Cuvîntul Nou, martie 1990 (Anul 1, nr. 52-78)

1990-03-01 / nr. 52

Anul I Nr. 52 Joi 1 martie 1990 JUVlNTVL NOV ccDic kifM 1­ 4 pagini, 50 bani Cotidian social-politic al judeţului Covasna Mărţişor Florile sunt mai mult in ghivece, dar există. Trăiesc pentru voi, iubitelor, acope­ •rindu-vă cu dulci şi curate sărutări. In această primăvară flo­rile adulmecă vint de li­bertate, mărţişoarele sint „altfel“ chiar dacă sînt ■ ■; la fel, bucuria e aproape deplină, gîndul se ancorea­ză mai ales în clipa pre­zentă. „Carpe diem" îşi consumă înţelesurile fără nici o cenzură, aşteptînd cu nelinişte rigoarea ce va veni. Mărţişorul e chiar surisul destins pe chipul femeilor. Noi nu putem şti în­totdeauna ce le-ar bucura mai mult şi mai mult; un lucru e sigur: mărţişorul e o bucurie ! Credite pentru producătorii din agricultură (I) Continuăm dialogul cu doamna SÁNDOR Katalin, di­rectorul Sucursalei județene Covasna a Băncii pentru A­­gricultură și Industrie Alimentară, privind modul în care se acordă credite pentru producătorii agricoli particulari. — Vă rugăm, doamnă Sán­dor să vă referiţi la garan­ţiile pe care trebuie să le asigure solicitantul de credit. — In primul rînd, trebuie să menţionez faptul că va­loarea acestor garanţii tre­buie să fie cu cel puţin 10 la sută peste nivelul creditului acordat. Garanţiile ce pot fi aduse de producătorii parti­culari sunt următoarele: bu­nuri constituite în gaj, care cuprind bunurile cumpărate din creditele acordate şi alte bunuri proprietatea producă­torului, care se înscriu în convenţia de credite şi obli­gaţia de plată; cesionarea în favoarea băncii a drepturilor bănești pe care beneficiarul creditului le are de primit de la unitatea contractantă, în cazul în care producăto­rul a încheiat contract de li­vrare cu o unitate de stat sau cooperatistă. Un exem­plar de pe contractul de li­vrare, pe baza căruia se a­­cordă credite, se depune la bancă, acesta fiind titlul exe­cutoriu faţă de producător şi unitatea contractantă. O altă categorie de garanţii ce poa­te fi dată de solicitantul de credit sunt cele care se con­stituie prin giranţi cu domi­ciliul în raza teritorială a ju­deţului beneficiarului de cre­dit. Giranţii pot fi şi mem­bri de familie salariaţi. Gi­ranţii îşi asumă angajamen­tul prin semnarea convenţiei de credit şi a obligaţiei de plată. Tot ca garanţie se poate constitui cesionarea în favoa­rea băncii, pînă la concuren- Aurel GOI­CIU (Continuare în pag. a 3-a) „Am încredere în arhitecţii noştri " — ne spune domnul RITI Oliver, şef secţie de arhitectură şi urba­nism la Primăria judeţului — — Domnule Riti, vechea schiţă de sistematizare din vremea lui ceauşescu mai este valabilă ? — Ea a căzut odată cu a­­abrogarea Legii nr. 58. S-a renunţat pîrnă şi la termenul de sistematizare, fiind folosit cuvîntul urbanism, pe care eu îl găsesc impropriu, pentru că el presupune modernizarea u­­nei localităţi rurale. — Intr-adevăr , nu prea poţi spune că urbanizezi Bucu­­reştiul, de pildă. Dar cuvîntul e mai puţin important. Ce faceţi, concret ? — Am sistat documentaţiile de sistematizare atît în mu­nicipiu, cît şi în celelalte o­­raşe şi încercăm să găsim, noi, nişte principii cît mai bune, mai viabile, mai echi­tabile, ca în continuare să putem totuşi opera în acest domeniu. Ioan DRÃGAN (Continuare în pag. a 2-a) I - e,'. 3 BIBLIOTECA ! Din viaţa cetăţii (I)« în ideea de a face cunoscute cititorilor noştri aspecte legate de activitatea Consiliului Municipal Provizoriu de Uniune Naţională, începem azi un dialog cu inginerul Mi­­hai COVACIU, vicepreşedintele acestui organism al puterii de stat pînă la alegerile din 20 mai a.c. — Cînd s-a constituit acest organism sub forma sa actua­lă ? — In baza Decretului-Lege din 9 februarie s-a procedat la constituirea Consiliului Municipal Provizoriu de U­­niune Naţională, prin coopta­rea reprezentanţilor unor partide politice, la fel cum se procedase pe 9 februarie la nivel naţional, iar pe 15 fe­bruarie la nivel judeţean. A­­ceastă transformare, la nivel de municipiu, poartă data de 22 februarie 1990. — Care sunt formaţiunile politice care au intrat in a­­cest organism lărgit şi care e aportul lor numeric la aceas­tă... întregire, să-i spunem? — In componenţa Consiliu­lui au intrat cu cite 3 mem­bri Uniunea Democratică a Maghiarilor, Frontul Salvării Naţionale (filială constituită în 19 februarie), Mişcarea E­­cologistă, Partidul Tineretului Liber Democrat din România (cu sediul în Sfîntu Gheorghe), Partidul Naţional Ţărănesc — creştin şi democrat şi Uniu­nea Tineretului Democrat Maghiar. Partidul Naţional Democrat a intrat cu doi membri, iar Partidul Demo-Interviu consemnat de Doru MOLDOVAN (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a) Ca toate marile personali­tăţi, şi Franklin Delano Roose­velt a avut numeroşi critici care au demascat fără milă orice „scăpare“ a preşedinte­lui, indiferent dacă era de natură politică sau din viaţa personală. Chiar programul lui economic — după cum arată Nicolae Baciu — a fost atacat în ciuda faptului că a reuşit să scoată America din criză. Pînă şi unul din admira­torii lui, John Gunther, în „Roosevelt in retrospect“ îl acuză de nesinceritate şi mes­chinărie în relaţiile persona­le, îl face taler cu două feţe, diletant şi improvizat, ipocrit şi răzbunător. Viaţa lui par­ticulară nu a scăpat nici ea­­ judecăţilor critice tăioase. în­treaga viaţă, Roosevelt a avut relaţii cu secretara soţiei sa­le, Lucy Mercer. Ulterior, cînd ,scrisorile jurnalistei a­­mericane Lorena Tlickock şi mai ales cele ale lui Eleanor Roosevelt, soţia preşedintelui, au fost publicate, s-a aflat că între cele două femei a e­­xistat o legătură lesbiană pa­­re a durat mai bine de 20 de ani. Semnalez, de asemenea, un alt amănunt din viaţa par­ticulară a soţilor Roosevelt, ilustrînd starea morbidă a fostului preşedinte, precum şi dubioasele înclinaţii ale soţiei sale. O carte recent apărută­­în Statele Unite, „Eleanor Roosevelt and her friends“, de Joseph P. Lash, aruncă o lumină oribilă asupra lui Roosevelt, a judecăţii sale de­bile, a felului arbitrar în ca­re guverna şi a înclinaţiei pro comuniste a fostei First Lady. Autenticitatea detalii­lor­ este absolut indiscutabilă, deoarece autorul însuşi este implicat în acţiune, iar isto­risirea se bazează pe docu­mente ultrasecrete, autentice, ale Pentagonului, scoase la lumină în baza legilor ame­ricane (Information Act şi Privacy Act). In anul 1943 sergentul a­­merican Joseph P. Lash, fost şef al tineretului comunist a­­merican în anii studenţiei Yalta şi crucificarea României (LN­) F.D. Roosevelt, dictatorul De la Ministerul Sănătăţii După publicarea în zia­rul „Cuvîntul nou“ nr. 45 din 21 februarie a.c., a co­municatului Ministerului Sănătăţii privitor la posi­bilitatea tratării în străi­nătate a unor pacienţi, în unităţi medicale speciali­zate, am primit la redac­ţie mai multe întrebări prin care se cereau lămu­riri suplimentare. Ne-am adresat dr. Ovi­­diu Adrian Şerban, di­rector al Direcţiei sanitare judeţene Covasna, solici­­tîndu-i unele precizări. — Pot să vă spun că m-am întors din Bucureşti foarte de curînd, de la ministerul nostru, şi am cîteva informaţii în legă­tură cu tema abordată. Pacienţii care intenţionea­ză să apeleze la serviciile unor clinici, spitale, cen­tre medicale, din străină­tate, trebuie să-şi achite din buzunarul propriu cos­tul întreţinerii, pe perioa­da spitalizării în valută (cazare şi masă).­­ La cît s-ar ridica a­­ceastă sumă ? — In jur de 300 de do­lari pe zi, la cursul ofi­cial al monedei respective. — Mi se pare o cifră considerabilă... — Şi aceasta nu este totul ! Eventualele inter­venţii chirurgicale se plă­tesc, de asemenea, în va­lută. Unele operaţii de la­ Horia C. DELIU (Continuare în pag. a 2-a)

Next