Cuvîntul Nou, aprilie 1993 (Anul 4, nr. 837-851)

1993-04-07 / nr. 837

UVtNTUL NOU SERIE NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr. 837 Miercuri 7 aprilie 1993 4 pagini — 10 Iei Sinceritatea la românii de bine întotdeauna am fost impresionat de totala sinceritate a românilor de bine. După revoluţie sinceritatea lor nu ne-a mai încăput, a dat şi pe-afarâ, avem­ semnale nume­roase în acest sens din toate ţările vecine şi chiar din li­nele mai îndepărtate. Am stat Şi m-am gîndit: de unde sinceritatea asta la noi ? O avem în gene ? Ne-au lăsat-o strămoşii ? Da şi nu, pentru că, dacă ne amintim de vre­mea Sfîntului Ştefan, ne dăm seama ce s-ar fi putut scrie... Alcovuri, aventuri .. Deci, doamnelor şi domnilor, peştele de la cap se-mpute, adică mai pre limba noastră, sin­ceritatea vine de sus, de la clasa conducătoare, prin repre­zentanţii ei. Gindiţi-vă, de pildă, la sinceritatea poeţilor de curte care­ au cântat măreţele împliniri ale „Epocii“ şi care, ca balaurul din poveste, s-au dat peste cap şi-au de­venit barzii noii curţi prezidenţiale. Cum îşi apără ei să­răcia, nevoile şi neamurile ţipînd ca din gură de şarpe: „ţărişoara noastră a fost adusă la sapă de lemn de gu­vernele Roman şi Stolojan. România s-a prăbuşit econo­mic după ’39“... Sinceritate totală, nu ? Adică in '89 atin­sesem cele mai înalte culmi de progres, bunăstare şi civi­lizaţie, după care a venit revoluţia, familia iubită şi uni­că a fost decimată şi noi am rămas pe miinile unor ne­trebnici vînzători de ţară. Cam aşa s-ar traduce „odele“ parlamentare ale marilor barzi, români şi patrioţi. La ei, să recunoaştem, sinceritatea e intr-adevăr totală ... Gindiţi-vă, încă, la nemaipomenita sinceritate a pri­mului nostru ministru, d-l Văcăroiu." Ce băiat cumsecade, domnule şi cum le mai ştie dumnealui pe toate. Uite, şi cînd i-a vizitat pe mineri —ehe, dacă Roman cap avea, prim-ministru rămînea, la mineri de se ducea etc. etc. —, cită sinceritate, ce frumos şi cu ce emanaţie suavă le-a spus el ortacilor: „Vedeţi că dacă ăia în Parlament nu vo­tează bugetul, ca nei leafă, n-avem de unde plăti la zi-n­­tîi“. Adică să ştie minerii şi întreg poporul că Guvernul, sireacul, drăguţul nu-i de vină, Parlamentul e capul rău­tăţilor, mai precis opoziţia. Această opoziţie a nabii de rea, care nu votează bugetul. E clar, sinceritate desăvârşi­tă, patronată înţelept, blind şi părinteşte de sus, de la Co­­troceni, d-l preşedinte Iliescu dovedind în repetate rîn- duri o sinceritate dezarmantă în pur stil balcanic. De alţi sinceri marţieni şi văcari lunateci ce să mai vorbim ? Ei sînt, o vede toată lumea, stima noastră şi mîndria, speranţa noastră de ieri, azi, mîine şi poimâine. Cu ei mergem, sigur, spre ultima şi cea mai măreaţă rea­lizare a poporului nostru; cu ei la cîrmă facem o cotitură radicală spre comunismul cu față capitalistă, pe care ro­mânii nu l-au prea cunoscut de trei ani încoace... Dumitru MANOLACHESCU DE PAŞTI S-AU SCUMPIT OUĂLE Din data de 5 aprilie a.c. s-a majorat preţul la ouăle de la S.C. „Avicola“ S.A. Astfel, preţul de livrare es­te de 30 lei oul de calitatea I şi 28 de lei la cele de ca­litatea a II-a. Aşa cum ne-a spus d-l director, inginer Varga Iosif, „Deşi costul u­­nuit ou la „Avicola“ din Sf­în­­tu Gh­eorghe este de peste 40 de lei, totuşi de la 5 a­­prilie sunt livrate la aceste preţuri. De Paşti populaţia judeţului va avea ouă din belşug“, în ziua de 6 aprilie erau în stoc peste 100.090 ouă, iar dacă sunt unităţi e­­conomice, respectiv comercia­le, care vor, d-l Varga a promis că poate să aducă în judeţ chiar şi un milion de ouă. Adaosul comercial care se aplică este de 15 la sută. De la AVICOM am fost in­formaţi că preţul la ouă ră­­mîne cel de la 1 ianuarie, a­­dică 30 de lei­­ la livrare. Aşadar, în unităţile comer­ciale se găsesc ouă şi vopse­le. Verde, albastru, galben, nu şi roşu. Paştile fără ouă roşii, parcă nu prea sunt Paşti. (NP.) ÎN ZIARUL DE AZD SPORT muu ULIJI . Cum salariaţii Oficiu­lui Central de Plată a Pensiilor au decis declan­şarea unei greve în peri­oada 6—9 aprilie, cu posi­bilitatea prelungirii ei, cei peste 5,6 milioane de pen­sionari şi persoane prote­jate social vor avea de aş­teptat plata drepturilor băneşti ce li se cuvin pe luna în curs. „ La recenta conferin­ţă de presă a P N.Ţ.­C.D. s-a spus că în ceea ce priveşte „faimoasa proble­mă a prefecţilor“, parti­dul consideră că din acest punct de vedere nu este­­ nimic de reproşat guver­nului, că prefecţii judeţu­lui Covasna şi Harghita nu pot fi contestaţi pe cri­terii etnice. S-a afirmat, de asemenea, că în Româ­nia sunt îndeplinite stan­dardele europene în ce pri­veşte drepturile minorităţi­lor naţionale, iar tensiu­nile create sunt acte deli­berate de natură diversio­nistă. .Numirea prefecţilor în judeţele Covasna şi Harghita nu este o problemă etnică" • Afirmă d-l Viorel HREBENCIUC, secretarul general al Guvernului în legătură cu numirea prefecţilor în judeţele Covasna şi Harghita „în primul m­od vreau să spun ceea ce am mai spus şi în conferinţa de presă de săptămâna trecută şi anume faptul că numirea prefecţi­lor în judeţele Covasna şi Harghita nu este o problemă etnică, ci este una politică. Atîta timp cit U.D.M.R.-ul face parte din convenţie, deci face parte din actuala opo­ziţie parlamentară, nu văd de­ unde există pretenţia de a fi numiţi un prefect maghiar U­D.M.R. în judeţele Harghi­ta şi Covasna. Cum poate F.D.S.N.-ul să facă politica in ţară, în judeţe, cu prefecţi ai opoziţiei? (..). Al doilea lu­cru care a reieşit din pozi­ţia Delegaţiei Permanente (a Consiliului judeţean Harghi­ta — n.n.) este faptul că, to­tuşi, îşi depăşesc mult atri­­buţiunile prin ceea ce au de­clarat ieri în transmisia de la radio, şi anume faptul că Guvernul are o fracţie cen­tralistă şi intervenţionistă in problemele publice locale. Mă mir de această poziţie a Delegaţiei Permanente a Consiliului judeţean Harghi­ta, pentru că dumnealor ştiu foarte bine că politica noas­tră intervenţionistă s-a măr­ginit în aceea de a ajuta ju­deţele pentru rezolvarea pro­blemelor dificile cu care se confruntă (...) Pe de altă par­te lucrul care m-a surprins mai puţin plăcut este faptul că membrii Delegaţiei Perma­nente a Consiliului judeţean Harghita fac nişte recoman­dări foarte pertinente Guver­nului în a semna foarte ur­gent documente cum sunt Convenţia privind drepturile omului şi al intervenţiilor fundamentale (...); dumnealor (Continuare în pag. a 2-a) Oare mai ţine povestea cu ... vine barza în 1993 ? Dar indexările cine le plăteşte ? înaintăm în timp către o zare, care nu se desluşeşte prea bine. Atingem în ace­laşi timp, pragul psihologic al anunţatei eliminări a sub­venţiilor de către guvern. Ce va fi, cum va fi, încă nu se ştie. La întreprinderea „Tex­tila“ din Sfîntu Gheorghe, d-l director Szén Zoltán ne spu­ne cu dezinvoltură că nu-i nici optimist, dar nici pesimist, fabrica are 2.380 de angajaţi, salariul mediu a ajuns la 30.000 lei pe lună, sigur, plus sporurile de rigoare Nu e mult, dar e oricum mulţumi­tor, ferească Dumnezeu de mai rău, şi se pare că mai rău oricum va fi. Deocamda­tă materia primă, bumbacul, vine din Australia, la sejygi, se dă lenjeria şi garni­tu pat, care se fac în fabrică. Ar trebui şi aici la Textila Sfîntu Gheorghe tehnologie de vîrf, dar cum s-o procuri? Pe urmă, odată instalată a­ SINDICATELE ÎNTRE PREZENT ŞI PERSPECTIVE ceastă modernă tehnologie cu care ai putea umple lumea cu marfă, pentru că la noi oamenii muncesc, dacă au motivaţia muncii lor, deci a­­duci maşini moderne, eşti o­­bligat să disponiibilizezi oa­meni. „Nu ne mai putem în­toarce­­la.­­fusul - debtors. ..al bu­­nicii — afirmi d+l d­.&#cjr Szén Zoltán — toate dru­murile merg spre tehnologi­zare, dar, mai înainte, tre­buie rezolvată­ protecţia so­cială“. „D-le director, sînt tensiuni între conducere şi sindicat?“ „Nu! Nu sînt, pentru că înţeleg şi ei că multe nu de­pind de noi.“ La­­comitetul sindicatului, preşedintele, d-l Rákosi Ist­ván şi secretara comitetului, ing. Bodor Elisabeta, au chi­purile împietrite de îngrijo­rare. S-au primit toate inde­xările, s-a făcut negocierea contractului colectiv, dar sa­lariile de la care s-a pornit Victor IANCULESCU (fonti,­e în pag. a 2-a) JC Vineri, 2 aprilie a.c., la Ministerul Culturii, Comisia de experţi pentru artă mo­numentală a stabilit câştigă­torul concursului pentru rea­lizarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna ce va fi am­plasată în municipiul Sfîntu Gheorghe, în apropierea bi­sericii ortodoxe de pe strada Horea, Cloşca şi Crişan. Au prezentat schiţele de proiect trei sculptori: Mihai Stănes­­cu, Sava Stoianov şi Paul Vasilescu. După vizionare şi deliberări, comisia a stabilit drept cîştigător pe sculptorul Paul Vasilescu, profesor la c­atedra de sculptură de la A­ Statuia Andrei Şaguna­ cademia de artă din Bucu­reşti, în vîrstă de 56 de ani, Paul Vasilescu este conside­rat, după sculptorul George Apostu, unul dintre cei mai valoroşi sculptori contempo­rani din România. Printre operele realizate de Paul Vasilescu amintin „Petru Mu­­şat“, de la Suceava, „Andre­­escu“ de la Buzău şi bustul lui Bălcescu la Blaj. Realizarea acestei opere presupune cheltuieli, consum de bronz. Liga cultural-creş­­tină „Andrei Şaguna“ face un apel la toţi membrii, simpa­tizanţii, persoanele fizice şi juridice — firme, agenţi e­­conomici — care pot să aju­te financiar această lucrare să vireze banii în contul 40.72 99.60.61106 deschis la Banca Română pentru Dez­voltare, sucursala­ din Sfîntu Gheorghe. Relaţii suplimen­tare se pot obţine în fiecare zi de marţi la sediul Ligii din strada Ciucului nr. 12 , protopopiatul ortodox român intre orele 15,30—17,30. Preda NOTA

Next