Cuvîntul Nou, februarie 1993 (Anul 4, nr. 793-811)
1993-02-02 / nr. 793
IVINTIL NOU Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr.7^3 Marți 2 februarie 1993 4 pagini — 10 lei SERIE NOUA« Pledoarie pentru „Creşti pădure şi te-ndeasă“ — Domnule viceprimar Gheorghe Zărnescu, la dumneavoastră, la întorsura Buzăului, aplicarea Legii fondului funciar înseamnă aproape exclusiv constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de pădure. In ce ■etapă vă aflaţi în acest moment ? — Am reuşit să realizăm în proporţie de cam 90 la sută perimetrizarea parcelelor stabilite împreună cu cei de la Ocolul silvic din zonă. Practic, din 51 de parcele, însumînd 324 hectare mai sunt de măsurat 324 parcele, care nu au mai mult de 15 hectare. Va trebui insă să mai obţinem vreo 40 de hectare pentru acele persoane cărora li s-a recunoscut dreptul de proprietate ulterior, în instanţă, deci prin hotărîre judecătorească. Acum specialistul topometru împreună cu membri ai comisiei lucrează la identificarea pe fiecare cetățean a subparcelelor și trecerea lor pe hartă... — Dar la marcarea în teren și punerea în posesie cînd se va trece ? — De îndată ce vremea ne va permite. Adică spre primăvară. — In vara trecută, domnul primar Gheorghe Baciu era mult mai optimist... Spera ca acest lucru să fi fost realizat pînă la sfîrşitul lui 1992. — Am dorit, dar din păcate nu am reuşit. La noi La întorsura Buzăului, în aplicarea Legii fondului funciar în Covasna, comisia judeţeană de aplicare a Legii fondului funciar s-a mişcat mai încet, inclusiv în ce priveşte pădurile. Iniţial dreptul de proprietate nu a fost recunoscut decît persoanelor care prezentau acte notariale. Apoi, la intervenţia noastră şi a altor comisii locale, a acceptat — aşa cum de altfel prevedea legea — şi proba cu martori sau documente cadastrale. In judeţul vecin, Braşov, treaba a mers mult mai bine. Noi avem de pildă cetăţeni din satul Brădet care au revendicat suprafeţe de pădure din raza Ocolului silvic Teliu şi pe care le-au primit de mult, aşa încît oamenii şi-au putut tăia din timp lemne de foc pentru iarnă... — Apropo de asta, faptul că la dumneavoastră, din motivele menţionate, majoritatea oamenilor nu au intrat încă în posesie, nu a condus la tăieri ilegale ? — Nu, pentru că am avut grijă din timp să evităm acest pericol, am asigurat lemne de foc din parcelele forestiere ale primăriei sau de pe păşuni ori prin depozitul S.E.P.P.L., fostul U.F. E.. Sigur cazuri izolate au mai fost, dar nicicum nu poate fi vorba de un fenomen de masă, ca prin alte judeţe. Oamenii noştri iubesc pădurea, ştiu că trebuie ocrotită, păstrată şi transmisă urmaşilor. Asta e în firea noastră, a celor de la munte. — Dupăcum se ştie, legea Aurel GOLCIU (Continuare In pag. a 2-a) Să ierţi, dar să nu uiţi(II) . Povestea constituirii judeţului Covasna este, credem, cunoscută de majoritatea locuitorilor. Pentru cei din Covasna-Voineşti a fost un motiv de mîndrie în plus: au fost cei care şi-au spus apăsat cuvîntul, iar noua denumire avea să consacre viitor staţiunii cu „cele 1000 de izvoare de sănătate“. Un mare om apăsa însă sufletele acestor oameni — statuia soldatului căzut în luptă pentru întregirea neamului. La consiliul popular Covasna nu putea fi ridicată această chestiune, întrucît unul dintre făptaşii actului demolării statuii, Gáli Béla era deputat al oraşului Covasna. Ideea a încolţit atunci cînd în locuinţa unuia dintre voineşteni a fost cazat un turist venit la tratament. Om de suflet şi cu un mare curaj, a ascultat mărturiile celor care au văzut pe Viu barbaria demolării statuii, dorinţa lor de a fi reconstruită și, hotărît lucru, a făcut o sesizare la C.C. al P.C.R., sesizare care, conform uzanțelor, a fost remisă cu Preda N1TA (Continuare in pag. a 2-a) ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL MUNICIPAL DE VINERI, 29 IANUARIE. Majoritatea a dovedit maturitate politică • S-a votat amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna in parcul din faţa vechii biserici ortodoxe Punctul fierbinte al şedinţei de vineri, 29 ianuarie a.c., a Consiliului local al municipiului Sfîntu Gheorghe a fost amplasamentul statuii mitropolitului Andrei Şaguna. D-l Gheorghe Tatu, consilier F.S.N., a prezentat cele două idei de amplasament şi în mijlocul micului parc din faţa Bisericii ortodoxe de la capătul străzii Horia, Cloşca şi Crişan şi Váradi József, sau puţin lateral, cu vizibilitate oarecum redusă —, susţinînd varianta I, cea în mijlocul parcului. Consilierii U.D.M.R. au susţinut varianta a II-a. Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) Proiect — Banca „Dacia Felix“ • UN NUME DESPRE CARE SE DISCUTA — MUDAVA (în pag. a 2*a) In orice condiţii, un apartament tot spre trei milioane se duce! Situaţia construcţiilor de locuinţe şi a gospodăriei comunale din punctul de vedere al Consiliului judeţean — Iată subiectul discuţiei avute recent cu d-l Ioan URSACHE, director adjunct la Direcţia de urbanism şi amenajarea teritoriului. — Ce noutăţi în domeniul atît de sensibil al construcţiei de locuinţe ? — Am fost zilele trecute la Guvern, împreună cu d-l Ritti Oliver, vicepreşedinte al Consiliului judeţean. Am fost de fapt invitaţi pentru discuţii asupra investiţiilor în domeniul locuinţelor şi al gospodăriei comunale. Am discutat, am negociat şi am reuşit să obţinem 400 de milioane lei pentru terminarea în acest an a celor 91 apartamente începute. — Unde se vor construi aceste apartamente ? — Ele se află, în diverse stadii de execuţie, în Sfîntu Gheorghe, strada Nicolae Iorga (26 apartamente) şi în Piaţa Muncii, 23 apartamente. La Covasna se află în construcţie un tronson de 16 apartamente, la întorsura Buzăului 16 apartamente, la Sita Buzăului două. Mai avem încă 8 apartamente la Comandău, care au fundaţia turnată, dar e greu de crezut că vor putea fi terminate în acest an, pentru că e dificil cu transportul, totul se aduce de la Covasna. Ar mai fi cele două blocuri turn de lîngă redacţie, pentru care sunt necesare în continuare fonduri de circa 300 milioane lei. — Ce destinaţie vor avea acestea ? Dumitru MANOLACHESCU (Continuare în pag. a 2-a) WÎMbndoml/ vmoMT? Spre deosebire de gangsterii de modă veche, care respectau cu sfinţenie „omerta“ sau legea tăcerii, unii dintre locotenenţii lui Riina aflaţi în stare de arest au încheiat tîrguri cu oamenii legii după ce au fost arestaţi. Numai în ultimul an, peste 270 de aşanumiţi „pentiu“ au oferit date fără precedent despre lucrăturile Mafiei şi au ajutat la prinderea lui Riina. Potrivit unor surse demne de încredere, arestarea „Naşului“ a survenit ca urmare a unei asemenea „turnătorii“. O altă mare eroare a lui Riina a fost supraextinderea ariei tradiţionale de operaţii a Mafiei. Profitînd de deschiderea tot mai mare a graniţelor, Riina şi-a trimis reprezentanţi prin toată Europa pentru a-şi extinde organizaţia. A încheiat contracte cu Mafia columbiană pentru a le distribui drogurile în lume şi, după cele spuse de ministrul de interne Mancino, începuse sondarea unor căi de manipulare a bursei şi a pieţelor valutare. Ameninţarea unei influenţe crescînde a Mafiei pe plan internaţional a convins cîteva servicii secrete puternice să intre în acţiune. A doua zi după asasinarea lui Borsellino, locul atentatului a fost sigilat şi a intrat sub cercetările agenţilor americani de la F.R.I. Toate aceste greşeli făcute de Riina au sporit resentimentul opiniei publice faţă de corupţie. Spre deosebire de Mafia americană care-şi realizează profiturile în cea mai mare parte din droguri, împrumuturi cu camătă, prostituţie şi jocuri de noroc, cea italiană îşi realizează profiturile mai ales din escrocarea fondurilor publice. Contracte aranjate, construcţii de proastă calitate, reparaţii trucate, toate acestea aduc miliarde de dolari profit Mafiei. Sătui de corupţia generalizată, italienii au început să urască autorităţile în general şi pe politicieni în special (oare opinia noastră publică va mai întîrzia mult în a nutri aceleaşi sentimente faţă de politicienii corupţi?). Simpla suspiciune că ar avea legătură cu Mafia a devenit echivalentă cu sinuciderea politică, ceea ce în trecut nici n-ar fi fost de închipuit. Autorităţile speră că Mafia va fi silită să se întoarcă la activităţile tradiţionale (trafic de droguri, escrocherie şi răpiri) care, fiind mai riscante, o fac mai vulnerabilă în faţa legii. Unul dintre puţinii politicieni bucuroşi de decapitarea Mafiei este Leoluca Orlando, fostul primar al Palermo- E.D. TOMIUG (Continuare în pag. a 3-a) Decapitarea Mafiei? (II) • De ieri dimineaţă s-a reluat circulaţia pe Dunăre în dreptul ecluzei de la Porţile de Fier II. Ea fusese închisă pentru o singură zi. Este interzisă trecerea prin ecluză a navelor iugoslave care nu respectă embargoul. • Grevă de avertisment la Uzina Tohan- Zârneşti. Intre motivele invocate se numără situația incertă a întreprinderii, lipsa unei protecții sociale a celor care au(Continuare in pag. 2)