Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)

1988-10-17 / nr. 5196

PAG 2 „ZILELE TEATRULUI CO V A­S N­E AN“ 0 Azi — Aula Cabinetu­lui judeţean pentru activita­tea ideologică şi politico­­educativă din municipiul Sfîntu Gheorghe găzduieşte, începînd cu ora 10, simpozio­nul cu tema „Teatrul con­temporan pe coordonatele educaţiei patriotice, revolu­ţionare“. „ Teatrul din Sfîntu Gheorghe, secţia română, prezintă la sediu, ora 19, spectacolul cu piesa „Femeia îndărătnică“, de W. Shakes­peare. 0 Teatrul din Sfîntu Gheorghe, secţia maghiară, prezintă la Centrul de cul­tură şi creaţie ,,Cîntarea României“ din Baraolt, ora 19, spectacolul cu piesa „Nu ne naştem­ toţi la aceeaşi vîrstă“, de Tudor Popescu. 4 La Cinematograful „Vic­toria“ din Covasna are loc la ora 19, recitalul de bala­de „Pe pariu de rouă", sus­ţinut de Balázs Éva, actri­ţă la Teatrul din Sfîntu Gheorghe. „ Secţia maghiară a Tea­trului de Stat din Oradea prezintă pe scena Centrului de cultură şi creaţie ,,Cîn­­tarea României“ din oraşul Tîrgu­­ Secuiesc, spectacolul cu piesa „Concurs de împre­jurări“, de Adrian Dohotaru. Spectacolele încep la orele 17 şi 20. 0 Marţi, 18 octombrie , Teatrul Dramatic din Braşov prezintă la ora 19, în sala Teatrului din Sfîntu Gheor­­ghe, spectacolul cu piesa „Mobilă şi durere", de Teo­dor Mazilu.­­ Un alt colectiv al Teatru­lui Dramatic din Braşov prezintă la Centrul de cul­tură şi creaţie „Cîntarea României“ al sindicatelor din municipiul sfîntu Gheorghe, ora 18, spectacolul cu piesa „Doinicie contraatacă", de Tudor Popescu.­­ La Liceul de matemati­­că-fizică ,din oraşul reşedin­ţă de judeţ are loc, înce­pînd cu ora 13, întîlnirea actorilor şi regizorilor celor două secţii ale Teatrului din Sfîntu Gheorghe cu cadre didactice şi elevi din locali­tate, urmată de recitalul de poezie patriotică „Cîntăm făurarii vieţii noi".­­ Secţia maghiară a Tea­trului din Sfîntu Gheorghe prezintă la Centrul de cul­tură şi creaţie „Cîntarea României“ al municipiului Braşov, orele 16 şi 19, spec­tacole cu piesa „Visul unei nopţi de vară“, de W. Sh­a­­kespeare. EXPOZIŢII 0 La Centrul de cultura şi creaţie „Cîntarea Româ­niei“ al sindicatelor din Sfîntu Gheorghe este deschi­să expoziţia de sculptură a lui Ferencz József din Hune­doara.­­ Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României" din Tîrgu Secuiesc găzduieş­­­te expoziţia de sculptură a lui Kovács B. Géza din Sfîntu Gheorghe.­­ La Galeria de artă din municipiul Sfîntu Gheorghe este în continuare deschisă expoziţia primei Bienale de artă fotografică. TELEVIZIUNE 20,00 Telejurnal. 20,25 Şti­inţa pentru toţi. 20,55 Loca­lităţile ţării în strategia dez­voltării. 21,10 Tezaur folclo­ric. 21,35 Promoţii de tineri cu înalte conştiinţe revolu­ţionare, cu un larg orizont cultural-ştiinţific.. 21,50 Te­lejurnal. CINEMA Sfîntu Gheorghe . ARTA : Simon Templer intervine — film englez orele 9, 11, 16, 18, 20. LUX : Primăvara bobocilor — film românesc, orele 17,30, 19,30. Temerarii de la scara II — film românesc (desene animate), orele 10, 15,30. Tîrgu Secuiesc : 8 Mai : Pistruiatul (Insurecţia — seria a IlI-a) — film româ­nesc, orele 10, 16, 18, 20. Covasna, VICTORIA: Acea pisică blestemată — film american, orele 10 17, 19. 1 » ’ DIN CAIETUL GREFIERULUI „Personal am avut însă o contribuţie mai mare la ri­dicarea casei şi la cumpă­rarea unor obiecte (crista­luri), fiind 11 ani gestionar, în timp ce soţia reclamantă era doar vînzătoare în acel magazin .. „Cînd am auzit gălăgie la vecin m-am urcat cu scara pe gard şi am văzut cînd pîritul le-a pus la rînd pe soacră şi soţie şi aşa le-a dojenit cu bătaia că am stat de la ora 9 la 11 pe gard, iar cînd termina cu una o lua pe cealaltă la rînd ...“. Foileton De o lună şi ceva, prietenul meu Achile Ilarie Bocîrnete şi nevastă-sa, Eulalia, nu mai în­chid un ochi, beau cafele peste cafele, au slăbit, nimic nu le mai prieşte. Nu tu un video, un ninja, ceva, măcar o sara­mură de crap sau o partidă de dame. Nimic. Achile pare că tînjeşte după ceva nume, ase­menea unui ogar flămînd du­pă ciolanul mult așteptat. M-a sunat ieri noapte, așa, cam pe la doișpe trecute, zicîndu-mi cu vocea lui agresivă și insinuan­tă : — Măi, amârîtule, dormi ? — Nu, zic speriat. — Păi de ce nu dormi, că e tîrziu ? Ce, ai insomnii, te chi­­nuie stresul, ești surmenat ? Pe tine te chinuie ? Pe tine care nu ai probleme, care nu ai griji ? — Și tu ai ? — Păi sigur, tu ce Ştii ? Ce-ţi pasă, tu n-ai trecut prin ches­tiile astea, habar n-ai ce în­seamnă o emoţie. Mai bine dă-mi un sfat și o mină de ajutor... — Cu plăcere, îi zic, dar nu-i cam devreme ? — încetează cu Ironiile stupide, a strigat el, cu nervii mai ascuţiţi ca nişte săbii de Damasc, sau de Toledo, că şi-aşa sint intr-un hal fără de hal ! Sunt îngrijorat, sunt plin de disperare. — Lasă, ţi zic, calmează-te. Ia şi tu un „nasture“ colo. Şi oricum, linişteşte-te, Rapidu’ nu retrogradează ! — De asta-mi arde ? Fii atent la mine : tu ce zici să-l fac pe fi-miu ?­­ Inginer, profesor, doctor sau pianist ? — Păi... şt­iu şi eu ? Pe el l-ai întrebat ce-i place, ce vrea ? — Ce să-l întreb ? Te întreb pe tine, cunoşti pe careva din comisiile de admitere ? Ai vreo pilă ? Vreo relaţie ? Hai, aju­­tă-mă că și eu te-am ajutat in­tr-a treia cînd te-am lăsat sâ copiezi după mine la extempo­ral la aritmetică ! — Mersi, da’ nu-mi aduc a­­minte. *— Nerecunoscătorule ! — mi-a zbierat în receptor. Eu sint în­grijorat și tu faci pe „habar n-am“? Ţine minte: cu gri­jile nu-i de glumit! Vrei să fac o criză de ulcer ? Sau de nervi ? Zi ! Mă ajuți ? — Bine, dragă, cedez eu, în­ghiontit de nevastă-mea care voia să mai și doarmă. Caut eu ceva. Dar ar fi mai bine să stau intîi de vorbă cu fiul tău, să văd ce știe... — Cu cine ? — Cu băiatul tău, ce, nu mai auzi ? — Care băiat ? — Al tău, păi nu de el e vorba ? — Ba da ! — Păi ... — Păi lasă asta, acum nu se poate. — Miine, poimîine. — Ce mîine, dom’le, că abia acu' un ceas a plecat nevastă­­mea la maternitate... Cornelius POPA Cu grijile nu-i de glumit! CUV1NTUL NOU MOLARUL URIAȘ DE LA MINA RODOȘ Intr-un pachet de vreo jumă­tate de kilogram care-mi era destinat am dat peste un fru­mos fragment de elefant fosil (Anancus arvornensis) negru ca noaptea, deci îmbibat cu acizi humici, dovadă sigură că pie­sa provenea direct din stratul de cărbune. Lingă piesă, o bu­cată de hîrtie cu următorul conţinut : „Iulie 1987. Sectorul minier Bodoş, Mina Bodoş, lo­cul de muncă nr. 524". Atît ! Nici măcar numele omului ca­re a salvat piesa. Numele a­­cestui om însă, l-am aflat ulte­rior şi îl ţin minte şi astăzi : Mózes Borsos, în 1972 lăcătuş la mina-pilot de la Racoşul de Sus (Mina­­ Golf). Eram îm­preună cînd planul înclinat de cercetare a intrat în stratul de cărbune. Şi, cum am aflat re­cent, acum el este combainist la Mina Rodoş (subteran) a­l.M. Căpeni . Molarul pe care-l prezentăm cititorilor a fost salvat din frontul de cărbune, combainis­­tul scoţîndu-1 dintre cuţitele instalaţiei. I-a atras atenţia un zgomot puternic care s-a pro­dus în momentul cînd cuţitul combainei a atins smalţul mul­timilenar, care, de fapt, a con­servat acest molar uriaş. Este prima piesă salvată şi ajunsă în mina paleontologului de la această mină. Este o do­vadă că familia proboscidienilor a populat puternic aceste me­leaguri în urmă cu circa 3,5— 4 milioane de ani. KISGYÖRGY Zoltán h crru ~1 t I I tI f sOjrbOJrvCjuiA­ 'Vta Orizontal : 1. Orașul fin­landez, unde, la 29 iulie 1952, Iosif Sîrbu devine campion olimpic (primul din istoria sportului românesc), la tir; 2. Boxer român, de catego­ria grea, campion european în anul 1969 și vicecampion olimpic la Moscova — Con­tuzii; 3. Ansamblu de fluiere — Dublu campion olimpic la Melbourne 1956; 4. Dan Du­mitru — 1952, 1956, 1960 etc.; 5. Fostă campioană şi re­cordmană naţională la pro­bele de 100 m spate şi 400 m mixt, la înot — Susţine un sistem; 6. Aparat la ca­re gimnastul Dan Grecu a obţinut medalia olimpică de bronz la Montreal 1976 (sing.) — Sfîrşitul unui trial!; 7. Sport bărbătesc care de-a lungul anilor ne-a produs multe satisfacţii, dînd mari campioni­ olimpici — Zbor în comun; 8. Ne­gru amestecat cu alb (pop.) — Dus în faţă! — Uite îna­inte!; 9. Regele sporturilor (sing.); 10. Localitate în Sardinia — înceţoşat; 11. Răţuşca — Federaţia Inter­naţională de Atletism. Vertical : 1. Disciplină sportivă, la care am­­ fost tripli campioni mondiali şi medaliaţi olimpici cu bronz la Moscova în 1980 — Metal preţios ; 2. Lea­gănul Jocurilor Olimpice — Prefix pentru „foarte“; 3. Bani de plată — Canoist, multiplu campion mondial; 4. Sanda Xenofon — Pele­rină; 5. Literă bulgară — Lac în Scoţia — Merge cu tic; 6. Aidoma unui velo­drom — Caiacist român, campion olimpic la Montreal 1976 ; 7. Celebru alergător sovietic, denumit „omul cro­nometru" — Unul din cei mai străluciţi luptători ro­mâni, încununat cu aur, ar­gint şi bronz, la trei ediţii consecutive ale Jocurilor O­­limpice; 8. Prenume feminin — Acolo, pe margine! — Abreviaţie medicală; 9. Ce­lebră atletă româncă, parti­cipantă la şase olimpiade — Două bare; 10. Sportul. .. rachetelor — Luată la ochi de trăgători. Dicţionar : LAI, URI, IER,­BEE, MRF, Ion HATOS ... primii chirurgi ai omeni­rii au fost egiptenii ? Ei tratau în mod curent fracturile, reali­­zînd chiar şi operaţii plastice. Documentele semnalează şi in­tervenţiile chirurgicale pe ochi, ca de altfel şi faptul că egipteni­lor nu le era străină stomato­logia. ...eschimoşii din peninsula Tamir folosesc săniile şi vara? Acestea sunt astfel adaptate in­cit pot aluneca şi pe tundrele acoperite de muşchi. ... cel dinţii atac al manei semnalat intr-o podgorie din Franţa s-a produs în anul 1878? Pe acea vreme boala viţei de vie era deosebit de periculoasă, întinzîndu-se rapid în toate re­giunile viticole ale Europei. Abia după cinci ani de la a­­pariţia ei un chimist şi un bo­­tanist au reuşit să învingă ma­na cu o reţetă ce, azi, pare ne­crezut de simplă : sulfat de cupru, var şi apă. ... pînă în prezent s-au in­ventariat 30.000 de boli de ca­re suferă omul? Cea mai răs­­pindită boală rămîne Insomnia. Anul XXI Nr. 5196 PIERDERI Pierdut bon benzină, pen­tru autoturismul 1—CV— 7254. Declar nul. (4398) VINZARI Vînd Dacia 1300, Sfîntu Gheorghe, telefon 2.22.15. Du­pă ora 18. (4398)

Next