Cuvîntul Nou, septembrie 1987 (Anul 20, nr. 4847-4872)

1987-09-15 / nr. 4859

Organ al Comitetului Judeţear» Covasna al WIR. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XX NR. 4859­­ MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1987 "­­4 PAGINI - 50 BANI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început ieri o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţă­­mînt din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făuri­torii de bunuri materiale şi spi­rituale a prilejuit o analiză cu­prinzătoare a modului­ cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se impun a fi luate pentru înde­plinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiec­tivelor stabilite de Congresul a! XIII-lea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a vizitei, premergătoare deschiderii a­­nului de învăţămînt, au fost examinate, totodată, rezultatele dobîndite în cadrul procesului instructiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune în vede­rea creşterii calităţii acestuia, intensificării muncii de forma­re a unor specialişti cu înal­tă pregătire profesională, con­structori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, şi de a­­ceastă dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură şi în­sufleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, orale şi aclamaţii, miile de oameni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă re­cunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedin­tele­­ Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru gri­ja statornică ce o poartă înflo­ririi necontenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ri­dicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de pro­gres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste în lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localităţii Cîmpia Turzii,­ de primul secretar al Comitetului Judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea pa­triei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit bu­chete de flori. în uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bor­dul elicopterului prezidenţial, îndreptîndu-se spre Combinatul Metalurgic din Cîmpia Turzii. (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România şi al des­chiderii anului de învăţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care pos­turile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10,00. La Ocolul Silvic d­in Covasna Exportul, depăşit cu opt la sută Prin valorificarea resur­selor secundare din pădure, lucrătorii Ocolului Silvic din Covasna au reuşit să livreze cantităţi suplimenta­re de produse partenerilor externi. După cum ne-a confirmat inginerul Horea Creangă, în perioada care a trecut din acest an, au fost iniţiate măsuri pentru asi­gurarea strîngerii unor can­tităţi sporite de fructe de pădure — din flora sponta­nă — ciuperci comestibile, răchită etc., care au fost expediate ritmic beneficiari­lor externi, lucru ce a per­mis realizarea şi depăşirea planului de export la zi cu 8 la sută. In continuare se fac eforturi pentru strînge­­rea, prin cele 5 puncte de achiziţii înfiinţate, a unor cantităţi cît mai mari de ciuperci şi valorificarea lor la export. (N.P.) -------—--------------—---------------------------------------1 Actualitatea în agricultura LA I.A.S. OZUN A început semănatul După cum am fost informaţi de tovarăşul inginer Bartha Ioan, directorul întreprinderii Agricole de Stat din Ozun, la ferma din Vîrghi­ş a început semănatul orzului de toamnă. Pînă în prezent, cu această cultură s-a însămînţat o supra­faţă de 30 hectare. Notăm, de asemenea, că la ferma din O­­zun s-a însămînţat cu secară pentru masă verde o suprafaţă de 30 hectare. -------------------------------------FAŢA-N FAŢA------------|­a STADIUL LUCRĂRILOR AGRICOLE LA DATA DE­­ 14 SEPTEMBRIE 1987 (în procen­te) | C.U.A.S.C. Recoltat Arături de­­ cartofi însămînțare­­ Baraolt 33 100 1 Bodoc 59 100 1 Borosneu Mare 37 95 Ozun 44 100 * Cernat 54 95 1 Sînzieni 59 94 1 Media C.A.P. 50 98 1 I.A.S. 53 100 ^ Toamnă bogată „O fîşie nesfîrşită dintr-o pînză pare calea printre holde rătăcită...“ Mi-am amintit versurile adormite undeva în sipetul de aur al amintirilor din copilărie, parcurgînd şoselele judeţului printre tarlalele, acum văduvite de verdeaţa recoltelor. Multe dintre ele expun bătăii Soarelui brazda rea­vănă, pregătită a primi sămînţa roadelor vii­toare. Din cînd în cînd întîlnim culegători de cartofi, tractoare pregătind, cu ajutorul culti­vatoarelor sau grapelor cu discuri, patul germinativ care aşteaptă sămînţa griului. Gheorghe POPIŢA (Continuare ln pag. a 3-a) Primul clopoţel Astăzi, copiii patriei încep un nou an şcolar. Un an pe care nu numai ei, ci şi noi — părinţi, educa­tori, profesori — îl vrem mai bun, mai bogat în realizări, mai aproape de ceea ce ţara aşteaptă de la generaţia mileniului trei. Anii de şcoală sunt prin­tre cei care se şterg greu, foarte greu din memorie. Primul învăţător, omul ca­re ne-a însoţit în marea a­ventură a cunoaşterii încă din zorii existenţei noastre, nu poate fi ui­tat. In noap­tea albă care precede pri­ma zi de şcoală a copilu­lui tău mi-am amintit da un student în al doilea an al Politehnicii bucureştene, care şi-a găsit, după ani mulţi, primul dascăl, i-a a­­flat şi vremelnicul loc de muncă şi i-a adus flori. Tînărul student şi-a amin­tit că datorează, intr-un fel sau altul, devenirea sa celui care, cu dragoste şi duioşie, cu răbdare şi în­ţelegere i-a dezvăluit prima şi esenţiala relaţie con­ştientă : c­i n­oi. Sînt lucruri pe care nu le putem uita, pe care nu avem voie să le uităm. Datorăm atit de mult învă­ţătorilor noştri incit şi as­tăzi, cînd trec prin faţa ul­i­ei şcoli, simt aceleaşi plă­cute emoţii şi nelinişti care m-au însoţit o întreagă copilărire. Ne leagă a­­tît de mult şi atit de profund ne leagă de şcoală, de învăţători, de profesori, incit ziua de astăzi, atit de generos şi frumos declarată şi a pă­cii mondiale, devine o săr­bătoare pentru toţi. Iertată fie-mi aple­carea spre căutările, e­­moţii­ şi ne­liniştile ce­lor care cal­că astăzi pentru prima oa­ră pragul şcolii, fragilita­tea, şovăiala paşilor lor continuă să-mi lumineze gîndul, să-mi fure amin­tiri. Şi celor mai mici, şi ce-­ lor mai mari, celor care intră, astăzi, în şcoală cu siguranţa şi superba non­şalanţă pe care ţi le dau 11 ani de studiu, tuturor, aşadar, ne este drag să vă urăm succes în noul an şcolar, înţelepciune, răbda­re şi înţelegere ! Dumitru MANOLACN­ESCU _______J i-IilTMURl—X Interioare. Copiii­­bucur­ia vieţii Un continent al fericirii Lumea lipsită de griji a copilăriei reprezintă pen­tru noi un inefabil conti­nent al voioşiei, pe care nu-l voi uita nicicînd. Şi, poate, de aceea îi adău­găm mereu noi valenţe, menite să-i facă mai feri­ciţi pe cei mici. Pentru a­­ceea supraveghem şi ocro­tim aspiraţiile şi, mai ales, certitudinile copiilor pe care îi vrem curaţi la su­flet, drepţi şi încrezători în posibilităţile lor. Aceasta este, de fapt, şi părerea di­rectoarei Grădiniţei nr. 2 din Covasna, tovarăşa Cseh Gizella, cu o vechime de 13 ani ca educatoare şi 8 ani in funcţie. Am vizitat grădiniţa in­tr-o zi cu cer înalt şi se­nin- Senin care într-un fel sau altul se răsfrîngea în­treg şi în sufletele copiilor de aici. Ale lui Bibo Sur­fed Lia, Ionuţ Bodeanu, Szöcs Páll sau Cosmin Pastor, ce se jucau supra­vegheaţi de educatoare în curtea plină de flori şi verdeaţă- Cum? La liberă alegere, cu trenuleţul, avio­nul, ori in atrăgătoarele căsuţe, construite pe măsu­ra staturii lor, nu chiar de pitici. Şi nu se poate spu- Alexandru HANDREA (Continuare în pag .

Next