Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)

1988-10-22 / nr. 5201

PAG. 2 „Zilele teatrului covăsnean”“ Timp de o săptămînă am asistat la un adevărat „ma­raton“ teatral, zilnic consem­­nînd sub genericul „Zilele tea­trului covăsnean", spectacole susfinute de teatre din ţară şi municipiul Sfîntu Gheorghe, recitaluri de poezie patriotică şi de balade, vizite in loca­lităţi şi unităţi economice, ur­mate de intilniri cu colective de oameni ai muncii, cadre didactice, elevii ş.a. şi intere­sante şi instructive dialoguri care au venit să întărească şi mai mult legătura dintre teatru şi public• Nu intenţio­năm să facem o retrospectivă a acestei valoroase manifes­tări teatrale aflate la a doua ediţie. Ceea ce dorim să sub­liniem este faptul că ,,Zilele teatrului covăsnean" s-au bu­curat de o largă audienţă, că prin întreaga desfăşurare au contribuit la îmbogăţirea orizontului cultural al oame­nilor muncii, la educarea lor patriotică şi estetică. Dar să revenim la progra­mul de ieri. El a inclus spec­tacolul secţiei maghiare a Teatrului din Sfintu Gheor­ghe, la sediu, cu piesa „Ră­­ţuşca urîtă“ de Karácsony Benő şi vizitarea de către participanţi a oraşului Intor­­sura Buzăului, cu care prilej a avut loc un dialog intre actori, regizori, reprezentanţi ai vieţii teatrale şi oameni ai muncii din această localitate. Ziua de astăzi, ultima, este marcată de un eveniment ar­tistic deosebit: spectacolul Teatrului Naţional din Bucu­reşti cu piesa „Ioneştii" de Platon Pardău. Spectacolul acestei prestigioase instituţii teatrale din ţară, care ne o­­norează cu prezenţa şi la a­­ceastă ediţia a „Zilelor teatru­lui covăsnean“ are loc pe sce­na teatrului din Sfîntu Gheorghe, de la ora 17. Ultimul gong al ediţiei ’88, la ora 19, odată cu spectaco­lul „Visul unei nopţi de vară” de W. Shakespeare, spectacol prezentat, la sediu, de secţia maghiară a Teatrului din Sfîntu Gheorghe. MBREV­ARI DESCOPERIRI ARHEOLO­GICE. După cum ne spunea di­rectorul Muzeului judeţean, dr. Székely Zoltán­, campania ar­heologică de vară din acest an a fost deosebit de bogată: au fost dezvelite porţile castrului ro­man de la Olteni, fiindu-i de­finitiv stabilite forma şi di­mensiunile; un alt castru (din secolul IV e.n.) dovedind exis­tenţa elementului daco-roman a fost descoperit la Valea Cri­­şului. La Turia a fost dezvelit un cimitir cu urme de incine­­raţie — e vorba de 27 de mor­minte tracice —, datînd din secolele 15—14 î.e.n., iar de cu­­rind o descoperire asemănătoa­re a fost făcută la Ozun. Anul viitor aici se va deschide un mare şantier arheologic, „PRIETENII FILMULUI". A­­şa se numea „minicinemateca“ de la Sfîntu Gheorghe, seria aceasta de filme — grupate pe tematici, curente, actori şi re­gizori intraţi în istoria celei de a şaptea arte — a început în anul 1985, dar s-a încheiat în primăvara acestui an. Cum unii iubitori de film ne-au ce­rut relaţii, am solicitat, la rân­­dul nostru,­ explicaţii tovarăşu­lui Török Ştefan, directorul întreprinderii cinematografice judeţene. Răspuns: în vara a­­cestui an, la Arhiva naţională de filme s-a făcut o inventa­riere a tuturor peliculelor, al cărei bilanţ şi propuneri de re­luare a filmelor de cinemate­că au fost înaintate Consiliului culturii şi educaţiei socialiste. Se poate spera deci că în cu­­rînd ne vom bucura de relua­rea acestui ciclu de filme. PERFORMANŢA. „Z­iele tea­trului covăsnean“ au debutat printr-un incident care, din fe­ricire, s-a încheiat cu bine: spectacolele secţiei române a Teatrului din Sfîntu Gheorghe cu piesa „Femeia îndărătnică", care urmau să fie prezentate la Sfintu Gheorghe, Braşov şi Bacău, ris­cau să se suspende, deoarece unul dintre interpreţi, Lucian Nuţă, suferise un des­tul de grav accident de moto­­­cicletă în timpul unor filmări la Buftea. Un tânăr şi talentat interpret, Radu Cioroianu, şi-a luat „inima-n dinţi* şi, cu nu­mai trei repetiţii în picioare, a susţinut — şi încă foarte bi­ne — noua partitură. Mai mult, în cel de-al doilea spectacol, cel de la Braşov, a primit a­­plauze la scenă deschisă. Ioan DRAGAN Asigurarea necesarului de produse agro-alimentare pentru perioada de iarnă, starea cali­tativă a legumelor, fructelor şi produselor semi-industriali­­zate, condiţiile igienico-sanita­­re ale produselor şi ale spaţiilor de depozitare şi de servire au constituit principalele direcţii de acţiune ale echipei de con­trol al oamenilor muncii de la I.M.A.S.A., condusă de Ko­vács Alexandru, pe care am însoţit-o, luni, 17 octombrie, înn­tr-un raid prin cantine-restau­­rant din municipiul Sfîntu Gheorghe. Primul popas îl facem la cantina-restaurant a I.T. „Ol­tul“, impresiile sunt favorabile, pentru că în sala de mese, în bucătărie, în spaţiile de depo­zitare este curăţenie şi ordine. De la responsabilul cantinei, tovarăşul Lichtfuss Iosif, aflăm că au fost însilozate, conform programului, 20 tone cartofi, 2 tone morcovi, 2,5 tone ceapă uscată, 400 kg fasole boabe, 2,5 tone murături, 1000 kg me­re, 500 kg ardei supra­sărat, 100 kg salată verde. Dar a­cestea nu sunt integral cantită­ţile planificate pentru că există restanţe la varză (10 tone), pă­trunjel (o tonă), fasole boabe (600 kg), ţelină (500 kg). Expli­caţia, după cum ni se spune, este neonorarea de către I.L.F. Sfîntu Gheorghe a cantităţilor contractate. ,,Mereu avem greu­tăţi cu I.L.F. — afirmă res­ponsabilul de cantină. Nici 30 la sută din produsele contrac­tate nu ne-au fost livrate. To­tuşi, ne vom descurca, pentru că avem promisiuni din alte părţi, astfel că pină la sfirşi­­tul lunii t°t ce era prevăzut se va afla în depozite şi ma­gazii“. In afara acestui aspect să mai reţinem un amănunt, nu tocmai neglijabil, şi anume acela, că întreaga cantitate de cartofi a fost însilozată fără o prealabilă şi necesară sortare!... La ora prînzului poposim şi la cantina-restaurant ,,Con­structorul“ a I.A.C.M. Simpto­matic parcă, încă de la intrare ne intîmpină o firmă „stropi­tă“ din belşug cu var. Dar acesta este numai începutul pentru că, odată intraţi, nere­gulile se ţin lanţ şi imaginile frumoase reţinute de retină la precedenta unitate sunt vehe­ment estompate, fiind înlocuite de altele, într-un total con­trast. Murdărie la grupul so­cial, dezordine în sala de me­se, în sala carmangeriei, in magaziile de mină, unde stau, de-a valma, produse alimenta­re cu resturi de mincare. E murdărie, dezordine, e tot ce vrei, numai „bloc alimentar“ curat, igienic, nu! După veni­rea noastră se intră in „aler­tă“, apar feţe de masă, se mă­tură în bucătărie stîrnindu-se praful chiar deasupra oalelor cu mincare, rămase neacoperi­te, se transportă, de ici-colo, cite ceva, încercîndu-se un si­mulacru de... ordine. ..B­­un­, am avut multe pe cap, ne-aţi prins descoperiţi!“ încearcă să salveze ceva din aparenţe şe­ful de cantină Pal Ştefan, om vechi in meserie (25 de ani) şi tocmai de aceea ni se pare bi­zară această puerilă încercare de a arunca un văl subţire pes­te o realitate stridentă. In pri­vinţa aprovizionării cu produ­se, reţinem, şi aici, restanţe la morcovi 4 tone, varză 8 tone, pătrunjel 500 kg, ceapă uscată 2,5 tone, fasole boabe 3,5 tone, ţelină 500 kg, restanţe care, suntem­ asiguraţi, vor fi lichi­date pină la sfîrşitul lunii. Re­venind la aspectele menţionate mai reţinem şi o altă ,,expli­caţie" a aceluiaşi tovarăş, Pal Ştefan:­ „Gîndiţi-vă că aceşti oameni vin direct de pe şan­tier...“. Ne gindim, cum să nu ne gîndim, dar ştim foarte bi­ne că acei oameni se limitează doar la sala de mese, nu intră în bucătărie. Şi atunci?... Cert este că, indiferent dacă a fost sau nu un ,,accident", aici se impune o reconsiderare a ati­tudinii faţă de nişte obligaţii legale în materie de curăţenie şi igienă şi sperăm intr-o bine venită „schimbare la faţă“. Vom reveni şi aici într-un viitor raid. Constantin Nl­J­U INSOTIND CONTROLUL OAMENILOR MUNCII Cantinele restaurant la ora toamnei CUVINTUL NOU ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII (II) Decretul 410/1995 reglemen­tează modul de determinare a veniturilor în raport cu care se stabilesc drepturile de alo­caţie, astfel: pentru persoane­le încadrate cu contract de muncă se ia în considerare retribuţia tarifară de încadra­re sau de calcul, după caz, la care se adaugă sumele reali­zate, în condiţiile legii, din al­te drepturi de retribuţie (art. 9, alin. 1); pentru cei care lu­crează în acord, alocaţia se acordă în raport cu retribuţia tarifară, indiferent de venitul realizat (art. 9, alin. 2); pentru persoanele încadrate cu program redus de lucru, alocația se determină în raport de retri­buția tarifară de încadrare co­respunzătoare programului în­treg de lucru (art. 9, alin. 3); pentru pensionari se are în ve­dere cuantumul pensiei sau al ajutorului social iar pentru persoanele chemate să îndepli­nească obligaţii militare, drep­turile de retribuţie sau indem­nizaţii, după caz, şi anume : pentru cei care satisfac servi­ciul militar, alocaţia se acordă în raport cu retribuţia tarifară avută înainte de plecarea din unitate, contractul de muncă fiind menţinut, iar pentru cei care sunt concentraţi, alocaţia se acordă în raport cu indem­nizaţia primită in timpul con­centrării. Prevederile decretu­lui se referă, deci, aât la re­tribuţia tarifară de încadrare, cit şi la retribuţia tarifară de calcul. Aceasta din urmă pri­veşte personalul retribuit pe bază de cote procentuale. (O­POPA, jurist). ATEROSCLEROZA — O BOALA A CIVILIZAŢIEI MODERNE? (II) Factorii externi de risc sunt a­­limentaţia bogată în grăsimi (animale), în colesterol şi za­hăr, viaţa sedentară, factorii stresanţi, suprasolicitarea sis­temului nervos şi fumatul. In ceea ce priveşte sexul, da­tele statistice dovedesc că se­xul feminin e mai tîrziu afec­tat, majoritatea manifestărilor observîndu-se după instalarea menopauzei. Incidenţa familială crescută a bolii determină apa­riţia mai frecventă a acesteia la descendenţi, acest fenomen implicindu-se, pe de o parte, prin identitatea mediului în­conjurător şi condiţiilor de viaţă, a obiceiurilor alimentare, iar pe de altă parte prin in­tervenţia unui factor ereditar. Cea mai frecventă boală care predispune la ateroscleroza es­te hipertensiunea arterială, ca­re, cu cit este mai mare şi mai de durată, cu atît deter­mină apariţia în peretele arte­rial a unor modificări mai frecvente şi mai întinse. Un factor de risc major îl consti­tuie şi fumatul. Este vorba aici nu numai de geneza atero­­sclerozei, ci şi­ de agravarea ei. De asemenea, alimentaţia bo­gată în grăsimi animale şi hi­dro­carbo­na­te, s­upraalimen­taţia, sedentarismul, suprasolicitarea nervoasă sunt factori ce acţio­nează prin dereglarea metabo­lismului lipidic, provocînd dis­­lipidemii şi creşterea colestero­­lemiei. Profilaxia se adresează între­gii populaţii, încă din copilă­rie, ea realizîndu-se printr-o a­­limentaţie raţională, cu evita­rea excesului caloric (în spe­cial, în grăsimi animale, zahăr), regim de viaţă echilibrat, cu evitarea sedentarismului şi a stressurilor psihice, combaterea obezităţii, evitarea fumatului, depistarea precoce şi tratamen­tul corect al unor boli favori­­zante ca hipertensiunea arte­rială, diabetul etc., luarea în evidenţă şi urmărirea atentă a indivizilor la care sunt pre­zenţi unii din factorii etiologici amintiţi. (Dr. Doina OPREA). CINE-FOTO REGULA DIAGONALELOR După cum am mai arătat la această rubrică, pentru foto­graful începător importantă este „regula treimii“, atunci cînd ne referim la compoziţia unui cadru. Conform acestei re­guli trebuie să impărţim ima­ginea în două părţi pe diago­nală, fie prin lumină şi um­bră, fie printr-o linie caracte­ristică a terenului. Evitaţi insă simetria, care in fotografie es­te aproape întotdeauna echiva­lentă cu... monotonia! Fotogra­fii amatori vor opta pentru compoziţii în triunghi, mai a­­les atunci cînd dorim să imor­talizăm o stîncă, un munte. De asemenea, sînt recomandabile liniile radiante, care să por­nească dintr-unul din punctele „de aur", despre care am vor­bit data trecută. Analiza operelor pictorilor ce­lebri, dar şi a unor fotografii reuşite realizate de profesio­nişti ai camerei de luat vederi, ne va înlesni familiarizarea cu problemele compoziţiei. Dacă intenţionăm să facem fotografii la munte, una din problemele cele mai dificile o constituie redarea corectă a pantei. Pen­tru a obţine o imagine confor­mă cu realitatea, muntele nu trebuie fotografiat de la poale­le lui, ci de la o distanţă care permite încadrarea, fără a în­clina aparatul. Este de prefe­rat ca locul de fotografiere să fie ales pe o înălţime veci­nă, la nivelul altitudinii medii a subiectului. Aceeaşi proble­mă a redării pantei o pun şi văile. Evitaţi deci să luaţi imagini de pe un fond de vale către deal şi căutaţi un loc potrivit pe unul din ver­sanţi. (Ing. C. SILVIU) ... sistemul nervos central u­­man conţine circa 15 miliarde de neuroni, iar lungimea tutu­ror fibrelor nervoase cerebrale depăşeşte de patru ori distan­ţa Pămînt—Lună ? ... în perioada de declin a o­­mului, zilnic mor între­ 100.000 Anul XXI Nr. 5201 şi 300.000 de neuroni, fără a putea fi înlocuiţi ? ... la 60 de ani, un om a pe­trecut 5 ani din existenţa sa în universul bogat al viselor ? Cei cinci ani de activitate onirică sunt în alternanţă cu 15 ani de somn fără vise. ...eclipsele solare influen­ţează sănătatea omului ? In pe­rioada de o oră înainte și o ju­mătate de oră după, viteza de sedimentare a eritrocitelor se modifică continuu, în funcție de fazele eclipsei. ÎMPRUMUT — Anul trecut, cînd a luat-o pe fiică-mea, ginere­le mi-a ceru­t împrumut douăzeci de mii. — Și ți-a mai înapoiat ceva? — Da. Pe fiică-mea.

Next