Cuvîntul Nou, februarie 1993 (Anul 4, nr. 793-811)

1993-02-02 / nr. 793

IVINTIL NOU Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr.7^3 Marți 2 februarie 1993 4 pagini — 10 lei SERIE NOUA« Pledoarie pentru „Creşti pădure şi te-ndeasă“ — Domnule viceprimar Gheorghe Zărnescu, la dum­neavoastră, la întorsura Bu­zăului, aplicarea Legii fon­dului funciar înseamnă a­­proape exclusiv constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de pădure. In ce ■etapă vă aflaţi în acest mo­ment ? — Am reuşit să realizăm în proporţie de cam 90 la sută perimetrizarea parcele­lor stabilite împreună cu cei de la Ocolul silvic din zo­nă. Practic, din 51 de par­cele, însumînd 324 hectare mai sunt de măsurat 324 parcele, care nu au mai mult de 15 hectare. Va trebui in­să să mai obţinem vreo 40 de hectare pentru acele per­soane cărora li s-a recunos­cut dreptul de proprietate ulterior, în instanţă, deci prin hotărîre judecătorească. A­­cum specialistul topometru împreună cu membri ai co­misiei lucrează la identifica­rea pe fiecare cetățean a subparcelelor și trecerea lor pe hartă... — Dar la marcarea în te­ren și punerea în posesie cînd se va trece ? — De îndată ce vremea ne va permite. Adică spre pri­măvară. — In vara trecută, domnul primar Gheorghe Baciu era mult mai optimist... Spera ca acest lucru să fi fost rea­lizat pînă la sfîrşitul lui 1992. — Am dorit, dar din pă­cate nu am reuşit. La noi La întorsura Buzăului, în aplicarea Legii fondului funciar în Covasna, comisia judeţea­nă de aplicare a Legii fon­dului funciar s-a mişcat mai încet, inclusiv în ce priveş­te pădurile. Iniţial dreptul de proprietate nu a fost re­cunoscut decît persoanelor care prezentau acte notaria­le. Apoi, la intervenţia noas­tră şi a altor comisii locale, a acceptat — aşa cum de altfel prevedea legea — şi proba cu martori sau docu­mente cadastrale. In judeţul vecin, Braşov, treaba a mers mult mai bine. Noi avem de pildă cetăţeni din satul Bră­­det care au revendicat su­prafeţe de pădure din raza Ocolului silvic Teliu şi pe care le-au primit de mult, aşa încît oamenii şi-au putut tăia din timp lemne de foc pentru iarnă... — Apropo de asta, faptul că la dumneavoastră, din motivele menţionate, majori­tatea oamenilor nu au intrat încă în posesie, nu a condus la tăieri ilegale ? — Nu, pentru că am avut grijă din timp să evităm a­­cest pericol, am asigurat lemne de foc din parcelele forestiere ale primăriei sau de pe păşuni ori prin depo­zitul S.E.P.P.L., fostul U.F. E.­. Sigur cazuri izolate au mai fost, dar nicicum nu poate fi vorba de un feno­men de masă, ca prin alte judeţe. Oamenii noştri iubesc pădurea, ştiu că trebuie o­­crotită, păstrată şi transmisă urmaşilor. Asta e în firea noastră, a celor de la mun­te. — După­­cum se ştie, legea Aurel GOLCIU (Continuare In pag. a 2-a) Să ierţi, dar să nu uiţi(II) . Povestea constituirii jude­ţului Covasna este, credem, cunoscută de majoritatea lo­cuitorilor. Pentru cei din Co­­vasna-Voineşti a fost un mo­tiv de mîndrie în plus: au fost cei care şi-au spus a­­păsat cuvîntul, iar noua de­numire avea să consacre vi­itor staţiunii cu „cele 1000 de izvoare de sănătate“. Un mare om apăsa însă sufletele acestor oameni — statuia soldatului căzut în luptă pentru întregirea neamului. La consiliul popular Covas­na nu putea fi ridicată a­­ceastă chestiune, întrucît u­­nul dintre făptaşii actului demolării statuii, Gáli Béla era deputat al oraşului Co­vasna. Ideea a încolţit atunci cînd în locuinţa unuia din­tre voineşteni a fost cazat un turist venit la tratament. Om de suflet şi cu un ma­re curaj, a ascultat mărtu­riile celor care au văzut pe Viu barbaria demolării sta­tuii, dorinţa lor de a fi re­construită și, hotărît lucru, a făcut o sesizare la C.C. al P.C.R., sesizare care, conform uzanțelor, a fost remisă cu­ Preda N1TA (Continuare in pag. a 2-a) ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL DE VINERI, 29 IANUARIE. Majoritatea a dovedit maturitate politică • S-a votat amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna in parcul din faţa vechii biserici ortodoxe Punctul fierbinte al şedinţei de vineri, 29 ianuarie a.c., a Consiliului local al municipiului Sfîntu Gheorghe a fost amplasamentul statuii mitropolitului Andrei Şaguna. D-l Gheorghe Tatu, consilier F.S.N., a prezentat cele două idei de amplasament şi în mijlocul micului parc din faţa Bisericii ortodoxe de la capătul străzii Horia, Cloşca şi Crişan şi Váradi József, sau puţin lateral, cu vizibilitate oarecum redusă —, susţinînd varianta I, cea în mijlocul parcului. Consilierii U.D.M.R. au susţinut varianta a II-a. Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proiect — Banca „Dacia Felix“ • UN NUME DESPRE CARE SE DISCUTA — MUDAVA (în pag. a 2*a) In orice condiţii, un apartament tot spre trei milioane se duce! Situaţia construcţiilor de locuinţe şi a gospodăriei co­munale din punctul de vede­re al Consiliului judeţean — Iată subiectul discuţiei avu­te recent cu d-l Ioan UR­SACHE, director adjunct la Direcţia de urbanism şi ame­najarea teritoriului. — Ce noutăţi în domeniul atît de sensibil al construc­ţiei de locuinţe ? — Am fost zilele trecute la Guvern, împreună cu d-l Ritti Oliver, vicepreşedinte al Consiliului judeţean. Am fost de fapt invitaţi pentru discuţii asupra investiţiilor în domeniul locuinţelor şi al gospodăriei comunale. Am discutat, am negociat şi am reuşit să obţinem 400 de mi­lioane lei pentru terminarea în acest an a celor 91 apar­tamente începute. — Unde se vor constru­i a­­ceste apartamente ? — Ele se află, în diverse stadii de execuţie, în Sfîntu Gheorghe, strada Nicolae Iorga (26 apartamente) şi în Piaţa Muncii, 23 apartamen­te. La Covasna se află în construcţie un tronson de 16 apartamente, la întorsura Buzăului 16 apartamente, la Sita Buzăului două. Mai a­­vem încă 8 apartamente la Comandău, care au fundaţia turnată, dar e greu de cre­zut că vor putea fi termina­te în acest an, pentru că e dificil cu transportul, totul se aduce de la Covasna. Ar mai fi cele două blocuri turn de lîngă redacţie, pentru ca­re sunt necesare în continua­re fonduri de circa 300 mili­oane lei. — Ce destinaţie vor avea acestea ? Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) WÎMbndo­ml/ vmoMT? Spre deosebire de gang­sterii de modă veche, care respectau cu sfinţenie „o­­merta“ sau legea tăcerii, u­­nii dintr­e locotenenţii lui Riina aflaţi în stare de a­­rest au încheiat tîrguri cu oamenii legii după ce au fost arestaţi. Numai în ulti­mul an, peste 270 de aşa­­numiţi „pentiu­“ au oferit date fără precedent despre lucrăturile Mafiei şi au a­­jutat la prinderea lui Riina. Potrivit unor surse demne de încredere, arestarea „Na­şului“ a survenit ca urmare a unei asemenea „turnăto­rii“. O altă mare eroare a lui Riina a fost supraextin­­derea ariei tradiţionale de o­­peraţii a Mafiei. Profitînd de deschiderea tot­ mai ma­re a graniţelor, Riina şi-a trimis reprezentanţi prin toată Europa pentru a-şi ex­tinde organizaţia. A încheiat contracte cu Mafia colum­­biană pentru a le distribui drogurile în lume şi, după cele spuse de ministrul de interne Mancino, începuse sondarea unor căi de mani­pulare a bursei şi a pieţelor valutare. Ameninţarea unei influenţe crescînde a Mafiei pe plan internaţional a con­vins cîteva servicii secrete puternice să intre în acţiune. A doua zi după asasinarea lui Borsellino, locul atenta­tului a fost sigilat şi a intrat sub cercetările agenţilor a­­mericani de la F.R.I. Toate aceste greşeli făcute de Riina au sporit resenti­mentul opiniei publice faţă de corupţie. Spre deosebire de Mafia americană care-şi realizează profiturile în cea mai mare parte din droguri, împrumuturi cu camătă, prostituţie şi jocuri de no­roc, cea italiană îşi realizea­ză profiturile mai ales din escrocarea fondurilor publi­ce. Contracte aranjate, con­strucţii de proastă calitate, reparaţii trucate, toate aces­tea aduc miliarde de dolari profit Mafiei. Sătui de corupţia generali­zată, italienii au început să urască autorităţile în gene­ral şi pe politicieni în spe­cial (oare opinia noastră pu­blică va mai întîrzia mult în a nutri aceleaşi sentimente faţă de politicienii corupţi?). Simpla suspiciune că ar a­­vea legătură cu Mafia a de­venit echivalentă cu sinuci­derea politică, ceea ce în trecut nici n-ar fi fost de în­chipuit. Autorităţile speră că Mafia va fi silită să se întoarcă la activităţile tradi­ţionale (trafic de droguri, es­crocherie şi răpiri) care, fi­ind mai riscante, o fac mai vulnerabilă în faţa legii. Unul dintre puţinii politi­cieni bucuroşi de decapitarea Mafiei este Leoluca Orlando, fostul primar al Palermo- E.D. TOMIUG (Continuare în pag. a 3-a) Decapitarea Mafiei? (II) • De ieri dimineaţă s-a reluat circulaţia pe Dunăre în dreptul eclu­zei de la Porţile de Fier II. Ea fusese închisă pen­­tru o singură zi. Este in­terzisă trecerea prin e­­cluză a navelor iugosla­ve care nu respectă em­bargoul. • Grevă de avertis­ment la Uzina Tohan- Zârneşti. Intre motivele invocate se numără si­tuația incertă a întreprin­derii, lipsa unei protecții sociale a celor care au­(Continuare in pag. 2)

Next