Cuvîntul Nou, iulie 1992 (Anul 3, nr. 650-672)
1992-07-01 / nr. 650
Prima lună a distribuirii certificatelor de proprietate Aflăm de la A.N.P. — Direcţia teritorială Covasna situaţia distribuirii certificatelor de proprietate la 29 iunie a.c., după cum urmează: • Pe întregul judeţ s-au distribuit în total, 57.668 certificate de proprietate (CP), adică 35,7 la sută din totalul celor îndreptăţiţi, din care 28,3 la sută in mediul urban şi 43,8 la sută în cel rural. 9 în municipiul Sfintu Gheorghe s-au distribuit 13 709 CP, adică 29,4 la sută din numărul cetăţenilor îndreptăţiţi; in Tîrgu Secuiesc; 3.640 CP — 23,5 la sută; in Covasna: 2 692 CF — 31,7 la sută; in Baraolt: 1.592 CP — 21,8 la sută; în întorsura Buzăului: 2.097 CP — 35,8 la sută. Aşadar, in mediul urban întorsurenii au pină acum cel mai... dezvoltat simţ al proprietăţii. © în mediul rural s-au distribuit cel c mai multe certificate de etate, astfel: Ghida - 7, 2 la sută; Comarlău — 73,8 la sută; Bodoc — la sută; Hăghig — 70,8 la sută; Aita Mare — 70,7 la sută. Cele mai puţine CP-uri s-au distribuit la: Sînzieni — 17,8 la sută; Ghelinţa — 19,2 la sută; Turnu — 21,7 la sută; Brăduţ — 28,2 la sută. Se reaminteşte celor îndreptăţiţi din sate şi co- Dora MOLDOVAN (Continuse in pag a 2-a) / ft)re rUVINTUL kmasmsERIE nouăh Cotidian social-politic al județului Covasna Anul III Nr. 650 Miercuri 1 iulie 1992 4 PAGINI — 5 LEI NOI Una e direcția... de mers și alta sensul... privirii. Din fiele unui dosar de pensionare... Domnul Gheorghe Lazăr din municipiul Sfintu Gheorghe, s a adresat redacţiei noastre cu rugămintea de a i se verifica dosarul de pensionare, întrucît s-au comis unele erori în anularea cuantumului pensiei ce i se cuvine domniei sale. Fiind curs acestei solicitări, am apelat la doamna Uliana Alexandru, şefa Oficiului de pensii din cadrul Direcţiei Muncii şi Protecţiei Sociale a judeţului Covasna, pentru a efectua calculele in baza cărora s-a stabilit cuantumul pensiei, funcţie de actele normative apărute pină acum, şi iată ce a rezultat ! Deci, la salariul de 2 032,93 lei (în funcţie de care s-a calchlat pensia) şi o vechime de 29 ani, în 1980 s-a acordat pensia de 1 461 lei. In decizia de pensionare se menţionează că „S-a exclus din calculul totalului vechimei în muncă perioadele 1 noiembrie 1939 — 15 noiembrie 1943 şi 1 septembrie 1944 - 15 martie 1945, deoarece nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 20, alin. 2, lit. A, din Legea 3/1977“. În baza Legii 73 din 1991, se recunoaşte ca vechime în muncă perioadele de serviciu militar şi prizonierat ; astfel se adaugă cei 4 ani, 6 luni, 28 zile, rezultind total vechime (întregită) de 34 ani. Pentru perioada adăugată (deci, de patru ani) se calculează sporul de pensie, care se adună la pensia existentă în plată in momentul adăugării vechimii. Așadar, pensia cuvenită pentru 30 de ani este de 1.300 lei, iar pentru cei patru ani (la vechimea de peste 30 ani, respectiv, 34 ani) se adaugă un spor de 4 la sută (unu la sută pentru fiecare an) la salariul luat ca bază de calcul la pensie, respectiv 2 032,93 lei, rezultînd 81,30 lei. Deci, pensia care i s-ar cuveni pentru 34 ani vechime, ar fi de 1 382 lei. Din calculul iniţial, insă, pentru 29 ani vechime, pensia rezultată a fost de 1 257 lei, deci, sporul de pensie la care are dreptul este diferenţa de 125 lei. De fapt, in răspunsul comisiei alcătuită din specialişti, dat domnului Gheorghe Lazăr, la contestaţia adresată Direcţiei Muncii, se menţionează următoarele : „suma în plus ce a rezultat din calcul (125 lei) se cuvine de la întii a lunii următoare depunerii cererii şi nu este purtătoare de majorările şi indexările care s-au acordat la pensia iniţial stabilită". Astfel, la pensia de 5 672 lei existentă în plată in ianuarie 1992, se adaugă sporul de pensie de 125 lei, rezultînd cuantumul nou de 5 797 lei, acordat cu întii februarie a.c. . Cu întii martie a.c., pensia de Vasilica CIOBANU (continuare în pag. a 3-a) Legea-i una pentru toţi! (chiar şi la Barcani) (II) N-am crezut că va fi şi episodul doi, dar am primit la redacţie luni, 29 iunie, a.c., o epistolă din Barcani pe care o redăm integral: „Către Redacţia ziarului „Cuvîntul nou" — Scrisoare deschisă către dl. Constantin Niţu, în urma articolului apărut in ziarul „Cuvîntul nou“ din data de 11 iunie 1992 la care d-voastră încă mai sînteţi redactor, cu titlul (cel enunţat mai sus, n.n.) ne exprimăm totala nemulţumire de felul cum aţi încercat să fie convingeţi pe noi cititorii ziarului „Cuvîntul nou“, că vă străduiţi să soluţionaţi artele petiţii conform legii. Cunoaştem relaţiile d-voastră de amiciţie cu dl. primar Marin Gheorghe, primarul comunei Barcani, care durează de mai mulţi ani, dar noi am crezut totuşi că in ziarul „Cuvîntul nou" (serie nouă) nu se mai pot scrie minciuni Ca înainte de revoluţie, dar ne-am păcălit. Cum puteţi d-voastră trece pe lingă un adevăr destul de clar ? V-aţi interesat la Primăria întorsura Buzăului, care a fost comisia care a examinat-o pe d-na Stănilă Marilena ? Aţi verificat numărul de ordine al legitimaţiilor emise de Comisia Judeţeană de Privatizare ? Dacă o faceţi cumva, comunicaţi-ne şi nouă care legitimaţie a fost emisă mai întii, a mea sau a d-nei Stănilă Marilena ? Cine v-a spus d-voastră că eu, Baciu Adela, am fost trimisă de Primăria Barcani, întrucît Primăria Barcani a trimis pe Cristea Constantin şi pe Burgus Maria. Eu m-am prezentat la testare în urma anunţului din ziarul „Cuvîntul nou“. La testare a fost respinsă Burgus Maria, iar admişi am fost eu şi d-nul Cristea Constantin, pentru cele două posturi vacante din comuna Constantin NIŢU (Continuare în pag. a 2-a) mdBSHGKfön?» DOMlaaMB |MuNt Afacerea DOM LUST face valuri , înainte de „vacanţă", definitivă, senatorii au reluat dezbaterile pe marginea Proiectului de lege privind organizarea judecătorească. Fiind vorba de ultimul act normativ pe care acgualul Senat îl ia în discuție sperăm că va fi finalizat. In Camera deputaţilor, după aprobarea unor acte normative de importanţă economică, a luat in discuţie Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Ieri, şedinţă, mare şedinţă a Biroului executiv al F.S.N. Scopul — desemnarea candidatului la preşedinţia ţării, propunere ce va fi înaintată Convenţiei F.S.N. Cînd scriem aceste rinduri, n-am intrat încă în posesia ştirii privind numele candidatului. ( Excluderi din Partidul Naţional Liberal — aripa tinără. E vorba de Radu Cojocaru şi Andrei Chiliman. Alţi doi sunt in „suspence“: Viorel Cataramă şi Radu Boroianu. Motivele acestei decizii nu au fost date publicităţii. Deocamdată, în Transnistria, forţele separatiste, nici vorbă, să se astimpere. Acţiunile lor militare sunt non-stop şi întreţin o stare de tensiune în zonă, o permanentă teamă în rodul populaţiei civile, fie din Tighina, Cocieri, Coşnița etc. în ziarul de azi: • CALENDAR • O nouă firmă : TREFF ITEA “LUIh PE SCENA TEATRULUI „ANDREI MUREŞIANU” „Bibliotecarul“ de Radu Macrinici (I) Două surprize, au contaminat emoţional, spectatorii în seara de 29 iunie 1992, seara premierei, la Teatrul românesc din Sfintu Gheorghe. Prima ar fi dramaturgul, cealaltă, spectacolul, pentru că sunt net demarcate, fiind in acelaşi timp realizarea a două personalităţi certe. Radu Macrinici este un creator de text, adică de viaţă, absolut necunoscut, vigoarea cu care-şi face apariţia, insă, ii trădează înverşunarea. Şi nu-i doar Ion ARCAŞU (continuare în pag. a 3-a) / Memorandum100 Scrutînd însă dispoziţiunile legii pentru egala îndreptăţire, ne încredinţăm, că atunci cînd s-a creat legea aceasta, nu se urmărea scopul acesta, deoarece legiuitorii nu numai că nu au asigurat prin lege existenţa naţională , şi libera dezvoltare culturală a naţionalităţilor ce constituiesc statul ungar şi îndeosebi a Românilor, ci, din contră, ignorînd individualităţile naţionale, contopesc naţinalităţile intr-un corp naţional şi sub masca etnică şi politică a înţelesului limbii maghiare, cu scopul învederat de a pune baza legală a unificării naţiunii maghiare. Purcedînd legislaţiunea ţării din aceste vederi greşite, e lucru firesc, că afară de titlu întreaga lege n-a maiputut cuprinde măreaţa idee a egalei îndreptăţiri. De aici faptul că dispoziţiunile singuratice ale legii, în contrazicere cu această idee, fără nici un temeiu de îndreptăţire, exclud din viaţa publică a statului celelalte limbi din patrie, şi sub titlul limbei statului îi asigurează lirabei maghiare dominaţiune exclusivă. Această asigurare legală a dominaţiunii exclusive a unei limbi într-un stat poliglot ca Ungaria nu se poate legitima nici din punctul de (Continuare in pag. a 2-a)