Cuvîntul Nou, aprilie 1993 (Anul 4, nr. 837-851)
1993-04-07 / nr. 837
UVtNTUL NOU SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr. 837 Miercuri 7 aprilie 1993 4 pagini — 10 Iei Sinceritatea la românii de bine întotdeauna am fost impresionat de totala sinceritate a românilor de bine. După revoluţie sinceritatea lor nu ne-a mai încăput, a dat şi pe-afarâ, avem semnale numeroase în acest sens din toate ţările vecine şi chiar din linele mai îndepărtate. Am stat Şi m-am gîndit: de unde sinceritatea asta la noi ? O avem în gene ? Ne-au lăsat-o strămoşii ? Da şi nu, pentru că, dacă ne amintim de vremea Sfîntului Ştefan, ne dăm seama ce s-ar fi putut scrie... Alcovuri, aventuri .. Deci, doamnelor şi domnilor, peştele de la cap se-mpute, adică mai pre limba noastră, sinceritatea vine de sus, de la clasa conducătoare, prin reprezentanţii ei. Gindiţi-vă, de pildă, la sinceritatea poeţilor de curte care au cântat măreţele împliniri ale „Epocii“ şi care, ca balaurul din poveste, s-au dat peste cap şi-au devenit barzii noii curţi prezidenţiale. Cum îşi apără ei sărăcia, nevoile şi neamurile ţipînd ca din gură de şarpe: „ţărişoara noastră a fost adusă la sapă de lemn de guvernele Roman şi Stolojan. România s-a prăbuşit economic după ’39“... Sinceritate totală, nu ? Adică in '89 atinsesem cele mai înalte culmi de progres, bunăstare şi civilizaţie, după care a venit revoluţia, familia iubită şi unică a fost decimată şi noi am rămas pe miinile unor netrebnici vînzători de ţară. Cam aşa s-ar traduce „odele“ parlamentare ale marilor barzi, români şi patrioţi. La ei, să recunoaştem, sinceritatea e intr-adevăr totală ... Gindiţi-vă, încă, la nemaipomenita sinceritate a primului nostru ministru, d-l Văcăroiu." Ce băiat cumsecade, domnule şi cum le mai ştie dumnealui pe toate. Uite, şi cînd i-a vizitat pe mineri —ehe, dacă Roman cap avea, prim-ministru rămînea, la mineri de se ducea etc. etc. —, cită sinceritate, ce frumos şi cu ce emanaţie suavă le-a spus el ortacilor: „Vedeţi că dacă ăia în Parlament nu votează bugetul, ca nei leafă, n-avem de unde plăti la zi-ntîi“. Adică să ştie minerii şi întreg poporul că Guvernul, sireacul, drăguţul nu-i de vină, Parlamentul e capul răutăţilor, mai precis opoziţia. Această opoziţie a nabii de rea, care nu votează bugetul. E clar, sinceritate desăvârşită, patronată înţelept, blind şi părinteşte de sus, de la Cotroceni, d-l preşedinte Iliescu dovedind în repetate rîn- duri o sinceritate dezarmantă în pur stil balcanic. De alţi sinceri marţieni şi văcari lunateci ce să mai vorbim ? Ei sînt, o vede toată lumea, stima noastră şi mîndria, speranţa noastră de ieri, azi, mîine şi poimâine. Cu ei mergem, sigur, spre ultima şi cea mai măreaţă realizare a poporului nostru; cu ei la cîrmă facem o cotitură radicală spre comunismul cu față capitalistă, pe care românii nu l-au prea cunoscut de trei ani încoace... Dumitru MANOLACHESCU DE PAŞTI S-AU SCUMPIT OUĂLE Din data de 5 aprilie a.c. s-a majorat preţul la ouăle de la S.C. „Avicola“ S.A. Astfel, preţul de livrare este de 30 lei oul de calitatea I şi 28 de lei la cele de calitatea a II-a. Aşa cum ne-a spus d-l director, inginer Varga Iosif, „Deşi costul unuit ou la „Avicola“ din Sfîntu Gheorghe este de peste 40 de lei, totuşi de la 5 aprilie sunt livrate la aceste preţuri. De Paşti populaţia judeţului va avea ouă din belşug“, în ziua de 6 aprilie erau în stoc peste 100.090 ouă, iar dacă sunt unităţi economice, respectiv comerciale, care vor, d-l Varga a promis că poate să aducă în judeţ chiar şi un milion de ouă. Adaosul comercial care se aplică este de 15 la sută. De la AVICOM am fost informaţi că preţul la ouă rămîne cel de la 1 ianuarie, adică 30 de lei la livrare. Aşadar, în unităţile comerciale se găsesc ouă şi vopsele. Verde, albastru, galben, nu şi roşu. Paştile fără ouă roşii, parcă nu prea sunt Paşti. (NP.) ÎN ZIARUL DE AZD SPORT muu ULIJI . Cum salariaţii Oficiului Central de Plată a Pensiilor au decis declanşarea unei greve în perioada 6—9 aprilie, cu posibilitatea prelungirii ei, cei peste 5,6 milioane de pensionari şi persoane protejate social vor avea de aşteptat plata drepturilor băneşti ce li se cuvin pe luna în curs. „ La recenta conferinţă de presă a P N.Ţ.C.D. s-a spus că în ceea ce priveşte „faimoasa problemă a prefecţilor“, partidul consideră că din acest punct de vedere nu este nimic de reproşat guvernului, că prefecţii judeţului Covasna şi Harghita nu pot fi contestaţi pe criterii etnice. S-a afirmat, de asemenea, că în România sunt îndeplinite standardele europene în ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale, iar tensiunile create sunt acte deliberate de natură diversionistă. .Numirea prefecţilor în judeţele Covasna şi Harghita nu este o problemă etnică" • Afirmă d-l Viorel HREBENCIUC, secretarul general al Guvernului în legătură cu numirea prefecţilor în judeţele Covasna şi Harghita „în primul mod vreau să spun ceea ce am mai spus şi în conferinţa de presă de săptămâna trecută şi anume faptul că numirea prefecţilor în judeţele Covasna şi Harghita nu este o problemă etnică, ci este una politică. Atîta timp cit U.D.M.R.-ul face parte din convenţie, deci face parte din actuala opoziţie parlamentară, nu văd de unde există pretenţia de a fi numiţi un prefect maghiar UD.M.R. în judeţele Harghita şi Covasna. Cum poate F.D.S.N.-ul să facă politica in ţară, în judeţe, cu prefecţi ai opoziţiei? (..). Al doilea lucru care a reieşit din poziţia Delegaţiei Permanente (a Consiliului judeţean Harghita — n.n.) este faptul că, totuşi, îşi depăşesc mult atribuţiunile prin ceea ce au declarat ieri în transmisia de la radio, şi anume faptul că Guvernul are o fracţie centralistă şi intervenţionistă in problemele publice locale. Mă mir de această poziţie a Delegaţiei Permanente a Consiliului judeţean Harghita, pentru că dumnealor ştiu foarte bine că politica noastră intervenţionistă s-a mărginit în aceea de a ajuta judeţele pentru rezolvarea problemelor dificile cu care se confruntă (...) Pe de altă parte lucrul care m-a surprins mai puţin plăcut este faptul că membrii Delegaţiei Permanente a Consiliului judeţean Harghita fac nişte recomandări foarte pertinente Guvernului în a semna foarte urgent documente cum sunt Convenţia privind drepturile omului şi al intervenţiilor fundamentale (...); dumnealor (Continuare în pag. a 2-a) Oare mai ţine povestea cu ... vine barza în 1993 ? Dar indexările cine le plăteşte ? înaintăm în timp către o zare, care nu se desluşeşte prea bine. Atingem în acelaşi timp, pragul psihologic al anunţatei eliminări a subvenţiilor de către guvern. Ce va fi, cum va fi, încă nu se ştie. La întreprinderea „Textila“ din Sfîntu Gheorghe, d-l director Szén Zoltán ne spune cu dezinvoltură că nu-i nici optimist, dar nici pesimist, fabrica are 2.380 de angajaţi, salariul mediu a ajuns la 30.000 lei pe lună, sigur, plus sporurile de rigoare Nu e mult, dar e oricum mulţumitor, ferească Dumnezeu de mai rău, şi se pare că mai rău oricum va fi. Deocamdată materia primă, bumbacul, vine din Australia, la sejygi, se dă lenjeria şi garnitu pat, care se fac în fabrică. Ar trebui şi aici la Textila Sfîntu Gheorghe tehnologie de vîrf, dar cum s-o procuri? Pe urmă, odată instalată a SINDICATELE ÎNTRE PREZENT ŞI PERSPECTIVE ceastă modernă tehnologie cu care ai putea umple lumea cu marfă, pentru că la noi oamenii muncesc, dacă au motivaţia muncii lor, deci aduci maşini moderne, eşti obligat să disponiibilizezi oameni. „Nu ne mai putem întoarcela.fusul - debtors. ..al bunicii — afirmi d+l d.&#cjr Szén Zoltán — toate drumurile merg spre tehnologizare, dar, mai înainte, trebuie rezolvată protecţia socială“. „D-le director, sînt tensiuni între conducere şi sindicat?“ „Nu! Nu sînt, pentru că înţeleg şi ei că multe nu depind de noi.“ Lacomitetul sindicatului, preşedintele, d-l Rákosi István şi secretara comitetului, ing. Bodor Elisabeta, au chipurile împietrite de îngrijorare. S-au primit toate indexările, s-a făcut negocierea contractului colectiv, dar salariile de la care s-a pornit Victor IANCULESCU (fonti,e în pag. a 2-a) JC Vineri, 2 aprilie a.c., la Ministerul Culturii, Comisia de experţi pentru artă monumentală a stabilit câştigătorul concursului pentru realizarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna ce va fi amplasată în municipiul Sfîntu Gheorghe, în apropierea bisericii ortodoxe de pe strada Horea, Cloşca şi Crişan. Au prezentat schiţele de proiect trei sculptori: Mihai Stănescu, Sava Stoianov şi Paul Vasilescu. După vizionare şi deliberări, comisia a stabilit drept cîştigător pe sculptorul Paul Vasilescu, profesor la catedra de sculptură de la A Statuia Andrei Şaguna cademia de artă din Bucureşti, în vîrstă de 56 de ani, Paul Vasilescu este considerat, după sculptorul George Apostu, unul dintre cei mai valoroşi sculptori contemporani din România. Printre operele realizate de Paul Vasilescu amintin „Petru Muşat“, de la Suceava, „Andreescu“ de la Buzău şi bustul lui Bălcescu la Blaj. Realizarea acestei opere presupune cheltuieli, consum de bronz. Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna“ face un apel la toţi membrii, simpatizanţii, persoanele fizice şi juridice — firme, agenţi economici — care pot să ajute financiar această lucrare să vireze banii în contul 40.72 99.60.61106 deschis la Banca Română pentru Dezvoltare, sucursala din Sfîntu Gheorghe. Relaţii suplimentare se pot obţine în fiecare zi de marţi la sediul Ligii din strada Ciucului nr. 12 , protopopiatul ortodox român intre orele 15,30—17,30. Preda NOTA