Cuvîntul Nou, iulie 1987 (Anul 20, nr. 4794-4820)

1987-07-01 / nr. 4794

PAG 2 II * \\\ \\\\s\ \ \s\ \ \\ \\ | \ Sufletul griului Sulidul griului are o putere fără de seamăn, Ne ţine cinstiţi şi drepţi Revoluţia i-a dat şi cere independenţă Astfel izbăviţi de obsesia trecerii Ardem in inima patriei visători fără de leac, Dar griul inuit din brazdele calde Traversează statornic veac după veac Eroic şi tandru Voievodal şi firesc totodată. Sufletul griului redescoperit în cămări Intr-un deal de aur îşi apără semnul,­intiiului răsărit Griul de daco-geţi Ca un murmur de frunze adiate de vînt şi balsam de rouă Ca un cintec discret de privighetoare, Mi-a rămas griul crescut pentru iiinile noastre Sfioase să-l secere intru bunăstarea acestui popor Sufletul griului mă atinge în trecere Şi ne dă puterea de a fi, în viitor­ I. POPESCU, cîştigător al concursului ,,Columnele Independenţei" \ \ \ La ora la care se deve­lopa imaginea fotografică, ei, brigadierii erau departe de noi, dar aproape de des­tinaţie: Cluj-Napoca, Şan­tierul Naţional al tineretu­lui. Nouă ne-a rămas fo­tografia dinaintea plecării (se intimpla in 5 mai) şi promisiunea de a primi cit mai curind veşti de la ei, cei 50 de elevi — bri­gadieri de la liceele indus­triale nr. 2 şi 3 din Sfîn­tu Gheorghe. Veştile de bi­ne le-am primit şi, nu cu multe zile în urmă, i-am aşteptat la gară, intr-o sea­ră de vară, al cărui sin­gur cusur a fost întirzie­­rea trenului şi prelungirea emoţiilor şi aşteptărilor Gloria zeci de părinţi Dar ce-a fost la Cluj-Na­poca, ce-au făcut băieţii noştri, cum au reprezen­tat judeţul, ce premii au obţinut, cum s-au simţit, şi altol multe­­întrebări că­rora ţi-este greu să răs­punzi dintr-o dată pe pe­ronul unei gări. Şi totuşi, instructorul responsabil al grupului, Robert Amagde, este foarte meticulos in evocarea amintirilor de şantier. La Cluj-Napoca, in prim-plan, au stat lu­crările de îmbunătăţiri funciare. Pe lingă planta­rea a peste 100 000 puieţi, anume destinaţi spre a combate eroziunea solului, s-au împrejmuit şi tarlali­­zat aproape 50 de ha de păşuni, s-au săpat peste 2,5 km de canal, numai lu­crările efectuate de briga­dierii covăsneni ridicindu­­se la o jumătate de mili­on lei. Că cifra are aco­perire în fapte o dovedeşte şi locul întii obţinut în întrecerea socialistă, la ca­re adăugaţi cele 30 de di­plome de fruntaşi primite de tinerii noştri. Robert Un şantier, 50 de brigadieri şi un album Amagde zice că, după o asemenea performanţă, tre­buie să rămînă şi altceva decit pomi şi canale, ar trebui să rămînă ceva de ordin sentimental, de pil­dă, un album cu fotogra­fii de pe şantier. Şi albu­mul se va face cu siguran­ţă! S-a muncit zdravăn la Cluj-Napoca, pe şantier, s-au făcut şi bătături în palme, dar parcă n-a fost rău şi chiar dacă nu era zi fără ploaie, treaba s-a făcut tot aşa, ca la carte, ca de locul întii. Dar să nu credeţi că brigadierii noş­tri au uitat de fotbal sau şah, de tenis sau volei. De fapt, in timpul rămas li­ber s-a făcut mult sport, s-au luat şi nişte locuri bunicele in competiţii. De fapt, nu aceasta conta, ci buna dispoziţie şi mişcarea in aer liber. Gazdele au avut grijă să-i ducă pe ti­nerii brigadieri în multe, foarte multe excursii, la spectacole de teatru. Au mai venit şi părinţii în vi­zită şi n-au avut de ce să se plingă, băieţii erau pe mîini bune şi şantierul i-a maturizat. Şi, vorba celor doi brigadieri de la Liceul Industrial nr. 3, Jitaru A­­donis şi Huşanu Eugen: „Şantierul a fost un exa­men necesar pentru noi toţi, o probă de foc pen­tru cit putem da. Am muncit, nu glumă, cînd a fost vorba de muni­că, şi ne-am distrat cînd am a­­vut vreme de distracţii“. Kozák László, de la Lice­ul Industrial nr. 2, a fost tot pentru prima oară pe un şantier, dar zice că a fost bine şi cele două luni au trecut repede, dar cu folos şi pentru ei şi pentru şantier. Şi cine n-ar mai fi de spus. Poate vorbele nu a­­jung totdeauna pentru­­ a­­mintiri, de aceea esenţia­le, vor rămîne faptele de pe un şantier şi de ce nu.. un album cu fotogra­fii. Dora Maria NAGY Constatările unui raid recent întreprins în municipiul Sfîn­tu Gheorghe ne-au relevat, cel puţin în faza iniţială, două as­pecte stridente, diametral opu­se şi ilustrînd deci două mo­duri total diferite de a privi soarta acestui spaţiu pe care generic îl numim „casa scări­lor“. DELĂSAREA ŞI DEZINTERE­SUL LA ELE ACASĂ Strada Stadionului, blocul nr. 18 (cu greu aflăm adresa, in­dicaţiile primindu-le de la un atelier de artizanat de la par­ter) .Cîndva, în holul de la in­trare exista un frumos panou (şi estetic şi funcţional) pe ca­re erau afişate numele lo­catarilor, apartamentul, eta­jul. „Sunt vreo doi ani de-atunci“, ne spune locata­rul Alex. Guţu. Acum arată ca vai de lume, e murdar, dete­riorat, mai conţine o singură plăcuţă cu numele unui locatar iar alţii, mai „inventivi“, şi-au scris numele pe lemnul panou­lui cu creionul sau cu pixul! Cutiile poştale (metalice) au u­­şile îndoite (cele care se mai află pe pereţi, la locul lor) iar altele au dispărut. Printr-o ciu­dată similitudine s-au „volati­­lizat" şi uşile batante care dă­deau spre ascensoare. Uşile me­talice de la reţeaua telefonică şi electrică nu sunt încuiate, a­­şa că orice neavenit se poate „distra“ cu firele sau cu insta­laţia electrică. Se uită oare că şi imaginaţia copiilor poate fi „stimulată“ de această negli­jenţă? Mai putem enumera: pereţii murdari, nezugrăviţi de mult, inscripţii de tot felul, lipsa capacelor de la întrerupă­toare sau doze, fire electrice neizolate etc., de la parter şi pînă la ultimul etaj. Să mai reţinem ca un amănunt „pitoresc“, că aici se află „Bi­roul administrativ“ şi „Casa“ asociaţiei de locatari, dar nu putem discuta cu nimeni, pen­tru că lacătul e pus pe uşă şi nici nu ştim cînd vom putea discuta, deoarece nu se află afişat nici un fel de program de lucru Aşa se face că ple­căm cu multe nedumeriri şi întrebări... * cînd spiritul civic este MEREU PREZENT La cîteva sute de metri dis­tanţă, pe strada Progresului, poposim şi la blocul nr. 19 (responsabil de scară, Bokor Lajos). încă de afară, mina — Spaţiul— în care locuim Casa scărilor, casa... nimănui? bunului gospodar se cunoaşte, blocul di­punînd de o splendidă zonă verde. Ai impresia că te afli, de fapt, intr-un mic parc, dichisit cu pasiune şi bun gust, aşa că impresia sumbră de dincolo se estompează treptat. Uşile de la intrare au geamu­rile întregi, curate, au perde­le, ca şi „batanţele“ aflate la locul lor, în balamale, iar ho­lul (chiar dacă există o masă ___Faţa în faţa______ de lucru pusă aici provizoriu) prezintă toate atributele impu­se de un spirit civilizat, de bun gospodar: pereţii zugrăviţi, so­clurile vopsite, un panou avizi­er conţinînd toate cele nece­sare bunei informări a locatari­lor. Sînt puse pe­ pereţi ta­blouri înrămate, nu lipsesc nici ghivecele cu flori. (Ca de alt­fel la toate , etajele). Pereţii n-au suferit de pe urma inter­venţiei răuvoitorilor. Grija pen­tru fiecare detaliu se simte la fiece pas şi ai senzaţia că aici locuieşte parcă o singură familie. Şi, într-adevăr, a­­şa este: cei care-l locuiesc constituie o familie prin însăşi preocuparea constan­tă pentru estetic, civilizat, confortabil, pentru frumos, în general. De ani de zile, de alt­fel oamenii de aici s-au stră­duit să facă totul pentru ca blocul lor să se numere printre cele mai frumoase din muni­cipiu. Şi au reuşit! Fiecare lo­catar a pus şi pune mina cind este ceva de reparat, de ame­najat, fiecare este un părtaş conştient la cauza comună a bunei gospodăriri a spaţiului în care locuieşte. ★ Am poposit şi-n alte blocuri din cartierul Ciucului şi din zona Gării şi cum multe defi­cienţe (ca şi aspecte pozitive) se suprapun cu cele prezentate a­­ici, vom proceda la un rezumat al acestora. • Sunt încă multe geamuri sparte la uşile de la intrare • O prezenţă constan­tă: pereţii degradaţi, datorită existenţei unei adevărate „fu­rii epistolare“ • Mania inscrip­ţiilor şi zgrinoturilor s-a extins chiar şi la uşile ascensoare- lor!!! • Lipsesc avizierele cu numele locatarilor, al re­sponsa­­bililor de scări etc. • Tablouri­le electrice şi telefonice nu sunt toate „sub lacăt“ • Lip­sesc, de asemenea, capace de doze, întrerupătoare într-o pro­porţie îngrijorătoare. ★ Intr-un viitor număr al zia­rului vom­ da cuvîntul unor preşedinţi de asociaţii de loca­tari, responsabili de scară, u­­nor factori de la Sectorul Lo­cativ al I.J.G.C.L., pentru a ve­dea de ce toate acestea şi mai ales ce trebuie făcut pentru ca şi această casă a scărilor să fie... a fiecărui locatar! Constantin NIŢU tss\ \s \\ \\\ s La mulţi ani... 65! Pentru 63 de cadre didactice din judeţ „Ziua învăţătorului“, sărbătorită ieri, a coincis cu ziua pensionarii. Prinosului de recunoştinţă şi mulţumiri pen­tru munca plină de abnegaţie şi dăruire de-a lungul deceni­ilor pe care l-au adus într-o festivitate reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat li se adaugă în mod firesc gîndurile de aleasă preţuire ale generaţiilor pe care le-au pre­gătit şi format pentru viaţă. Ne alăturăm acestora dorin­­du-le din toată inima,, multă sănătate şi viaţă îndelungată, împreună cu tradiţionalul „La mulţi ani!“ (C.N.) CUVÍNTUL NOU Cadrele didactice care au primit titlul de „Evidenţiat“ cu prilejul Zilei învăţătorului Ilona Panczel (educatoare, Tîrgu Secuiesc); Imola Prezs­­mer, Adriana Mihalache, Irina Fenechiu (educatoare, Sfîntu Gheorghe); Ana Ilagiu (învă­ţătoare Zăbala); Olga Buna (în­văţătoare, Şcoala Generală nr. 1, Tîrgu Secuiesc); Irén Ma­­rinez (învăţătoare, Şcoala Ge­nerală Filia); Maria Baciu (în­văţătoare, Şcoala Generală In­­torsura Buzăului); Ana Rusu, (învăţătoare, Şcoala Generală nr. 2, Sita Buzăului); Virginia Gîrjoi, (învăţătoare, Sfîntu Gheorghe); Péter Andor (învă­ţător, Sfîntu Gheorghe); Ştefan Farkas (profesor, Liceul In­dustrial nr. 3, Sfîntu Gheor­ghe); Narcis Calotescu (profe­sor, Liceul Industrial „Oltul“, Sfîntu Gheorghe); Árpád Szász (inspector şcolar la Inspectora­tul Şcolar Judeţean); János Dimény (profesor, Băţanii Mari); Emeric Boér (profesor, Bara­­olt); Francisc Izsák (profesor la Liceul de Matematică-Fizică Sfîntu Gheorghe); Teodora Syl­­veszter (profesor, Școala Gene­rală nr. 2, Sfîntu Gheorghe); Iosif Imreh (director, Sfîntu Gheorghe); Mátyás Buka (pro­fesor, Tîrgu Secuiesc); László Kabocskai (director, Şcoala Ge­nerală Micfalău); Constanţa Antonescu (director, Liceul E­­conomic Sfîntu Gheorghe); Mioara Rusu (profesor, Şcoala Generală nr. 1 Sita Buzăului); Stelian Grecu­ (profesor, Liceul Industrial nr. 3 Tîrgu Secuiesc); Rodica Bigu­ (profesor, Covas­­na). Cadrele didactice distinse Consiliului Naţional­­ Ecaterina Vereş, Sfîntu Gheor­ghe; Ana Maria Rab, Sfîntu Gheorghe; László Henning, Sfîn­tu Gheorghe; Béla Márya, Sfîntu Gheorghe; Coloman Opra, Sfîntu Gheorghe; Venera Fá­bián, Sfîntu Gheorghe, András Para, Valea Crişului; Carolina Bularca, Intorsura Buzăului; Iu­liu Bicsi, Hăghig; Emőke Szabó, Ghidfalău; Ana Maria Bíró, Sfîntu Gheorghe; Gizella Kubanda, Aita Medie; Géza Pé­­ cu Diploma de Onoare a Organizației Pionierilor ter, Belin; Brigitta Fehér, Ba­­raolt; Vasi­le Madarász, Tîrgu Secuiesc; Imre Zoltán Barta, Covasna; György Elemér Nagy, Co­vas­na; Ciprian Popica, In­­torsura Buzăului; István Far­kas, Sfîntu Gheorghe; Adriana Muș, Sfîntu Gheorghe; Iosif Radu, Barcani; Tatiana Teacă, Sita Buzăului; Mihaela Konya, Intorsura Buzăului; Olga Di­mény, Bățanii Mari; Endre Kónya, Zăbala;­ Florin Ercuş, Br­ădi­ţ. ANUL XX NR. 4794 Festivitatea dedicată Zilei învăţătorului (Urmare din pag. 1) ternică- vibraţie patriotică, participanţii au adresat­ o telegramă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secreta­rul general al partidului, preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedin­tele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului, o telegramă în care se ex­primă hotărîrea fermă a tuturor slujitorilor şcolii de a depune eforturi me­reu sporite în vederea ri­dicării procesului instruc­­tiv-educativ la nivelul înaltelor­­ comandamente puse în faţa învăţămîntu­lui de conducerea partidu­lui şi statului­ nostru, a transpunerii în viaţă a măreţelor obiective stabilite de Congresul al XHX-lea al Partidului Comunist Ro­mân, de Congresul Ştiinţei şi­ învăţămîntului, pentru materializarea fără preget a indicaţiilor şi sarcinilor trasate şcolii româneşti pen­tru etapa actuală şi în perspectivă, făcînd să spo­rească contribuţia lor la e­­ducarea revoluţionară, pa­triotică şi ştiinţifică, în spiritul idealurilor de pace, de adîncire a unităţii şi frăţiei, a tuturor copiilor şi şcolarilor, la opera de înăl­ţare pe noi trepte de lumi­nă, progres şi civilizaţie a României socialiste. « Cel ma­ i mtrecer s-a încheiat • I naş. Este vor I rea anuală a­­ ■ cosaşi din ju - s-au prezentat I renţi, toţi de I pe podiumul î care cerea pi J timp record ci I­ litate în lucre ■La buna desfc I cursului şi-a ; j ţia şi Uniune; ICooperaţiei ! prin unitatea I naş, pe a căr f avut loc într «fost şi calitati : timp record l£ i lui de pe cele I nu foarte uşo. I rea concurenţ î rezultatele co» ! categoria sub I mai buni au f I regut din De­­j András din De­j István din Me­­­goria peste 20 I cîştigat: Szánt î Malnas, Dénes î Reci si. Jakab , Málnás. (D.M.: i î ! co i I­I TE­LEV î 20,00 Telejur -ţa economică; ! şi ţară, lumine I suri şi cîntec î 20,45 Congresu înolri; 21,00 Fi ! Rivalitate; 21.. MUZ ■ Galeria­­ tu Gheorghe­­ de i ■ 2 iulie, or I pian susţi, »Isabella, si I servatorul „v * din Cluj-Napo ■ gram, lucrări I Schubert, Voie jj pin şi Schuma. ! In organizări Idin Sfîntu Ghe I 3 iulie, vor c jSala Sporturih - cipiul Sfîntu G f ie 17 și 20, de I extraordinare I soară, cu part: î tilor Mirabela­­ nel Constantin I■ „Academic", a I lint Péter, Roz­a Darkó Éva, ai­­ orchestra teatr î tarea și mom . — Gioni Dimi CTNI g Sfîntu Gheor J Călărețul fără Isovietic, orele I 20 I „LUX" : Di I — film român î 17.30, 19.30 f 1 copii — ora 15 2 Tîrgu Seraie * Prăpastia iubii * viotic, orele 10 I Covasna : ,, I Revolta nurori î sovietic, orele I--------------------­ PIERD! ""Pierdut bon , numele Chirilă I, autoturismul ■ Declar nul. 1 Pierdut bon I numele Păsării I autoturismul ! Declar nul. I Pierdut Foaie I cu seria 929770 , 1987, aparţinint ! Moineşti, colo I ţa. Declar­­ I am II

Next