulţumiri pentru munca plină de abnegaţie şi dăruire de-a lungul deceniilor pe care l-au adus într-o festivitate reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat li se adaugă în mod firesc gîndurile de aleasă preţuire ale generaţiilor pe care le-au pregătit şi format pentru viaţă. Ne alăturăm acestora dorindu-le din toată inima,, multă sănătate şi viaţă îndelungată, împreună cu tradiţionalul „La mulţi ani!“ (C.N.) CUVÍNTUL NOU Cadrele didactice care au primit titlul de „Evidenţiat“ cu prilejul Zilei învăţătorului Ilona Panczel (educatoare, Tîrgu Secuiesc); Imola Prezsmer, Adriana Mihalache, Irina Fenechiu (educatoare, Sfîntu Gheorghe); Ana Ilagiu (învăţătoare Zăbala); Olga Buna (învăţătoare, Şcoala Generală nr. 1, Tîrgu Secuiesc); Irén Marinez (învăţătoare, Şcoala Generală Filia); Maria Baciu (învăţătoare, Şcoala Generală Intorsura Buzăului); Ana Rusu, (învăţătoare, Şcoala Generală nr. 2, Sita Buzăului); Virginia Gîrjoi, (învăţătoare, Sfîntu Gheorghe); Péter Andor (învăţător, Sfîntu Gheorghe); Ştefan Farkas (profesor, Liceul Industrial nr. 3, Sfîntu Gheorghe); Narcis Calotescu (profesor, Liceul Industrial „Oltul“, Sfîntu Gheorghe); Árpád Szász (inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean); János Dimény (profesor, Băţanii Mari); Emeric Boér (profesor, Baraolt); Francisc Izsák (profesor la Liceul de Matematică-Fizică Sfîntu Gheorghe); Teodora Sylveszter (profesor, Școala Generală nr. 2, Sfîntu Gheorghe); Iosif Imreh (director, Sfîntu Gheorghe); Mátyás Buka (profesor, Tîrgu Secuiesc); László Kabocskai (director, Şcoala Generală Micfalău); Constanţa Antonescu (director, Liceul Economic Sfîntu Gheorghe); Mioara Rusu (profesor, Şcoala Generală nr. 1 Sita Buzăului); Stelian Grecu (profesor, Liceul Industrial nr. 3 Tîrgu Secuiesc); Rodica Bigu (profesor, Covasna). Cadrele didactice distinse Consiliului Naţional Ecaterina Vereş, Sfîntu Gheorghe; Ana Maria Rab, Sfîntu Gheorghe; László Henning, Sfîntu Gheorghe; Béla Márya, Sfîntu Gheorghe; Coloman Opra, Sfîntu Gheorghe; Venera Fábián, Sfîntu Gheorghe, András Para, Valea Crişului; Carolina Bularca, Intorsura Buzăului; Iuliu Bicsi, Hăghig; Emőke Szabó, Ghidfalău; Ana Maria Bíró, Sfîntu Gheorghe; Gizella Kubanda, Aita Medie; Géza Pé cu Diploma de Onoare a Organizației Pionierilor ter, Belin; Brigitta Fehér, Baraolt; Vasile Madarász, Tîrgu Secuiesc; Imre Zoltán Barta, Covasna; György Elemér Nagy, Covasna; Ciprian Popica, Intorsura Buzăului; István Farkas, Sfîntu Gheorghe; Adriana Muș, Sfîntu Gheorghe; Iosif Radu, Barcani; Tatiana Teacă, Sita Buzăului; Mihaela Konya, Intorsura Buzăului; Olga Dimény, Bățanii Mari; Endre Kónya, Zăbala; Florin Ercuş, Brădiţ. ANUL XX NR. 4794 Festivitatea dedicată Zilei învăţătorului (Urmare din pag. 1) ternică- vibraţie patriotică, participanţii au adresat o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, o telegramă în care se exprimă hotărîrea fermă a tuturor slujitorilor şcolii de a depune eforturi mereu sporite în vederea ridicării procesului instructiv-educativ la nivelul înaltelor comandamente puse în faţa învăţămîntului de conducerea partidului şi statului nostru, a transpunerii în viaţă a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XHX-lea al Partidului Comunist Român, de Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului, pentru materializarea fără preget a indicaţiilor şi sarcinilor trasate şcolii româneşti pentru etapa actuală şi în perspectivă, făcînd să sporească contribuţia lor la educarea revoluţionară, patriotică şi ştiinţifică, în spiritul idealurilor de pace, de adîncire a unităţii şi frăţiei, a tuturor copiilor şi şcolarilor, la opera de înălţare pe noi trepte de lumină, progres şi civilizaţie a României socialiste. « Cel ma i mtrecer s-a încheiat • I naş. Este vor I rea anuală a ■ cosaşi din ju - s-au prezentat I renţi, toţi de I pe podiumul î care cerea pi J timp record ci I litate în lucre ■La buna desfc I cursului şi-a ; j ţia şi Uniune; ICooperaţiei ! prin unitatea I naş, pe a căr f avut loc într «fost şi calitati : timp record l£ i lui de pe cele I nu foarte uşo. I rea concurenţ î rezultatele co» ! categoria sub I mai buni au f I regut din Dej András din Dej István din Megoria peste 20 I cîştigat: Szánt î Malnas, Dénes î Reci si. Jakab , Málnás. (D.M.: i î ! co i II TELEV î 20,00 Telejur -ţa economică; ! şi ţară, lumine I suri şi cîntec î 20,45 Congresu înolri; 21,00 Fi ! Rivalitate; 21.. MUZ ■ Galeria tu Gheorghe de i ■ 2 iulie, or I pian susţi, »Isabella, si I servatorul „v * din Cluj-Napo ■ gram, lucrări I Schubert, Voie jj pin şi Schuma. ! In organizări Idin Sfîntu Ghe I 3 iulie, vor c jSala Sporturih - cipiul Sfîntu G f ie 17 și 20, de I extraordinare I soară, cu part: î tilor Mirabela nel Constantin I■ „Academic", a I lint Péter, Roza Darkó Éva, ai orchestra teatr î tarea și mom . — Gioni Dimi CTNI g Sfîntu Gheor J Călărețul fără Isovietic, orele I 20 I „LUX" : Di I — film român î 17.30, 19.30 f 1 copii — ora 15 2 Tîrgu Seraie * Prăpastia iubii * viotic, orele 10 I Covasna : ,, I Revolta nurori î sovietic, orele I-------------------- PIERD! ""Pierdut bon , numele Chirilă I, autoturismul ■ Declar nul. 1 Pierdut bon I numele Păsării I autoturismul ! Declar nul. I Pierdut Foaie I cu seria 929770 , 1987, aparţinint ! Moineşti, colo I ţa. Declar I am II