Cuvîntul Nou, octombrie 1988 (Anul 21, nr. 5183-5208)

1988-10-17 / nr. 5196

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXI Nr. 5196 Luni 17 octombrie 1988 4 pagini — 50 bani VIZITA OFICIALA DE PRIETENIE A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, ÎN R.P. CHINEZĂ Secretarul general al Parti­dului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tova­răşa Elena Ceauşescu s-au în­tâlnit şi au avut convorbiri, sîmbătă dimineaţa, cu secreta­rul general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Chinez, tovarăşul Zhao Ziyang. Ia timpul convorbirii s-a procedat la o informare reci­procă cu privire la preocupă­rile şi activitatea Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist Chinez, la mersul construcţiei socialiste în cele două ţări şi a avut loc un schimb de păreri în probleme bilaterale şi de interes comun. în acest cadru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat activitatea pe care partidul şi poporul român o desfăşoară pentru realizarea prevederilor actualului cincinal, pentru transpunerea în viaţă a hotă­rârilor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale Partidului Comunist Român, privind dezvoltarea in­tensivă a economiei naţionale pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, dezvol­tarea şi modernizarea produc­ţiei, perfecţionarea în continua­re a activităţii organelor de­mocraţiei muncitoreşti revolu­ţionare, realizarea unei noi ca­lităţi a muncii şi vieţii între­gului popor. La rîndul său, tovarăşul Zhao Ziyang a prezentat activitatea partidului şi poporului chinez pentru înfăptuirea obiective­lor trasate de Congresul al XlII-lea al Partidului Comunist Chinez şi de recenta plenară a C.C. al P.C. Chinez, pentru transformarea Chinei într-o ţa­ră socialistă prosperă, demo­cratică şi cu o economie şi cultură avansate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Zhao Ziyang­­ au subliniat cu satisfacţie bunele relaţii dintre cele două partide şi popoare, care, în anii con­strucţiei socialiste, au cunoscut o dezvoltare continuă, in spiri­tul înţelegerilor convenite la cel mai înalt nivel. In acelaşi timp, a fost exprimată hotărî­­rea de a se acţiona pentru în­tărirea, în continuare, a tradi­ţionalelor legături de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, pentru inten­sificarea contactelor şi a schim­burilor de experienţă între ce­le două partide, relevîndu-se că aceasta are o însemnătate deosebită pentru dezvoltarea generală a conlucrării dintre România­­ şi China, dintre po­poarele noastre. In cadrul convorbirilor au fost abordate, de asemenea, as­­pecte esenţiale ale vieţii poli­tice mondiale, remarcîndu-se, cu multă satisfacţie, că în apre­cierea şi tratarea principalelor fenomene şi tendinţe ale pro­blematicii internaţionale, pozi­ţiile celor două părţi sunt iden­tice sau foarte apropiate. O atenţie deosebită s-a acor­dat problemelor privind reali­zarea dezarmării, în primul rînd a celei nucleare, soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor conflictelor existente în diferite regiuni ale globu­lui, lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini e­­conomice mondiale, instaurarea unui climat de destindere, secu­(Continuiare în pag. a 3-a) TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. — mobilizator program de acţiune pentru partid şi popor Acordul global—modalitate eficientă de stimulare a gîndirii şi acţiunii colective Conceput ca un sistem extrem de stimulativ de retribuire, dar şi de o mai bună organizare a activităţii, acordul global şi direct se înscrie în suita ini­ţiativelor de excepţională în­semnătate care s-au materiali­zat din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în interva­lul ce a trecut de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român, perioadă de profunde şi fertile mutaţii în toate domeniile de activitate. In lumina Tezelor din aprilie şi în pregătirea apropiatei Ple­nare a C.C. al P.C.R. ne-am propus o dezbatere a modului în care se aplică sistemul de organizare şi retribuire a mun­cii în acord global la două importante unităţi din oraşul Intorsura Buzăului : Unitatea forestieră de exploatare şi transport şi Cooperativa meşte­şugărească „Arta populară“. Dar să dăm cuvîntul invitaţi­lor noştri, întrebările reporte­rului înţelegîndu-se din con­text. Ing. TOAN HADITOK­, direc­torul U.F.E.T. Intorsura Buzău­lui : — Aş vrea să arăt mai întii, ca un fapt de primă în­semnătate, că aplicarea în uni­tatea noastră a principiilor a­­cordului global a dus la creş­terea răspunderii întregului personal muncitor, oamenii muncii în tripla lor calitate de proprietari, producători şi be­neficiari fiind antrenaţi la con­ducerea întregii activităţi. Fie­care la locul său de muncă şi toţi împreună suntem­ mobilizaţi pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, în condiţii de calita­te şi eficienţă deosebite. Cum activitatea noastră se desfăşoa­ră în condiţii mai aparte, e­­xistînd o dispersare a forţei de muncă pe o suprafaţă relativ mare (în parchetele forestiere, in sectoarele de exploatare şi industrializare a lemnului) este mai dificil să exerciţi un con­trol amănunţit la faţa locului. Totuşi, n-aş vrea să se înţe­leagă că la noi nu ar fi ordine, disciplină! Mai ales după apli­carea acestui principiu de re- Horia C. DELIU (Continuare in pag. a 3-a) în spiritul sarcinilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu ■ ECONOMII DE COMBUSTIBIL Gospodărirea judicioasă a combustibililor constituie o preocupare de fiecare zi a celor ce vin în contact cu producția. In vederea redu­cerii consumurilor sínt pro­movate tehnologii noi, a­­vantajoase, sínt reproiectate tehnologiile și prodisele mai vechi, sínt introduse la fabricaţie produse care înglobează mai puţine ma­terii prime, mai puţină e­­nergie. Procedînd astfel, în­treprinderea minieră Căpeni Baraolt a economisit, în ce­le mai bine de nouă luni care au trecut de la înce­putul acestui an, 3.043 tone combustibil convenţional, I.M. A.S.A. — 1.118 tone, între­prinderea de Amidon — 986 tone, iar întreprinderea an­trepriză de construcţii-mon­taj — 715 tone. O imagine din cadrul întreprinderii mecanice Braşov — Sec­ţia Tîrgu Secuiesc. Muncitoarele Molnár Gizella şi Héjjá Erzsé­bet operează la recondiţionarea unor piese folosite la fabrica­rea conductelor de înaltă presiune. ■ PRODUSE SUPLIMENTARE LA EXPORT Situînd în prim-planul preocupărilor realizarea rit­mică a producţiei destinate pieţelor externe, colectivul întreprinderii mecanice de pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc şi-a creat un foarte consistent avans în materializarea pla­nului de export. La sfirşi­­tul intervalului ianuarie­­septembrie, raportul plan-li­­vrări indica o depăşire a sarcinilor cu 38 la sută, plu­suri fiind marcate şi în pri­ma jumătate a acestei luni. Drept urmare, partenerilor de contract de peste hotare (de notat că întreprinderea din Tîrgu Secuiesc întreţine relaţii cu firme din R.E.G., Italia, Anglia, S.U.A., Israel şi Egipt) le-au fost puse su­plimentar la dispoziţie în­semnate cantităţi de organe de asamblare. LA ZI­ultura Recoltarea sfeclei de zahăr şi a porumbului — grabnic încheiată!­ ­ Ieri s-au recoltat urmă­toarele suprafeţe : porumb boabe — 234 hectare; sfeclă de zahăr — 116 hectare. Deşi ritmul zilnic a crescut, se impune intensificarea lui mai ales la sfecla de za­hăr.­­ Au terminat recoltarea sfeclei de zahăr unităţile: Aita Seacă, Biborţeni, Bră­duţ, Căpeni, Vîrghiş, Mic­falău, iar recoltarea porum­bului boabe, unităţile : Vîr­ghiş, Ghidfalău, Cernat, Lunga, Tîrgu Secuiesc, Me­­reni şi Petriceni.­­ Cresc vertiginos stocu­rile de sfeclă de zahăr de pe eorop (10.800 tone !). Ieri s-au recoltat 2.867 tone şi s-au transportat doar 1.317 tone ! Aceasta dovedeşte că mijloacele de transport nu sunt folosite la capacitatea lor maximă. SITUAŢIA LUCRĂRILOR AGRICOLE LA DATA DE 16 OCTOMBRIE 1988 (în procente) RECOLTAT Toate mijloacele de trans­port trebuie să fie folosite din plin, la capacitatea ma­ximă, spre a se recolta ca mai repede cantitatea de sfeclă de zahăr de pe cimp. Un exemplu pozitiv îl con­stituie ritmul de recoltare la această cultură în cadrul C.A.P. Chilieni. Foto: KOVÁCS László C.U.A.S.C. Sfeclă de zahăr Porumb boabe Baraolt 80 43 Bodoc 32 55 Boroșneu Mare 19 67 Cernat 13 62 Ozun CC 38 Sînzieni 13 7* Media C.A.P. 33 54

Next