Cuvîntul Nou, septembrie 1987 (Anul 20, nr. 4847-4872)
1987-09-15 / nr. 4859
Organ al Comitetului Judeţear» Covasna al WIR. şi al Consiliului Popular Judeţean ANUL XX NR. 4859 MARȚI 15 SEPTEMBRIE 1987 "4 PAGINI - 50 BANI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început ieri o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, luni, 14 septembrie, o vizită de lucru în unităţi economice, agricole şi de învăţămînt din judeţul Cluj. Noua întîlnire a secretarului general al partidului cu făuritorii de bunuri materiale şi spirituale a prilejuit o analiză cuprinzătoare a modului cum au fost realizate sarcinile de plan pe perioada care a trecut din acest an, stabilindu-se direct, la faţa locului, măsurile ce se impun a fi luate pentru îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a prevederilor pe 1987 şi pe întregul cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul a! XIII-lea al Partidului Comunist Român. In această primă zi a vizitei, premergătoare deschiderii anului de învăţămînt, au fost examinate, totodată, rezultatele dobîndite în cadrul procesului instructiv-educativ şi direcţiile principale de acţiune în vederea creşterii calităţii acestuia, intensificării muncii de formare a unor specialişti cu înaltă pregătire profesională, constructori ai socialismului şi comunismului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi, şi de această dată, pe întreg parcursul vizitei, cu multă căldură şi însufleţire de locuitorii judeţului. Prin puternice aplauze, orale şi aclamaţii, miile de oameni ai muncii, de elevi şi studenţi au dat expresie sentimentelor de neţărmurită dragoste, profundă preţuire şi aleasă recunoştinţă faţă de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru grija statornică ce o poartă înfloririi necontenite a judeţului lor şi a tuturor judeţelor ţării, ridicării scumpei noastre patrii pe culmi tot mai înalte de progres şi civilizaţie, creşterii prestigiului României socialiste în lume. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu, Ion Dincă, Nicu Ceauşescu, Silviu Curticeanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi, cu deosebit respect, la sosirea pe aeroportul din apropierea localităţii Cîmpia Turzii, de primul secretar al Comitetului Judeţean Cluj al P.C.R., Ioachim Moga. O formaţiune alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. Pionieri şi şoimi ai patriei, tinere şi tineri au oferit buchete de flori. în uralele şi aclamaţiile celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au luat loc la bordul elicopterului prezidenţial, îndreptîndu-se spre Combinatul Metalurgic din Cîmpia Turzii. (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Cluj a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România şi al deschiderii anului de învăţămînt 1987—1988, astăzi va avea loc în municipiul Cluj-Napoca o adunare populară pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, în jurul orei 10,00. La Ocolul Silvic din Covasna Exportul, depăşit cu opt la sută Prin valorificarea resurselor secundare din pădure, lucrătorii Ocolului Silvic din Covasna au reuşit să livreze cantităţi suplimentare de produse partenerilor externi. După cum ne-a confirmat inginerul Horea Creangă, în perioada care a trecut din acest an, au fost iniţiate măsuri pentru asigurarea strîngerii unor cantităţi sporite de fructe de pădure — din flora spontană — ciuperci comestibile, răchită etc., care au fost expediate ritmic beneficiarilor externi, lucru ce a permis realizarea şi depăşirea planului de export la zi cu 8 la sută. In continuare se fac eforturi pentru strîngerea, prin cele 5 puncte de achiziţii înfiinţate, a unor cantităţi cît mai mari de ciuperci şi valorificarea lor la export. (N.P.) -------—--------------—---------------------------------------1 Actualitatea în agricultura LA I.A.S. OZUN A început semănatul După cum am fost informaţi de tovarăşul inginer Bartha Ioan, directorul întreprinderii Agricole de Stat din Ozun, la ferma din Vîrghiş a început semănatul orzului de toamnă. Pînă în prezent, cu această cultură s-a însămînţat o suprafaţă de 30 hectare. Notăm, de asemenea, că la ferma din Ozun s-a însămînţat cu secară pentru masă verde o suprafaţă de 30 hectare. -------------------------------------FAŢA-N FAŢA------------|a STADIUL LUCRĂRILOR AGRICOLE LA DATA DE 14 SEPTEMBRIE 1987 (în procente) | C.U.A.S.C. Recoltat Arături de cartofi însămînțare Baraolt 33 100 1 Bodoc 59 100 1 Borosneu Mare 37 95 Ozun 44 100 * Cernat 54 95 1 Sînzieni 59 94 1 Media C.A.P. 50 98 1 I.A.S. 53 100 ^ Toamnă bogată „O fîşie nesfîrşită dintr-o pînză pare calea printre holde rătăcită...“ Mi-am amintit versurile adormite undeva în sipetul de aur al amintirilor din copilărie, parcurgînd şoselele judeţului printre tarlalele, acum văduvite de verdeaţa recoltelor. Multe dintre ele expun bătăii Soarelui brazda reavănă, pregătită a primi sămînţa roadelor viitoare. Din cînd în cînd întîlnim culegători de cartofi, tractoare pregătind, cu ajutorul cultivatoarelor sau grapelor cu discuri, patul germinativ care aşteaptă sămînţa griului. Gheorghe POPIŢA (Continuare ln pag. a 3-a) Primul clopoţel Astăzi, copiii patriei încep un nou an şcolar. Un an pe care nu numai ei, ci şi noi — părinţi, educatori, profesori — îl vrem mai bun, mai bogat în realizări, mai aproape de ceea ce ţara aşteaptă de la generaţia mileniului trei. Anii de şcoală sunt printre cei care se şterg greu, foarte greu din memorie. Primul învăţător, omul care ne-a însoţit în marea aventură a cunoaşterii încă din zorii existenţei noastre, nu poate fi uitat. In noaptea albă care precede prima zi de şcoală a copilului tău mi-am amintit da un student în al doilea an al Politehnicii bucureştene, care şi-a găsit, după ani mulţi, primul dascăl, i-a aflat şi vremelnicul loc de muncă şi i-a adus flori. Tînărul student şi-a amintit că datorează, intr-un fel sau altul, devenirea sa celui care, cu dragoste şi duioşie, cu răbdare şi înţelegere i-a dezvăluit prima şi esenţiala relaţie conştientă : ci noi. Sînt lucruri pe care nu le putem uita, pe care nu avem voie să le uităm. Datorăm atit de mult învăţătorilor noştri incit şi astăzi, cînd trec prin faţa uliei şcoli, simt aceleaşi plăcute emoţii şi nelinişti care m-au însoţit o întreagă copilărire. Ne leagă atît de mult şi atit de profund ne leagă de şcoală, de învăţători, de profesori, incit ziua de astăzi, atit de generos şi frumos declarată şi a păcii mondiale, devine o sărbătoare pentru toţi. Iertată fie-mi aplecarea spre căutările, emoţii şi neliniştile celor care calcă astăzi pentru prima oară pragul şcolii, fragilitatea, şovăiala paşilor lor continuă să-mi lumineze gîndul, să-mi fure amintiri. Şi celor mai mici, şi ce- lor mai mari, celor care intră, astăzi, în şcoală cu siguranţa şi superba nonşalanţă pe care ţi le dau 11 ani de studiu, tuturor, aşadar, ne este drag să vă urăm succes în noul an şcolar, înţelepciune, răbdare şi înţelegere ! Dumitru MANOLACNESCU _______J i-IilTMURl—X Interioare. Copiiibucuria vieţii Un continent al fericirii Lumea lipsită de griji a copilăriei reprezintă pentru noi un inefabil continent al voioşiei, pe care nu-l voi uita nicicînd. Şi, poate, de aceea îi adăugăm mereu noi valenţe, menite să-i facă mai fericiţi pe cei mici. Pentru aceea supraveghem şi ocrotim aspiraţiile şi, mai ales, certitudinile copiilor pe care îi vrem curaţi la suflet, drepţi şi încrezători în posibilităţile lor. Aceasta este, de fapt, şi părerea directoarei Grădiniţei nr. 2 din Covasna, tovarăşa Cseh Gizella, cu o vechime de 13 ani ca educatoare şi 8 ani in funcţie. Am vizitat grădiniţa intr-o zi cu cer înalt şi senin- Senin care într-un fel sau altul se răsfrîngea întreg şi în sufletele copiilor de aici. Ale lui Bibo Surfed Lia, Ionuţ Bodeanu, Szöcs Páll sau Cosmin Pastor, ce se jucau supravegheaţi de educatoare în curtea plină de flori şi verdeaţă- Cum? La liberă alegere, cu trenuleţul, avionul, ori in atrăgătoarele căsuţe, construite pe măsura staturii lor, nu chiar de pitici. Şi nu se poate spu- Alexandru HANDREA (Continuare în pag .