Cuvântul Nou, iunie 2010 (Anul 2, nr. 29-33)

2010-06-01 / nr. 29

Pagina 2 Sindicatele CFR nu vor intra în grevă de solidaritate pe 2 iunie, deoarece nu au întrunit numărul necesar de semnături de la Regionale, a declarat pentru NewsIn vicepreşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, Voicu Sala. „La calea ferată nu se intră în grevă de solidaritate. Nu s-au îndeplinit condiţiile legale, şi anume strângerea de semnături necesare de la cele opt regionale. Dacă în viitor vor fi emise acte normative care vor prevede diminuarea fondului de salarii la societăţile feroviare la care Federaţia Mecanicilor de Locomotivă are membrii, salariaţii vor opri imediat lucrul. Feroviarii vor intra direct în grevă generală în cazul în care li se vor reduce salariile cu 25%. Noi încă nu avem informaţii că reducerile salariale vor viza şi angajaţii CFR. Toate societăţile feroviare şi-au făcut deja reforma, au îngheţat salariile, au disponibilizat un număr mare de personal, nu li s-au mai acordat sporuri, prime sau tichete de masă“, a menţionat vicepreşedintele Mecanicilor de Locomotivă, Voicu Sala. Acesta preciza recent că feroviarii au suferit deja, iar o grevă generală ar duce la „distrugerea“ companiilor CFR din punct de vedere financiar. Sindicatele CFR renunţă la grevă. Trenurile vor circula normal pe 2 iunie Angajaţii CFR nu au semnat pentru greva de solidaritate programată pentru 2 iunie. Feroviarii vor intra însă direct în grevă generală în cazul în care li se vor reduce salariile cu 25%, anunţă sindicaliştii. tmsmtir-i mmm Cuvântul nou Actualitate Jaf la o cafenea din Constanţa. „ Hoţii l-au bătut pe paznicul de 70 de ani Jaf la o cafenea din centrul Constanţei, luni dimineaţă. Mai multe persoane au forţat intrarea în local şi l-au bătut pe paznic, un bărbat în vârstă de 70 de ani. Hoţii au fugit cu casa de valori în care se aflau încasările de peste week-end şi cu două laptop-uri. Paznicul a reuşit să se ridice după plecarea hoţilor şi a apelat la serviciul 112. O ambulanţă s-a deplasat la faţa locului şi o echipă de criminalişti inspectează zona. Nu există camere de supraveghere în locul pe unde au intrat hoţii, iar poliţiştii fac încă cercetări pentru identificarea hoţilor. Preşedintele Germaniei a demisionat Motivul demisiei lui Horst Koehler au fost criticile la adresa declaraţiilor sale referitoare la participarea Germaniei în Afganistan. Declaraţiile sale au fost interpretate în sensul că implicarea militară a Germaniei în Afganistan este motivată mai degrabă de interese economice, decât de garantarea securităţii în zonă. Preşedintele Germaniei, Florst Koehler a demisionat. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă, luni la ora 14, la Berlin, la reşedinţa sa oficială. Koehler a făcut acest anunţ cu ochii în lacrimi, alături de el fiindu-i soţia. Motivul demisiei au fost criticile la adresa sa cu privire la participarea Germaniei în Afganistan. „Criticile nu au absolut nicio justificare“, a declarat Horst Koehler, ale cărui remarci despre angajamentul militar german în Afganistan au stârnit vii controverse, pentru că ar fi dăunat imaginii misiunii NATO. într-un interviu acordat în weekend unui post de radio, Koehler, fost preşedinte al FMI, declarase că o ţară precum Germania, care se bazează pe comerţul exterior, trebuie să ştie că „în intervenţii militare de urgenţă trebuie asigurate interesele sale, precum rute comerciale libere, precum prevenirea instabilităţii regionale, care ar putea avea un impact negativ asupra comerţului, locurilor de muncă şi veniturilor“. Biroul lui Koehler a precizat că declaraţiile făcute pentru Deutschlandradio Kultur s-au referit la misiuni precum cea antipiraterie a UE, dar întrebarea se referise în mod clar la Afganistan. Președintele Germaniei vizitase trupele armatei din Afganistan la 22 mai. Sondajele arată că majoritatea germanilor se opun misiunii armatei din Afganistan. Koehler spunea de luni de zile că a venit momentul ca Germania să aibă o dezbatere în detaliu cu privire la războiul din Afganistan. Premieră în Germania Koehler a spus că l-a informat pe președintele Bundersratului Jens Böhmsen de decizia sa. Social-democratul va prelua temporar prerogativele. Este pentru prima dată când un preşedinte demisionează în timpul mandatului său. Koehler a fost al nouălea preşedinte ales din anul 1949. Fostul bancher a fost ales în mai 2009 pentru un al doilea mandat. Rolul preşedintelui Germaniei este unul ceremonial, preşedintele acţionând doar ca urmare a consilierii legislativului. în vârstă de 66 de ani, cu o atitudine modestă şi sportivă, actualul şef al statului a ştiut să se facă apreciat de marele public. Celebritatea la nivel naţional al acestui fost înalt funcţionar era aproape zero atunci cînd a fost ales în fruntea statului, în 2004. "Care Horst?", se întreba atunci cotidianul de mare tiraj Bild. De atunci, Koehler a căpătat o statură politică, denunțând de pildă salariile încasate de marii patroni sau "monstrul" constituit, în opinia lui, de pieţele financiare sau, mai mult, blocând legile pe care le considera neconstituţionale. Pe scena internaţională a pus accentul pe parteneriatul cu Africa, în Germania, preşedintele este ales de cei 612 deputaţi din Bundestag, cărora li se adaugă un număr egal de reprezentanţi ai celor 16 landuri pentru formarea Adunării federale germane. Vor trebui deci 613 voturi pentru obţinerea majorităţii absolute. Dacă, după două tururi, nimeni nu atinge acest prag, este organizat un al treilea tur, iar cine se clasează pe primul loc este declarat învingător. Preşedintele demisionar al Germaniei, un neamţ basarabean cu succes în domeniul bancar Koehler însuşi a declarat că este „moldovean, neamţ basarabean“, la o întâlnire cu studenţi din Republica Moldova. Horst Koehler, al 9-lea preşedinte al Germaniei, s-a născut la 22 februarie 1943, în trecut, Koehler a uimit opinia publică moldoveană, când a declarat la o întâlnire cu studenţii că este un „moldovean, neamţ basarabean“, după ce a aflat că patru dintre aceştia sunt originari din Republica Moldova. „Strămoşii mei au fost nemţi, care la începutul secolului al XIX-lea, din cauza situaţiei financiare grele, au emigrat, iniţial în sudul Rusiei, apoi în Moldova, pe atunci Basarabia. Iar în 1939, când Hitler şi Stalin au împărţit Europa, toţi nemţii care locuiau în est, au fost nevoiţi sau să adopte cetăţenia rusă, sau să se întoarcă în patria istorică. Chiar dacă părinţii mei au plecat din Moldova, continui să simt legătura cu această ţară“, a declarat atunci Horst Koehler. Koehler a fost ales prima dată, pentru un mandat de cinci ani, la 23 mai 2004 şi a fost reales la 23 mai 2009. După doar un an, la 31 mai 2010, a decis să demisioneze în urma unor declaraţii controversate legate de misiunea Germaniei în Afganistan. înainte de alegerea ca preşedinte, Koehler a avut o carieră impecabilă în politică, serviciul civil şi ca director în sectorul bancar. A fost preşedinte al Băncii europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din 1998 până în 2000 şi preşedinte al FMI din 2000 până în 2004. Cu toate că funcţia de preşedinte este mult mai puţin influentă decât cea de cancelar, Koehler a devenit cel mai popular politician al Germaniei datorită ţinutei sale politice şi personale. El a cerut ca preşedintele să aibă o influenţă mai mare şi a sugerat că preşedintele ar trebui din nou ales direct. Membru CDU din 1981, a fost secretar de stat în Ministerul finanţelor din 1990 până în 1993. El a fost o figură centrală în pregătirea summiturilor G7 şi a altor conferinţe economice internaţionale şi a servit ca principal negociator al Germaniei în negocierile pentru Tratatul de la Maastricht. în 1998 a fost numit preşedinte al Băncii europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Koehler a fost numit director al al FMI în 2000. Guvernul Gerhard Schroeder l-a nominalizat după ce primul propus, Caio Koch- Weser, a fost respins de SUA. La 4 martie 2004, Koehler a demisionat din FMI şi s-a înscris în cursa pentru preşedinţie, devenind preşedinte la 1 iulie 2004. De atunci, Koehler a căpătat o statură politică, denunţând de pildă salariile încasate de marii patroni sau "monstrul" constituit, în opinia lui, de pieţele financiare sau, mai mult, blocând legile pe care le considera neconstituţionale. Pe scena internaţională a pus accentul pe parteneriatul cu Africa. La 22 mai 2009, Koehler şi-a anunţat din nou candidatura şi la 23 mai 2009 a fost reales. El este căsătorit cu Eva, profesoară de limbă germană. Au doi copii - o fată şi un fiu. Fiica sa suferă de o boală care a facut-o să orbească în adolescenţă. Koehler este membru al Bisericii Evangheliste din Germania.