Cuvîntul Nou, octombrie 1991 (Anul 2, nr. 466-488)

1991-10-01 / nr. 466

„MUSICA SACRA"s a\\ Astăzi, 1 octombrie, în chiar „Ziua internaţională a­­ muzicii" debutează cea de-a doua ediţie a unei manifes- ) i ţări muzicale de ţinută: „Musica sacra“ Serile de muzică ( | vo­al-instrumentală grupate sub acest generic se vor des-i )­făşura între 1—10 octombrie, atît în municipiul Sîîntu ' (­ Gheorghe, cît şi în alte localităţi din judeţ, gazde fiindu-le \ _______S... î. J „ — ^.,1 . : 1 X /vf srt­ în/'l rtOCftK 1­OCll l aşezăminte de cultură şi lăcaşuri de cult, îndeosebi cele cu o valoare istorică şi artistică deosebite. / \ Concertul inaugural va avea loc astăzi, 1 octombrie, l­a ora 19, la sala Teatrului din Sfîntu Gheorghe, unde corul e­i şi orchestra Operei maghiare din Cluj-Napoca vor pre- i­e zenta un monument al artei componistice mozartiene, l­a „Missa brevis“. Aceasta, întrunit ediţia din acest an a ma- ' l nifestărilor se desfăşoară şi sub semnul „Anului interna-­­ v ţional Mozart“. (I.D.) I Şedinţa comună a Parlamentului României Şedinţă comună nu pentru a dezbate Proiectul de Con­stituţie, om­ul ce ne arde ini­ma, ci pentru a îndepărta puţin vălul de nori negri ce ne-au acoperit puţinul semin de cer al tinerei şi fragilei democraţii din ţara noastră. Ce a fost, cum s-au petrecut evenimentele în toată com­plexitatea lor greu de pre­cizat (speculaţii se fac cu duiumul), deşi rapoartele prezentate, îmbibate de de­scriptivism, parcă, parcă, ne-au adus­ niscaiva elemente noi. Domnul Doru Viorel Ursu, ministrul de interne, spune că această acţiune de o rară violenţă i-a prins cu un efectiv diminuat cu 39 la sută, pentru că tocmai mai înainte avusese loc trecerea în rezervă a multor militari. Să fie o simplă coincidenţă ? Un alt „amănunt“ furnizat de domnul Nicolae Spiroiu, ministrul apărării naţionale , venit la Craiova, liderul sin­dical al minerilor, Miron Cosma, are o convorbire te­lefonică cu primul ministru Petre Roman, spune că pro­blemele s-au rezolvat, dar curios îşi schimbă atitudinea şi se îmbarcă cu minerii via Bucureşti! Şi mai precizea­ză domnul ministru Spiroiu: pînă la declanşarea sistemu­lui propriu de transmisiuni, la minister au fost primite telefoane cu scopul vădit de a dezinforma, de a crea alar­me false în unităţi. Fărîma de linişte ce ne-a mai rămas după aceste evenimente, ne-o (Continuare în pag. 2-3) Semnal de alarma Lipsa apei umple paharul răbdării Atragem atenţia în mod foarte serios factorilor res­ponsabili că accentuarea şi cronicizarea lipsei apei potabile în municipiul Sfîntu Gheorghe, cît şi ge­neralizarea practicii­­ de furnizare a apei reci pe conducta — şi din caza­­nele — de apă caldă (prac­tică dăunătoare sănătăţii publice) a atins limitele suportabilului. Zilnic sun­tem­ sesizaţi telefonic de numeroşi cetăţeni revoltaţi de această situaţie, care a­­firmă că vor refuza plata întreţinerii dacă nu se vor lua măsuri urgente de re­mediere a acestei ruşini pentru un oraş civilizat. Faptul că de ani de zile există blocuri în care apa ajunge foarte rar sau de­loc la etajele superioare pare de domeniul incre­dibilului, deşi vreme în­delungată scuza invocată a fost seceta. Or, anul a­­cesta nu mai poate fi vor­ba de aşa ceva, iar cei care au aşteptat cu stoi­cism un an ploios au a­­juns la capătul răbdării văzînd că, în situaţia în care au fost ploi din a­­bundenţă, cei responsabili nu catadicsesc să rezolve această problemă. Se pa­re că seceta continuă în ceea ce priveşte respon­sabilitatea edililor. Se a­­propie alegerile locale, domnilor, iar răbdarea noastră e pe sfîrșite. (F..T.) Cuvintele din titlu aparţin (încă) premierului Petre Ro­man. Iată şi alte idei pe ca­re ni le-a mărturisit d-l Ro­man şi cu care orice om nor­mal şi lucid nu poate să nu fie de acord: „într-o dem­o­craţie reală un guvern dis­pare doar pe două căi: prin­­tr-un vot de neîncredere dat de Parlament şi prin alegeri". Altminteri, vorba d-lui Paul Şoloc, totul nu este decît o mişcare pe o tablă murdară de şah. Mişcări, zicem noi, arbitrare de forţe obscure, care s-au folosit de mineri pentru a împinge ţara în prăpastie. Mi-e milă de d-l Cîmpeanu, de fumurile lui, de preţiozitatea lui. Cînd a­­fară mureau oameni, cînd ţa­ra trecea prin cea mai nea­gră invazie de la mişcarea legionară încoace, d-l Cîm­peanu făcea în Parlament semnul victoriei, crezînd că nu-l vede nimeni. Adică: „Am izbutit, dom’le, l-am dat în, sfîrşit jos!“. Cît ne costă pe noi toţi această că­dere şi cum a fost ea făcu­tă, cu ce mijloace abjecte — nu contează, nu-l mai intere­sează pe d-l Cîmpeanu ! Dar să revenim la spusele dom­nului Petre Roman: „Nu am explicat suficient de deschis de ce şi cum fa­cem reforma economică. Şi presa şi TV­ au creat confu­zie şi ne-au făcut foarte mult rău“. Aşa este, din pă­cate, d-le Roman. Culegem acum roadele iresponsabilită­ţii presei de opoziţie, aşa nu­mita presă independentă, subordonată total ideologiei şi... capitalului mercenarilor de tot soiul. „Nu am avut nici un fel de certuri cu d-l Iliescu. Au fost diferenţe grave între gu­vern şi preşedintele Senatu­lui, d-l Alexandru Bîrlădea­­nu". Fosila comunistă a fă­cut destul rău şi vrea şi in continuare să facă. Atunci cînd în Camera Deputaţilor se cerea rămînerea parla­mentarilor în Capitală, pentru a salva ceea ce se mai pu­tea salva din imaginea unui stat democratic aflat la por­ţile Orientului, d-l Bîrlădea­­nu a dat liber senatorilor, îndemnîndu-i să meargă la casele lor. Ce soi de puci ai pregătit mătăluţă, domnule Bîrlădeanu ?­­ „Intre domnul Iliescu şi Miron Cosma s-a semnat un comunicat de tristă amintire“. Şi nouă ni s-a părut la fel. Dumitru MAN­OL­AI­TI­ESC ’­­ (Continuare în pag. 2-3) SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul II Nr. 466 Marți 1 octombrie 1991 4 pagini — 3 lei Jocurile au fost făcute, în România nimic nu mai merge! Democraţia a demisionat în faţa forţei brute! „Cînd cineva a vrut sa atace ne-a atacat întîi religia“ (III) Interviu cu înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Ardealului, doctor Antonie PLĂMĂDEALA (­Continuare în pag. 2—3) Doni MOLDOVAN — Revenind la oile noastre, la meleagurile covăsnene, este o realitate că orice român, creştin ortodox, este in­dignat de fărădelegea trecerii cu forţa la catolicism, prin nenumărate mijloace, a unor familii întregi de români ortodocşi. Aceşti români, pierzîndu-şi credinţa au sporit în schimb populaţia secuiască din zonă, întrucît odată cu credinţa le-a fost furată şi fiinţa, apartenenţa de neam. Iar aceste fapte nu pot fi contestate de nimeni, nu mai departe decît între 1910—1944, în Micfalău spre exemplu — dar şi în alte localităţi — cîteva sute de familii orto­doxe au fost forţate să renunţe la religie în timpul admi­nistraţiei hortyste. Alţi români au trecut la catolicism sau la alte culte neortodoxe şi după război, sub comu­niştii locali ... Ce aveţi, să ne spuneţi faţă de această si­tuaţie ? — Vedeţi dumneavoastră, se adevereşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că în Transilvania aşa s-au petre­cut lucrurile. CÎND A VRUT CINEVA SA NE ATACE FIINŢA, NE-A ATACAT ÎNTÎI RELIGIA ! Ne-a trecut ba la Calvinism, ba la catolicism. In 1700 a apărut unia­­tismul şi iată că mulţi dintre cei care au trecut la cato­licism, ca şi cei care trecuseră la Calvinism, azi nu mai sînt romani ,urmaşii lor nu mai sînt azi români! Şi-au schimbat religia, şi-au schimbat şi naţionalitatea. De a­­ceea avem biserici atît de mari în zonă, cu cimitire atît de mari, ceea ce dovedeşte prezenţa noastră dintotdenuna aici în zonă, în număr mare ... — Există deci o lungă tradiţie a ortodoxiei în zonă. In această idee, nu credeţi că ar fi bine venită crearea aici a unui vicariat sau chiar a unui episcopat vicariat ­ In ziarul nostru de mîi­­ne vom publica prevede­rile normelor metodologi­ce cu privire la vînzarea­­cumpărarea de active ale societăţilor comerciale cu capital de stat, cu accent pe ceea ce trebuie să facă cumpărătorul pentru a in­tra în posesia acestor ac­tive. • Un nou duel între­­ producători şi co-­­ merț (în pag. a 2-a) ^ • SPORT (în pag. a 3-a) (

Next