Cuvîntul Nou, iulie 1992 (Anul 3, nr. 650-672)

1992-07-01 / nr. 650

Prima lună a distribuirii certificatelor de proprietate Aflăm de la A.N.P. — Direcţia teritorială Covas­na situaţia distribuirii cer­tificatelor de proprietate la 29 iunie a.c., după cum urmează: • Pe întregul judeţ s-au distribuit în total, 57.668 certificate de pro­prietate (CP), adică 35,7 la sută din totalul celor îndreptăţiţi, din care 28,3 la sută in mediul urban şi 43,8 la sută în cel rural. 9 în municipiul Sfintu Gheorghe s-au distribuit 13 709 CP, adică 29,4 la sută din numărul cetăţe­nilor îndreptăţiţi; in Tîrgu Secuiesc; 3.640 CP — 23,5 la sută; in Covasna: 2 692 CF — 31,7 la sută; in Ba­­raolt: 1.592 CP — 21,8 la sută; în întorsura Buzău­lui: 2.097 CP — 35,8 la sută. Aşadar, in mediul urban întorsurenii au pină acum cel mai... dezvoltat simţ al proprietăţii. © în mediul rural s-au distribuit cel­ c mai multe certificate de etate, astfel: Ghida - 7, 2 la sută; Comar­­lău — 73,8 la sută; Bodoc — la su­tă; Hăgh­ig —­ 70,8 la sută; Aita Mare — 70,7 la sută. Cele mai puţine CP-uri s-au distribuit la: Sînzi­­eni — 17,8 la sută; Ghe­­linţa — 19,2 la sută; Tu­rnu — 21,7 la sută; Brăduţ — 28,2 la sută. Se reaminteşte celor în­dreptăţiţi din sate şi co- Dora MOLDOVAN (Continus­e in pag a 2-a) / ft)r­e rUVINTUL kmasmsERIE nouăh Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 650 Miercuri 1 iulie 1992 4 PAGINI — 5 LEI NOI Una e direcția... de mers și alta sensul... privirii. Din fiele unui dosar de pensionare... Domnul Gheorghe Lazăr din municipiul Sfintu Gheorghe, s a adresat redacţiei noastre cu ru­gămintea de a i se verifica do­sarul de pensionare, întrucît s-au comis unele erori în an­­ularea cuantumului pensiei ce i se cu­vine domniei sale. Fiind curs acestei solicitări, am apelat la doamna Uliana Alexandru, şefa Oficiului de pensii din cadrul Direcţiei Muncii şi Protecţiei So­ciale a judeţului Covasna, pen­tru a efectua calculele in baza cărora s-a stabilit cuantumul pensiei, funcţie de actele nor­mative apărute pină acum, şi iată ce a rezultat ! Deci, la salariul de 2 032,93 lei (în func­ţie de care s-a calchlat pensia) şi o vechime de 29 ani, în 1980 s-a acordat pensia de 1 461 lei. In decizia de pensionare se men­ţionează că „S-a exclus din cal­culul totalului vechimei în mun­că perioadele 1 noiembrie 1939 — 15 noiembrie 1943 şi 1 sep­tembrie 1944 - 15 martie 1945, deoarece nu îndeplinesc condi­ţiile prevăzute în articolul 20, alin. 2, lit. A, din Legea 3/1977“. În baza Legii 73 din 1991, se recunoaşte ca vechime în mun­că perioadele de serviciu militar şi prizonierat ; astfel se adaugă cei 4 ani, 6 luni, 28 zile, rezul­­tind total vechime (întregită) de 34 ani. Pentru perioada adău­gată (deci, de patru ani) se calculează sporul de pensie, care se adună la pensia exis­tentă în plată in momentul a­­dăugării vechimii. Așadar, pensia cuvenită pentru 30 de ani este de 1.300 lei, iar pentru cei patru ani (la vechi­mea de peste 30 ani, respec­tiv, 34 ani) se adaugă un spor de 4 la sută (unu la sută pentru fiecare an) la salariul luat ca bază de calcul la pensie, res­pectiv 2 032,93 lei, rezultînd 81,30 lei. Deci, pensia care i s-ar cu­veni pentru 34 ani vechime, ar fi de 1 382 lei. Din calculul iniţial, insă, pentru 29 ani ve­chime, pensia rezultată a fost de 1 257 lei, deci, sporul de pensie la care are dreptul este diferenţa de 125 lei. De fapt, in răspunsul comisiei alcătuită din specialişti, dat domnului Gheorghe Lazăr, la contestaţia adresată Direcţiei Muncii, se menţionează următoarele : „su­ma în plus ce a rezultat din calcul (125 lei) se cuvine de la întii a lunii următoare depunerii cererii şi nu este purtătoare de majorările şi indexările care s-au acordat la pensia iniţial stabi­lită". Astfel, la pensia de 5 672 lei existentă în plată in ianu­arie 1992, se adaugă sporul de pensie de 125 lei, rezultînd cu­antumul nou de 5 797 lei, a­­cordat cu întii februarie a.c. . Cu întii martie a.c., pensia de­ Vasilica CIOBANU (continuare în pag. a 3-a) Legea-i una pentru toţi! (chiar şi la Barcani) (II) N-am crezut că va fi şi e­­pisodul doi, dar am primit la redacţie luni, 29 iunie, a.c., o epistolă din Barcani pe care o redăm integral: „Către Re­dacţia ziarului „Cuvîntul nou" — Scrisoare deschisă către dl. Constantin Niţu, în urma articolului apărut in ziarul „Cuvîntul nou“ din data de 11 iunie 1992 la care d-voastră încă mai sînteţi redactor, cu titlul (cel enun­ţat mai sus, n.n.) ne expri­măm totala nemulţumire de felul cum aţi încercat să fie convingeţi pe noi cititorii ziarului „Cuvîntul nou“, că vă străduiţi să soluţionaţi a­­rtele petiţii conform legii. Cunoaştem relaţiile d-voas­tră de amiciţie cu dl. primar Marin Gheorghe, primarul comunei Barcani, care durea­ză de mai mulţi ani, dar noi am crezut totuşi că in ziarul „Cuvîntul nou" (serie nouă) nu se mai pot scrie minciuni Ca înainte de revoluţie, dar ne-am păcălit. Cum puteţi d-voastră trece pe lingă un adevăr destul de clar ? V-aţi interesat la Primăria întor­sura Buzăului, care a fost co­misia care a examinat-o pe d-na Stănilă Marilena ? Aţi verificat numărul de ordine al legitimaţiilor emise de Co­misia Judeţeană de Privati­zare ? Dacă o faceţi cumva, comunicaţi-ne şi nouă care legitimaţie a fost emisă mai întii, a mea sau a d-nei Stă­nilă Marilena ? Cine v-a spus d-voastră că eu, Baciu Adela, am fost trimisă de Primăria Barcani, întrucît Primăria Barcani a trimis pe Cristea Constantin şi pe Burgus Ma­ria. Eu m-am prezentat la testare în urma anunţului din ziarul „Cuvîntul nou“. La testare a fost respinsă Burgus Maria, iar admişi am fost eu şi d-nul Cristea Con­stantin, pentru cele două posturi vacante din comuna Constantin NIŢU (Continuare în pag. a 2-a) mdBSHGKfön?» DOMlaaMB |MuNt Afacerea DOM LUST face valuri , înainte de „vacanţă", definitivă, senatorii au re­luat dezbaterile pe margi­nea Proiectului de lege privind organizarea jude­cătorească. Fiind vorba de ultimul act normativ pe care acg­ualul Senat îl ia în discuție sperăm că va fi finalizat.­­ In Camera deputaţi­lor, după aprobarea unor acte normative de impor­tanţă economică, a luat in discuţie Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.­­ Ieri, şedinţă, mare şedinţă a Biroului execu­tiv al F.S.N. Scopul — desemnarea candidatului la preşedinţia ţării, pro­­punere ce va fi înaintată Convenţiei F.S.N. Cînd scriem aceste rin­duri, n-am intrat încă în pose­sia ştirii privind numele candidatului. (­ Excluderi din Parti­­dul Naţional Liberal — aripa tinără. E vorba de Radu Cojocaru şi Andrei Chiliman. Alţi doi sunt in „suspence“: Viorel Cata­ramă şi Radu Boroianu. Motivele acestei decizii nu au fost date publicităţii. Deocamdată,­­ în Transnistria, forţe­le separatiste, nici vorbă, să se astimpere. Acţiunile lor militare sunt non-stop şi întreţin o stare de ten­siune în zonă, o perma­nentă teamă în r­odul populaţiei civile, fie din Tighina, Cocieri, Coşnița etc. în ziarul de azi: • CALENDAR • O nouă firmă : TREFF ITEA “LU­Ih PE SCENA TEATRULUI „ANDREI MUREŞIANU” „Bibliotecarul“ de Radu Macrinici (I) Două surprize, au contaminat emoţional, spectatorii în seara de 29 iunie 1992, seara premierei, la Teatrul românesc din Sfintu Gheorghe. Prima ar fi dramaturgul, cea­laltă, spectacolul, pentru că sunt net demar­cate, fiind in acelaşi timp realizarea a două personalităţi certe. Radu Macrinici este un creator de text, adică de viaţă, absolut ne­cunoscut, vigoarea cu care-şi face apariţia, insă, ii trădează înverşunarea. Şi nu-i doar Ion ARCAŞU (continuare în pag. a 3-a) / Memorandum­­100 Scrutînd însă dispoziţiuni­­le legii pentru egala îndrep­tăţire, ne încredinţăm, că a­­tunci cînd s-a creat legea a­­ceasta, nu se urmărea scopul acesta, deoarece legiuitorii nu numai că nu au asigurat prin­ lege existenţa naţională , şi libera dezvoltare culturală a naţionalităţilor ce constitu­­iesc statul ungar şi îndeosebi a Românilor, ci, din contră, ignorînd individualităţile na­ţionale, contopesc naţi­nali­tăţile intr-un corp naţional şi sub masca etnică şi politică a înţelesului limbii maghiare, cu scopul învederat de a pu­ne baza legală a unificării naţiunii maghiare. Purcedînd legislaţiunea ţă­rii din aceste vederi greşite, e lucru firesc, că afară de titlu întreaga lege n-a mai­­putut cuprinde măreaţa idee a egalei îndreptăţiri. De aici faptul că dispoziţiunile sin­guratice ale legii, în contra­zicere cu această idee, fără nici un temeiu de îndreptă­ţire, exclud din viaţa publi­că a statului celelalte limbi din patrie, şi sub titlul lim­­bei statului îi asigurează lira­­bei maghiare dominaţiune ex­clusivă. Această asigurare legală a dominaţiunii exclusive a u­­nei limbi într-un stat poli­glot ca Ungaria nu se poate legitima nici din punctul de (Continuare in pag. a 2-a)

Next