Cuvântul Nou, aprilie 2007 (Anul 18, nr. 4859-4881)

2007-04-02 / nr. 4859

Editorial Şi cu asta ce-am făcut? Gabriel FLORESCU Vorbele marelui Constantin Tănase ne vin în minte ori de câte ori vreo notabilitate începe să enumere succesele guvernării şi mai ales intrarea noastră în UE. Am intrat, e bine, ştim cu toţii acest eveniment crucial pentru “soarta destinului nostru”, dar nu ne putem abţine să întrebăm precum inegalabilul cupletist: Şi cu asta ce-am făcut? Iată, au trecut trei luni de când suntem membri cu drepturi depline, dar, exceptând faptul că putem circula mai liber prin Europa, cetăţeanul român n-a simţit prin nimic că s-a transformat în cetăţean european. Bineînţeles, nici nu ne aşteptam să se întâmple cine ştie ce minune, să ne punem zilnic la ţol festiv şi să mâncăm numai bunătăţi după care obligatoriu trebuie băută şampania, dar nici chiar aşa să nu constatăm nici o modificare structurală nu este de acceptat. Ah, greşim: am văzut zeci de maşini ce au arborat steagul UE! Dar ce ar fi trebuit să se întâmple? In primul rând, urmare a unei strategii post-aderare bine pritocită cu multe luni în urmă să se declanşeze implementarea unor programe care să dezgheţe băncile europene şi să permită afiuirea spre România a euroilor. Nu sub formă de pomană, Doamne fereşte, ci pentru realizarea unor proiecte de care realmente avem nevoie. Aţi întâlnit ceva de genul acesta pe undeva prin ţară? Nu, nici nu aveaţi unde de vreme ce chiar şi proiectele mai vechi se derulează conform tipicului nostru balcanic, adică ce poţi face mâine, lasă pe poimâine. Hop! Iar am greşit: s-au luat nişte măsuri cu susul în jos în domeniul alimentar. Adică nu mai este bine cum mulgem vacile şi procesăm laptele de zeci şi sute de ani fără să ni se întâmple nimic, acum trebuie să schimbăm radical metodele. Nimic de zis, mulgătoarele electrice uşurează munca, ba se lucrează şi mai repede, dar pentru aşa ceva ţăranul are nevoie de bani să-şi modernizeze gospodăria, bani care se încăpăţânează să nu apară pe uliţa satului. La fel în c­e priveşte sacrificarea animalelor, alte metode, alte proceduri, doar-doar voni importa mai multă carne din ţările care au surplus in acest sector, iar patrupedele noastre te lăsăm să se sfârşească de moarte bună. N-am auzit să fi apărut pe uliţa noastră nici un strop de investitor în plus faţă de cei existenţi înaintea aderării, nu avem ştiinţă că şomajul s-ar fi redus considerabil, nici că salariul ar fi crescut la nivelul UE. Ba mulţi concetăţeni pleacă în continuare pe alte tărâmuri unde le este mai bine. Şi atunci ce gheşefi am făcut cu aderarea? Nu suntem pesimişti, nu contestăm faptul că noul nostru statut va fi benefic în viitorul apropiat, dar pe moment nu ne putem îmbăta decât cu apă chioară. Iar faptul că guvernanţii noştri au ca principală preocupare să se încaiere cu siguranţă nu ne va prinde bine. Tocmai acum, când ar trebui să ne ocupăm exclusiv de strategia post-aderare şi să creăm toate condiţiile pentru ca să facem un pas decisiv înainte, politicienii români se joacă de-a uite guvernul, nu-i guvernul. File de istorie la Desprindem azi o nouă filă din cronica dedicată comunei Zagon, care vorbeşte despre credinţa românilor de pe aceste meleaguri, despre lăcaşurile de cult şi de învăţătură existente în secolele trecute în acel spaţiu mioritic binecuvântat de Dumnezeu, în care azi tânărul preot Nicolae Hagiu, ajutat de soţia sa, profesoara Livia Hagiu, se trudeşte să redacteze o cronică modernă a străvechii localităţii. Lângă noua şi impunătoarea biserică aflată în construcţie, în Zagon credincioşii se c­dună deocamdată în vechiul lor locaş de cult, o construcţie modestă, ce a suportat vicisitudinile vremurilor şi care are hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Ea a fost ridicată în anul 1814, înlocuind o altă bisericuţă din lemn, menţionată de pe la anii 1761-1762, în care se închinau în acele timpuri în jur de o sută de familii ortodoxe. Construcţia a fost înălţată de către ctitorul Zaharie Pârvan din Săcelele Braşovului, pe cheltuiala lui şi este aşezată în centrul comunei Zagon, orientată cu altarul spre Răsărit, având o formă dreptunghiulară. Biserica este zidită din lemn, cu fundamentul din piatră, acoperită cu țiglă­­solzi, cu turnul de format pătrat. In altar plafonul are o calotă sferică, în naos este semiciclic, pictat. In altar pereții sunt semihexagonali cu Horia C. DELIU . PAGINA 2 BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „BOD PÉTER” _______SFÂNTU GHEORGHE___ Tel. 351 609, 31? 57,­ SEPSISZENTGYI . Cotidian social-politic al judeţului CovasnaMt. Mf) Anul XVIII Numărul 4859 • Luni 2 aprilie 2007 8 pagini 40 bani •H5. Invitaţie la teatru 9 Astăzi, 2 aprilie, cu începere de la ora 19.00, Teatrul Andrei Mureşanu din Sfântu Gheorghe vă invită la spectacolul Hazard, după Valsul hazardului, de Victor Haim, în regia lui Mihai Ardelean. Reprezentaţia va avea loc pe scena sălii mari a Teatrului, din distribuţie făcând­­parte Anca Loghin şi Rareş Budileanu. Primarul din Sita Buzăului consideră neconstituţională legea privind vânzarea cabinetelor de familie Primarii ţin cu tot dinadinsul să nu vândă spaţiile medicilor de familie sau altor medici specialişti, chiar dacă aceştia deservesc comunitatea. Pe majoritatea medicilor de familie îi interesează acest subiect, pentru că, intrând în posesia locaţiilor, ar putea face investiţii şi le-ar putea moderniza. Cabinetul medicului de familie din Sita Buzăului arată ca după cutremur, însă primăria nu ia măsura cea mai avantajoasă atât pentru medic, cât şi pentru cetăţeni. Suntem siguri că şi asiguraţilor din Sita Buzăului le-ar plăcea să meargă la un cabinet medical de tip european. Despre cum stau lucrurile în localitatea menţionată­­referitor la acest subiect­­ne vorbeşte medicul de familie de aici, d-na Renata Papară.­­ Problema noastră vizavi de activitatea profesională este locaţia; după cum vedeţi clădirea unde funcţionează cabinetul medicului de familie este destul de deteriorată şi necesită consolidare şi renovare. O astfel de investiţie eu nu pot să fac, pentru că nu-mi voi pune casa personală drept garanţie la bancă pentru a moderniza cabinetul medical. Ar fi fost corect ca primarul să-mi aprobe cerea de cumpărare a cabinetului pe care am depus-o la primărie şi atunci lucrurile ar fi stat cu totul altfel.­­ Care a fost răspunsul primarului la cererea înaintată de dumneavoastră? Angela NEC­OITĂ . PAGINA 3 Bistriţa a mai făcut­­ un pas spre Cupa UEFA Campania silvică de primăvară „Avem în program­­ 176 hectare pădur forestier public de­ ­afirmă ing. Ştefan Ivana de la Direcţia Silvică Sfântu Gheorghe -Ne aflăm la mijlocul „Lunii pădurii”, care a început la 15 martie şi va dura până în 15 aprilie a.c., precum şi în perioada campaniei silvice de primăvară. De aceea, zilele trecute, stând de vorbă cu domnul ing.­ Ştefan Ivana, responsabil cu regenerarea pădurilor la Direcţia Silvică Sfântu Gheorghe, ne-a interesat, fireşte, să aflăm ce întreprind cei care gospodăresc fondul forestier public de stat din judeţul nostru, fond care în prezent mai ocupă doar 30 la sută din fondul forestier total, cea mai mare parte a acestuia fiind retrocedată în baza legislaţiei în vigoare, foştilor proprietari, persoane fizice şi juridice.­­Majoritatea activităţilor noastre din această perioadă vizează regenerarea pădurilor. Avem în programul campaniei de primăvară regenerarea a 176 hectare în fond forestier public de stat, din care 66 hectare regenerări naturale și 110 hectare împăduriri în zonele ocoalelor Aurel GOLCIU , PAGINA 2 la IC.

Next