Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)
1988-10-22 / nr. 5201
PAG. 2 „Zilele teatrului covăsnean”“ Timp de o săptămînă am asistat la un adevărat „maraton“ teatral, zilnic consemnînd sub genericul „Zilele teatrului covăsnean", spectacole susfinute de teatre din ţară şi municipiul Sfîntu Gheorghe, recitaluri de poezie patriotică şi de balade, vizite in localităţi şi unităţi economice, urmate de intilniri cu colective de oameni ai muncii, cadre didactice, elevii ş.a. şi interesante şi instructive dialoguri care au venit să întărească şi mai mult legătura dintre teatru şi public• Nu intenţionăm să facem o retrospectivă a acestei valoroase manifestări teatrale aflate la a doua ediţie. Ceea ce dorim să subliniem este faptul că ,,Zilele teatrului covăsnean" s-au bucurat de o largă audienţă, că prin întreaga desfăşurare au contribuit la îmbogăţirea orizontului cultural al oamenilor muncii, la educarea lor patriotică şi estetică. Dar să revenim la programul de ieri. El a inclus spectacolul secţiei maghiare a Teatrului din Sfintu Gheorghe, la sediu, cu piesa „Răţuşca urîtă“ de Karácsony Benő şi vizitarea de către participanţi a oraşului Intorsura Buzăului, cu care prilej a avut loc un dialog intre actori, regizori, reprezentanţi ai vieţii teatrale şi oameni ai muncii din această localitate. Ziua de astăzi, ultima, este marcată de un eveniment artistic deosebit: spectacolul Teatrului Naţional din Bucureşti cu piesa „Ioneştii" de Platon Pardău. Spectacolul acestei prestigioase instituţii teatrale din ţară, care ne onorează cu prezenţa şi la această ediţia a „Zilelor teatrului covăsnean“ are loc pe scena teatrului din Sfîntu Gheorghe, de la ora 17. Ultimul gong al ediţiei ’88, la ora 19, odată cu spectacolul „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, spectacol prezentat, la sediu, de secţia maghiară a Teatrului din Sfîntu Gheorghe. MBREVARI DESCOPERIRI ARHEOLOGICE. După cum ne spunea directorul Muzeului judeţean, dr. Székely Zoltán, campania arheologică de vară din acest an a fost deosebit de bogată: au fost dezvelite porţile castrului roman de la Olteni, fiindu-i definitiv stabilite forma şi dimensiunile; un alt castru (din secolul IV e.n.) dovedind existenţa elementului daco-roman a fost descoperit la Valea Crişului. La Turia a fost dezvelit un cimitir cu urme de incineraţie — e vorba de 27 de morminte tracice —, datînd din secolele 15—14 î.e.n., iar de curind o descoperire asemănătoare a fost făcută la Ozun. Anul viitor aici se va deschide un mare şantier arheologic, „PRIETENII FILMULUI". Aşa se numea „minicinemateca“ de la Sfîntu Gheorghe, seria aceasta de filme — grupate pe tematici, curente, actori şi regizori intraţi în istoria celei de a şaptea arte — a început în anul 1985, dar s-a încheiat în primăvara acestui an. Cum unii iubitori de film ne-au cerut relaţii, am solicitat, la rândul nostru, explicaţii tovarăşului Török Ştefan, directorul întreprinderii cinematografice judeţene. Răspuns: în vara acestui an, la Arhiva naţională de filme s-a făcut o inventariere a tuturor peliculelor, al cărei bilanţ şi propuneri de reluare a filmelor de cinematecă au fost înaintate Consiliului culturii şi educaţiei socialiste. Se poate spera deci că în curînd ne vom bucura de reluarea acestui ciclu de filme. PERFORMANŢA. „Ziele teatrului covăsnean“ au debutat printr-un incident care, din fericire, s-a încheiat cu bine: spectacolele secţiei române a Teatrului din Sfîntu Gheorghe cu piesa „Femeia îndărătnică", care urmau să fie prezentate la Sfintu Gheorghe, Braşov şi Bacău, riscau să se suspende, deoarece unul dintre interpreţi, Lucian Nuţă, suferise un destul de grav accident de motocicletă în timpul unor filmări la Buftea. Un tânăr şi talentat interpret, Radu Cioroianu, şi-a luat „inima-n dinţi* şi, cu numai trei repetiţii în picioare, a susţinut — şi încă foarte bine — noua partitură. Mai mult, în cel de-al doilea spectacol, cel de la Braşov, a primit aplauze la scenă deschisă. Ioan DRAGAN Asigurarea necesarului de produse agro-alimentare pentru perioada de iarnă, starea calitativă a legumelor, fructelor şi produselor semi-industrializate, condiţiile igienico-sanitare ale produselor şi ale spaţiilor de depozitare şi de servire au constituit principalele direcţii de acţiune ale echipei de control al oamenilor muncii de la I.M.A.S.A., condusă de Kovács Alexandru, pe care am însoţit-o, luni, 17 octombrie, înntr-un raid prin cantine-restaurant din municipiul Sfîntu Gheorghe. Primul popas îl facem la cantina-restaurant a I.T. „Oltul“, impresiile sunt favorabile, pentru că în sala de mese, în bucătărie, în spaţiile de depozitare este curăţenie şi ordine. De la responsabilul cantinei, tovarăşul Lichtfuss Iosif, aflăm că au fost însilozate, conform programului, 20 tone cartofi, 2 tone morcovi, 2,5 tone ceapă uscată, 400 kg fasole boabe, 2,5 tone murături, 1000 kg mere, 500 kg ardei suprasărat, 100 kg salată verde. Dar acestea nu sunt integral cantităţile planificate pentru că există restanţe la varză (10 tone), pătrunjel (o tonă), fasole boabe (600 kg), ţelină (500 kg). Explicaţia, după cum ni se spune, este neonorarea de către I.L.F. Sfîntu Gheorghe a cantităţilor contractate. ,,Mereu avem greutăţi cu I.L.F. — afirmă responsabilul de cantină. Nici 30 la sută din produsele contractate nu ne-au fost livrate. Totuşi, ne vom descurca, pentru că avem promisiuni din alte părţi, astfel că pină la sfirşitul lunii t°t ce era prevăzut se va afla în depozite şi magazii“. In afara acestui aspect să mai reţinem un amănunt, nu tocmai neglijabil, şi anume acela, că întreaga cantitate de cartofi a fost însilozată fără o prealabilă şi necesară sortare!... La ora prînzului poposim şi la cantina-restaurant ,,Constructorul“ a I.A.C.M. Simptomatic parcă, încă de la intrare ne intîmpină o firmă „stropită“ din belşug cu var. Dar acesta este numai începutul pentru că, odată intraţi, neregulile se ţin lanţ şi imaginile frumoase reţinute de retină la precedenta unitate sunt vehement estompate, fiind înlocuite de altele, într-un total contrast. Murdărie la grupul social, dezordine în sala de mese, în sala carmangeriei, in magaziile de mină, unde stau, de-a valma, produse alimentare cu resturi de mincare. E murdărie, dezordine, e tot ce vrei, numai „bloc alimentar“ curat, igienic, nu! După venirea noastră se intră in „alertă“, apar feţe de masă, se mătură în bucătărie stîrnindu-se praful chiar deasupra oalelor cu mincare, rămase neacoperite, se transportă, de ici-colo, cite ceva, încercîndu-se un simulacru de... ordine. ..Bun, am avut multe pe cap, ne-aţi prins descoperiţi!“ încearcă să salveze ceva din aparenţe şeful de cantină Pal Ştefan, om vechi in meserie (25 de ani) şi tocmai de aceea ni se pare bizară această puerilă încercare de a arunca un văl subţire peste o realitate stridentă. In privinţa aprovizionării cu produse, reţinem, şi aici, restanţe la morcovi 4 tone, varză 8 tone, pătrunjel 500 kg, ceapă uscată 2,5 tone, fasole boabe 3,5 tone, ţelină 500 kg, restanţe care, suntem asiguraţi, vor fi lichidate pină la sfîrşitul lunii. Revenind la aspectele menţionate mai reţinem şi o altă ,,explicaţie" a aceluiaşi tovarăş, Pal Ştefan: „Gîndiţi-vă că aceşti oameni vin direct de pe şantier...“. Ne gindim, cum să nu ne gîndim, dar ştim foarte bine că acei oameni se limitează doar la sala de mese, nu intră în bucătărie. Şi atunci?... Cert este că, indiferent dacă a fost sau nu un ,,accident", aici se impune o reconsiderare a atitudinii faţă de nişte obligaţii legale în materie de curăţenie şi igienă şi sperăm intr-o bine venită „schimbare la faţă“. Vom reveni şi aici într-un viitor raid. Constantin NlJU INSOTIND CONTROLUL OAMENILOR MUNCII Cantinele restaurant la ora toamnei CUVINTUL NOU ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII (II) Decretul 410/1995 reglementează modul de determinare a veniturilor în raport cu care se stabilesc drepturile de alocaţie, astfel: pentru persoanele încadrate cu contract de muncă se ia în considerare retribuţia tarifară de încadrare sau de calcul, după caz, la care se adaugă sumele realizate, în condiţiile legii, din alte drepturi de retribuţie (art. 9, alin. 1); pentru cei care lucrează în acord, alocaţia se acordă în raport cu retribuţia tarifară, indiferent de venitul realizat (art. 9, alin. 2); pentru persoanele încadrate cu program redus de lucru, alocația se determină în raport de retribuția tarifară de încadrare corespunzătoare programului întreg de lucru (art. 9, alin. 3); pentru pensionari se are în vedere cuantumul pensiei sau al ajutorului social iar pentru persoanele chemate să îndeplinească obligaţii militare, drepturile de retribuţie sau indemnizaţii, după caz, şi anume : pentru cei care satisfac serviciul militar, alocaţia se acordă în raport cu retribuţia tarifară avută înainte de plecarea din unitate, contractul de muncă fiind menţinut, iar pentru cei care sunt concentraţi, alocaţia se acordă în raport cu indemnizaţia primită in timpul concentrării. Prevederile decretului se referă, deci, aât la retribuţia tarifară de încadrare, cit şi la retribuţia tarifară de calcul. Aceasta din urmă priveşte personalul retribuit pe bază de cote procentuale. (OPOPA, jurist). ATEROSCLEROZA — O BOALA A CIVILIZAŢIEI MODERNE? (II) Factorii externi de risc sunt alimentaţia bogată în grăsimi (animale), în colesterol şi zahăr, viaţa sedentară, factorii stresanţi, suprasolicitarea sistemului nervos şi fumatul. In ceea ce priveşte sexul, datele statistice dovedesc că sexul feminin e mai tîrziu afectat, majoritatea manifestărilor observîndu-se după instalarea menopauzei. Incidenţa familială crescută a bolii determină apariţia mai frecventă a acesteia la descendenţi, acest fenomen implicindu-se, pe de o parte, prin identitatea mediului înconjurător şi condiţiilor de viaţă, a obiceiurilor alimentare, iar pe de altă parte prin intervenţia unui factor ereditar. Cea mai frecventă boală care predispune la ateroscleroza este hipertensiunea arterială, care, cu cit este mai mare şi mai de durată, cu atît determină apariţia în peretele arterial a unor modificări mai frecvente şi mai întinse. Un factor de risc major îl constituie şi fumatul. Este vorba aici nu numai de geneza aterosclerozei, ci şi de agravarea ei. De asemenea, alimentaţia bogată în grăsimi animale şi hidrocarbonate, supraalimentaţia, sedentarismul, suprasolicitarea nervoasă sunt factori ce acţionează prin dereglarea metabolismului lipidic, provocînd dislipidemii şi creşterea colesterolemiei. Profilaxia se adresează întregii populaţii, încă din copilărie, ea realizîndu-se printr-o alimentaţie raţională, cu evitarea excesului caloric (în special, în grăsimi animale, zahăr), regim de viaţă echilibrat, cu evitarea sedentarismului şi a stressurilor psihice, combaterea obezităţii, evitarea fumatului, depistarea precoce şi tratamentul corect al unor boli favorizante ca hipertensiunea arterială, diabetul etc., luarea în evidenţă şi urmărirea atentă a indivizilor la care sunt prezenţi unii din factorii etiologici amintiţi. (Dr. Doina OPREA). CINE-FOTO REGULA DIAGONALELOR După cum am mai arătat la această rubrică, pentru fotograful începător importantă este „regula treimii“, atunci cînd ne referim la compoziţia unui cadru. Conform acestei reguli trebuie să impărţim imaginea în două părţi pe diagonală, fie prin lumină şi umbră, fie printr-o linie caracteristică a terenului. Evitaţi insă simetria, care in fotografie este aproape întotdeauna echivalentă cu... monotonia! Fotografii amatori vor opta pentru compoziţii în triunghi, mai ales atunci cînd dorim să imortalizăm o stîncă, un munte. De asemenea, sînt recomandabile liniile radiante, care să pornească dintr-unul din punctele „de aur", despre care am vorbit data trecută. Analiza operelor pictorilor celebri, dar şi a unor fotografii reuşite realizate de profesionişti ai camerei de luat vederi, ne va înlesni familiarizarea cu problemele compoziţiei. Dacă intenţionăm să facem fotografii la munte, una din problemele cele mai dificile o constituie redarea corectă a pantei. Pentru a obţine o imagine conformă cu realitatea, muntele nu trebuie fotografiat de la poalele lui, ci de la o distanţă care permite încadrarea, fără a înclina aparatul. Este de preferat ca locul de fotografiere să fie ales pe o înălţime vecină, la nivelul altitudinii medii a subiectului. Aceeaşi problemă a redării pantei o pun şi văile. Evitaţi deci să luaţi imagini de pe un fond de vale către deal şi căutaţi un loc potrivit pe unul din versanţi. (Ing. C. SILVIU) ... sistemul nervos central uman conţine circa 15 miliarde de neuroni, iar lungimea tuturor fibrelor nervoase cerebrale depăşeşte de patru ori distanţa Pămînt—Lună ? ... în perioada de declin a omului, zilnic mor între 100.000 Anul XXI Nr. 5201 şi 300.000 de neuroni, fără a putea fi înlocuiţi ? ... la 60 de ani, un om a petrecut 5 ani din existenţa sa în universul bogat al viselor ? Cei cinci ani de activitate onirică sunt în alternanţă cu 15 ani de somn fără vise. ...eclipsele solare influenţează sănătatea omului ? In perioada de o oră înainte și o jumătate de oră după, viteza de sedimentare a eritrocitelor se modifică continuu, în funcție de fazele eclipsei. ÎMPRUMUT — Anul trecut, cînd a luat-o pe fiică-mea, ginerele mi-a cerut împrumut douăzeci de mii. — Și ți-a mai înapoiat ceva? — Da. Pe fiică-mea.