Cuvîntul Nou, august 1989 (Anul 22, nr. 5441-5466)

1989-08-01 / nr. 5441

Prófétán din toate fân­se, unti/­vó !" în spiritul îndemnurilor şi chemărilor adresate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Planul pe 8 luni îndeplinit pînă la 23 August, planul anual —pînă la Congresul partidului ! — Adunarea generală a reprezentanţilor oamenilor muncii pe I.F.E.T., care a a­­vut loc la 28 iulie a.c., a de­semnat Sectorul de exploata­re a lemnului din Covasna pe locul unu în întrecerea so­cialistă între sectoare, confe­­rindu-i steagul de unitate fruntaşă pe semestrul I — ne spune inginera Doina To­gan, secretara biroului orga­nizaţiei de partid pe sector. Locul ocupat în acest an vi­ne să confirme mobilizarea plenară a întregului nostru colectiv pentru asigurarea pu­nerii depline în valoare a masei lemnoase şi mai ales pentru sporirea gradului de valorificare, indice care s-a ridicat în perioada celor şap­te luni la 101,7 la sută. — La ora actuală colecti­vul nostru a reuşit să asigure un important devans în ceea ce priveşte punerea în valoa­re a masei lemnoase, depă­şind sarcina la zi cu 11,3 pro­cente — ne spune tovarăşul Szigyártó László, normator principal la S.E.L. Covasna — ceea ce înseamnă că lucrăm acum în contul lunii septem­brie. O precizare este nece­sară : acest plus de producţie are la bază creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, tocmai ca urmare a măsurilor de mai bună orga­nizare a muncii în toate par­chetele de exploatare a lem­nului, de utilizare la maxi­mum a timpului de lucru, de folosire la capacitate­a utila­jelor şi instalaţiilor de scos­­apropiat a materialului lem­nos şi de transport în plat­formele de industrializare. La Sectorul de exploatare a lemnului din Covasna se în­cheie, practic, trimestrul trei al acestui an. Succesul se datorează mobilizării maxime a tuturor formaţiilor din par­chetele de exploatare, printre care amintim formaţia con­dusă de maistrul Tusa Lajos, din Parchetul de exploatare a lemnului Ghelinţa, fasona­­torul mecanic Bárthi Géza, tot din Parchetul Ghelinţa, formaţiile conduse de maiştrii Ioan Cornelia şi Fábián Ár­pád, din Parchetul Zagon, ca şi tractoristul Veress Iosif. Efortul forestierilor de aici se materializează în aceste zi­le într-o producţie mereu sporită de masă lemnoasă, dirijată operativ către fa­bricile de industrializare, e­­fort care are drept deviză creşterea gradului de valori­ficare a masei lemnoase. Preda M­TA Forestierii de la S.E.L. Covasna sporesc gradul de valorificare a lemnului In perioada de după Congresul al IX-lea al par­tidului, organele şi organizaţiile de partid şi-au exercitat rolul conducător în întregul proces de dezvoltare econo­­mico-socială a patriei. In acest scop, un accent deosebit s-a pus pe ridicarea nivelului ideologic şi de pregătire al cadrelor, pe buna înţelegere a desfăşurării evenimentelor. „Aceasta va asigura creşterea contribuţiei activului de par­tid la elaborarea planurilor noastre de dezvoltare econo­mică, a liniei politice a parti­dului în deplină concordanţă cu cerinţele obiective ale pro­gresului ţării şi cu interesele poporului, la întreaga activit­ate politico-organizatorică de edificare a noii societăţi“ — se sublinia în raportul C.C. al P.C.R. la cel de-al IX-lea Congres. In toţi aceşti ani rolul conducător al partidului s-a impus ca o necesitate o­­biectivă în dezvoltarea econo­mică fără precedent a ţării, ca urmare a repartizării echi­librate a forţelor de produc­ţie pe întregul teritoriu — latură importantă a politicii noastre economice, dedicată ridicării continue a bunăstă­rii materiale şi spirituale a tuturor oamenilor muncii. UKTUL QOVAAtt Organ a! Comitetului Judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului Popular Judeţean Anul XXII Nr. 5441 Marți 1 august 1989 4 pagini, 50 bani Argumente ale justeţii politicii de dezvoltare economico-socială a tuturor zonelor ţării REMARCABILE REALIZĂRI ALE CONSTRUCTORILOR Iunie 1987 a fost o lună cu semnificaţii aparte pentru co­lectivul de muncă al între­prinderii antrepriză de con­­strucţii-montaj Covasna, în blocul 13 de pe noul Bule­vard al Muncii din Sfintu Gheorghe se dădea în folo­sinţă apartamentul cu nr. 25.000. De atunci, întreprinde­rea a mai construit încă vreo 2.000 de apartamente în jude­ţul nostru. Anul de vîrf a fost 1980, cînd constructorii au predat beneficiarilor 2.984 apartamente, an în care uni­tatea a şi ocupat locul întîi pe ţară în întrecerea socialis­tă. Alături de blocurile de Viiaţa d­e­ PARTID locuinţe, constructorii covăs­­neni au dat în folosinţă ho­telul „Bodoc“, magazinul „Şu­­gaş“, spitalul şi policlinica, ci­nematograful „Arta“ din mu­nicipiul Sfintu Gheorghe, im­punătoare hoteluri în oraşul Covasna, şcoli, internate, can­tine, spaţii comerciale şi mul­te alte obiective social-cultu­­rale şi industriale în diferite localităţi ale judeţului. Dez­voltarea unităţii a luat am­ploare după anul 1968 — ne spunea tovarăşul Gheorghe Vrabie, preşedintele sindica­tului­­, cînd în dotarea în­treprinderii au intrat utilaje, maşini şi instalaţii moderne, de mare productivitate. In a­­cest răstimp am avut de exe­cutat un volum mare de lucrări. In întreaga noastră activitate s-a făcut îndeaproa- Vasilica CIOBANU (C­ontinua­re la pag­ă­n). fül BUOTICA JDOETtáM­­I ~ GP. CHc- ö^GHL tOVASft Tovarăşul Nicolae Ceauşescu A ACORDAT UN INTERVIU PENTRU REVISTA AMERICANĂ „NEWSWEEK" Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni ,31 iulie, pe Kenneth Auchincloss, director executiv al revistei americane „News­week“, şi pe Michael Meyer, corespondent pentru Europa al acestei reviste. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru revista „Newsweek“. Culturile furajere succesive — Insăminţate pe suprafeţe cit mai mari! Precipitaţiile căzute în cursul săptămînii trecute a­­sigură condiţii prielnice atît pentru dezvoltarea în conti­nuare a culturilor prăşitoare, cît şi pentru înfiinţarea pe suprafeţe cît mai mari, însă în cel mai scurt timp, a culturilor furajere succesive şi duble. In această pri­vinţă, într-o se­rie de unităţi agricole s-au făcut pînă în prezent eforturi însemnate. Se remarcă, în mod deosebit, C.A.P. Ghidfa­­lău, unde au fost însămînţate mai bine de 200 de hectare, C.A.P. Ilieni, cu 130 de hec­tare, C.A.P. Aita Mare, Belin şi Baraolt, cu cîte 120 de hectare, precum şi C.A.P. Brăduţ, Lemnia, Petriceni şi I.A.S. Ozun, în care suprafe­ţele pe care s-au înfiinţat astfel de culturi sunt cuprin­se între 70 şi 100 de hectare. Din păcate, la finele săptă­mînii trecute exista încă un număr mare de cooperative agricole de producţie în care, fie că nu se trecuse încă la înfiinţarea culturilor succesi­ve, fie că suprafeţele ocupate cu acestea erau foarte mici, nedepăşind 20—30 de hectare. In această situaţie se aflau, între altele, C.A.P. Aita Sea­că, Băţanii Mari, Aninoasa, Boroşneu Mare, Covasna, Bi­­borţeni, Reci, Tamaşfalău, precum şi majoritatea celor din C.U.A.S.C. Cernat. Se impune, aşadar, ca în zilele următoare să fie luate măsuri energice pentru lichidarea restanţelor. In acest scop, tre­buie ca la pregătirea terenu­lui să se lucreze şi noaptea. Sămînţa de porumb, floarea­­soarelui ş.a., care, după cum am fost infor­maţi de către tovarăşul Elvin Drăgan, direc­torul întreprin­derii pentru contractarea, condiţionarea şi ambalarea seminţelor, există în cantităţi mai mult decît suficiente, trebuie ridicată grabnic ele către cei care nu au făcut-o pînă acum. Precizăm că meteorologii prognozează pentru luna au­gust o vreme cu precipitaţii destul de abundente, aşa încît vor exista, în continuare, con­diţii favorabile pentru creşte­rea plantelor. Cu un efort nu prea mare se pot asigura acum resurse importante pen­tru obţinerea unor cantităţi suplimentare de furaje sucu­lente sau crea condiţii pentru prelungirea păşunatului pe suprafeţele cu culturi fura­jere succesive, ceea ce în­seamnă, desigur, economisirea furajelor care în această pe­rioadă se depozitează pentru stabulația animalelor. Aurel GOLCIU \\ s\ URGENTE IN -----­ AGRICULTURĂ GRECIA ŞI S.U.A. vor îngheţa negocierile cu pri­vire la viitorul bazelor a­­mericane de pe teritoriul elen pînă la alegerile par­lamentare extraordinare programate în această ţară Pentru prima jumătate a lunii octombrie,­­ S.U.A. au patru mari baze şi 20 de instalaţii militare mai mici pe teri­toriul elen. POTRIVIT rezultatelor oficiale anunţate la Tehe­ran, Akbar Hashemi Raf­­sanjani a fost ales pre­şedinte al Republicii Isla­mice Iran. INTR-UN INTERVIU a­­cordat agenţiei T.A.S.S., adjunctul şefului Marelui Stat Major al Forţelor Ar­mate ale U.R.S.S., general - colonel Bronislav Omeli­­cev, a menţionat că pînă la 1 august 1989 de pe teritoriile R.D. Germane, R.P. Ungare, R.S. Ceho­slovace şi R.P. Polone au fost retraşi 21.000 de mili­tari sovietici. Totodată, a precizat el, au fost retra­se peste 3.100 de tancuri, 383 piese de artilerie, 81 avioane. Pînă la aceeași dată, de pe teritoriul R.P. Mongole au fost retraşi 7.325 militari, 404 tancuri, 307 piese de artilerie şi 41 de avioane. I­I lată-ne la sfîrşitul mani­festărilor cuprinse în cadrul concursului de muzică u­­şoară „Nufărul ’89“. Pe lingă concursul propriu-zis, acesta a m­ai cuprins şi cele două gale ale laurea­ţilor şi invitaţilor, desfăşu­rate la Reci şi în munici­piul Sfintu Gheorghe. La Reci, în pitorescul ca­dru natural al Mestecănişu­­lui, mii de oameni au asis­tat duminică dimineaţa la festivitatea de decernare a premiilor, dind apoi o ul­timă întărire şi confirma­re, prin aplauzele lor, jus­teţii aprecierilor membrilor juriului. La fel de viu a­­plaudată a fost şi evoluţia „„Nufărul ’89“ invitaţilor: Laura Zavate, Corina Chicioreanu, Gali Teréz, Angela Stoenescu, Ricki Dandel şi E­va Kiss. In seara aceleiaşi zile, în sala Teatrului din Sfintu Gheorghe, gala s-a reluat, înregistrind aceeaşi reuşită. Dar despre întreaga acţiu­ne să-i lăsăm mai bine să vorbească pe laureaţi şi pe membrii juriului. Mirela Bodeanuu, deţină­toarea trofeului „Nufărul ’89“: „Mărturisesc că este cel mai bine organizat con­curs de muzică uşoară din­tre cele la care am parti­cipat pînă acum. Mi-a plă­cut tot ce s-a întîmplat aici. Ion MUNTEANU (Continuare in pag. g 2-et j {\\\

Next